Business Magazin de acum 18 ani a fost rezultatul unei munci de şase luni de căutare a echipei, a subiectelor, dar şi a stilului de scris şi a contextului. Despre sens şi context vorbeşte şi acum, la „majoratul” revistei, Laurenţiu Ispir, primul redactor şef al BM,
care ne-a răspuns la nişte întrebări despre atunci şi acum.
Îţi mai aminteşti prima şedinţă de redacţie? Care erau atunci subiectele, obiectivele revistei?
Când am pornit revista, era o nevoie pe piaţă de publicaţii financiare. Existau săptămânale, dar nu de analiză. Noi am vrut să facem ceva similar cu publicaţiile prestigioase din afară, cum este The Economist, care să dea oamenilor şi contextul.
Am vrut să răspundem la întrebarea „de ce mă interesează, cu ce mă afectează asta pe mine?”, cu bătaie către publicul larg, care nu era neapărat interesat de ştiri financiare foarte tehnice, ci de cum afectează fenomenenle economice viaţa în general. Asta a fost filosofia revistei.
Primele şedinte de sumar au fost despre ce tip de subiecte abordăm şi de ce tip de scriere e nevoie. Am discutat foarte mult despre scriere pentru că trebuia să dăm context şi să explicăm de ce toate lucrurile acestea au un sens, un trend sau influenţează cumva viaţa. Eforturile din primele numere au mers spre direcţia asta. De exemplu, am avut coverul cu cât valorează România, o chestie de care oricine putea fi interesat, cu tentă economică, dar informaţii valoroase şi interesante. După care au urmat cum afectează alegerile din State România, economic şi politic, cu tehnologia 3G. Noi am muncit cu şase luni înainte să iasă primul număr, a fost de adunat echipa, texte, scriitură, conceptul de layouturi.
Cum arăta atunci o zi din viaţa redactorului-şef al Business Magazin?
Nu exista zi, erau zi şi noapte. Cred că a fost singura perioadă din viaţa mea în care două luni am plecat constant la 3 dimineaţa de la birou. Era mişto, dar era stresul creaţiei şi al muncii noi.
Ai vorbit mult despre context şi despre sens. Mai regăseşti aceste lucruri în prezent în general în presă, în ce urmăreşti?
Sunt publicaţii care au păstrat aceste principii, de exemplu The Economist. Şi ZF văd că ţine într-o anumită măsură, evident, adaptată la mediul online. Pentru cine e interesat să găsească contextul şi sensul, are unde.

Cum vezi presa de acum?
E tentaţia asta către clickbait. Filosofia Business Magazin iniţială era contrară acestei chestii. Deşi cred că dacă ai conţinut de calitate şi ştirea o explici într-un mod în care e relevantă pentru lumea largă, cred că funcţionează şi fără titluri bombastice. Nu mereu, sunt conştient.
Cu cine ai face interviu, care ar fi omul pe care l-ai lua la întrebări?
I-aş lua la întrebări pe Cristi Hostiuc (directorul editorial al Ziarului Financiar) şi pe Sorin Pîslaru (redactor-şef al Ziarului Financiar).
Exerciţiu de imaginaţie: eşti în continuare redactor-şef al Business Magazin de 18 ani, care ar fi cover story-ul?
Cred că ar fi despre „De ce nu vine totuşi recesiunea?”. Vorbim de şase luni că vine, vine, nu mai vine, acum s-a dus totul pe anul viitor. Şi Jamie Dimon, de la JPMorgan, acum vreo nouă luni zicea că vine criza, acum iar zice că peste şase luni. E o explicaţie, pentru că s-au printat foarte mulţi bani în trecut şi acum lumea încă mai are. Deci e posibil să vină la un moment dat, dar aş încerca să sap aici, să înţeleg de ce stăm pe scenariile astea negre de şase luni şi nu s-a întâmplat nimic, nici în Europa, nici în State, nici în România. E sau nu e recesiune?
La ce te-a ajutat meseria de jurnalist şi ce ai păstrat din această meserie ulterior, în carieră? Lucrul sub presiune, respect pentru deadline-uri şi pentru lucrat cu colegii sub presiunea deadline-urilor, să mai dăm şi o mână de ajutor. Cone-
xiunile în creier, asta a fost o chestie care mi-a rămas, a ajutat foarte mult în ce am făcut eu după aceea. Să faci conexiuni între evenimente, de ce una se leagă cu cealaltă, cum se influenţează. Scriind un articol sau o analiză, trebuie să te forţezi ca într-o zi, două să faci multe conexiuni între chestii pe care le citeşti, le crezi tu, iar toate astea trebuie puse cap la cap.
Ce faci în prezent?
Am început cu foşti şi noi colegi o firmă de advisory şi corporate finance M&A, numită Alleria şi cu ea o să încercăm să facilităm, să ajutăm mediul antreprenorial să crească, să aibă acces la finanţare, să fructifice valoarea pe care au creat-o. Având şi experienţa internaţională, putem să ajutăm efectiv şi în business. Luăm locuri în board în anumite companii, nu ne axăm pe un anumit domeniu. ■
Cum citeşti Business Magazin?
Citesc online.
Online-ul a schimbat în bine în ceea ce priveşte distribuţia, reach-ul, în rău în ceea ce priveşte timpul pus de oameni să înţeleagă substanţa.
Interviu realizat de Georgiana Mihalache
Changpeng Zhao, CEO-ul Binance, cea mai mare platformă de tranzacţionare de criptomonede la nivel global, a devenit într-un timp extrem de scurt unul dintre cei mai faimoşi miliardari din lume, plănuind să schimbe faţa unei industrii care promite în mod constant că va revoluţiona sistemul financiar-bancar.
Compania a lansat recent în acest sens şi platforma Binance Academy. În prezent, există analişti care privesc piaţa crypto cu tot mai mult scepticism, având în vedere că Bitcoin – cea mai valoroasă criptomonedă din lume – a scăzut la circa 20.000 de dolari, de la aproape 70.000 de dolari în toamna anului trecut, declin resimţit şi în rândul celorlalte monede digitale majore.
El s-a alăturat echipei eMAG ca VP Business Development & Strategy în 2021, după o experienţă de peste 15 ani în cadrul firmei de consultanţă în management strategic McKinsey, unde cel mai recent rol a fost de conducere a filialei din România. În noua poziţie a fost numit de la 1 septembrie, după ce anterior a fost implicat în încheierea fuziunii eMAG cu Extreme Digital, practic compania-omolog a eMAG de pe piaţa ungară, finalizată în primăvara acestui an. Spiridon nu oferă detalii referitoare la valoarea tranzacţiei, însă menţionează câteva dintre cifrele specifice pieţei de care este responsabil: eMAG are în derulare investiţii de 785 de milioane de lei în următorii doi ani, pentru extinderea pe plan internaţional, inclusiv pentru un nou depozit la Dunaharaszti, lângă Budapesta.
Alte investiţii sunt alocate tehnologiei, oamenilor – prin programe de creştere, în antreprenorii prezenţi pe platformă, fiindcă, subliniază Spiridon, unul dintre principalii piloni de dezvoltare a companiei ţine de creşterea pe plan internaţional a afacerilor româneşti susţinute de platformă. „Dezvoltarea internaţională ne permite nouă să oferim servicii mai bune către toţi clienţii – atunci când avem o bază mai mare de clienţi din toată regiunea, investiţiile pe care noi putem să le facem pentru fiecare dintre aceşti clienţi sunt, să spunem, mult mai mari decât dacă am avea o bază doar pentru România. E ca şi cum am spune – piaţa noastră adresabilă este una mai aproape de Polonia şi sperăm noi să crească în viitor spre ţări mai mari din vestul Europei – şi mai puţin, să spunem, constrânsă la România. Dacă ştim că investiţia se distribuie către o bază mai mare de clienţi, investim mai mult, ceea ce se transpune şi într-un serviciu mai bun pentru clienţii din România.” Totuşi, principala concentrare acum ţine de dezvoltarea businessului în regiunea Europei Centrale şi de Est: „Vrem să fim în majoritatea pieţelor care sunt importante în regiune pentru că proximitatea geografică este importantă şi noi aici avem un model de business care este foarte replicabil la nivel regional. În următorii 5-7 ani, prioritatea este regiunea în care ne aflăm.” CEO-ul eMAG Ungaria nu exclude însă ideea ca într-un viitor mai îndepărtat eMAG să meargă şi în pieţe mai apropiate de Vest.