Tag: Interviu

  • Interviu Laurenţiu Ispir, primul redactor-şef al Business Magazin

    Business Magazin de acum 18 ani a fost rezultatul unei munci de şase luni de căutare a echipei, a subiectelor, dar şi a stilului de scris şi a contextului. Despre sens şi context vorbeşte şi acum, la „majoratul” revistei, Laurenţiu Ispir, primul redactor şef al BM,
    care ne-a răspuns la nişte întrebări despre atunci şi acum.

    Îţi mai aminteşti prima şedinţă de redacţie? Care erau atunci subiectele, obiectivele revistei?

    Când am pornit revista, era o nevoie pe piaţă de publicaţii financiare. Existau săptămânale, dar nu de analiză. Noi am vrut să facem ceva similar cu publicaţiile prestigioase din afară, cum este The Economist, care să dea oamenilor şi contextul.

    Am vrut să răspundem la întrebarea „de ce mă interesează, cu ce mă afectează asta pe mine?”, cu bătaie către publicul larg, care nu era neapărat interesat de ştiri financiare foarte tehnice, ci de cum afectează fenomenenle economice viaţa în general. Asta a fost filosofia revistei.

    Primele şedinte de sumar au fost despre ce tip de subiecte abordăm şi de ce tip de scriere e nevoie. Am discutat foarte mult despre scriere pentru că trebuia să dăm context şi să explicăm de ce toate lucrurile acestea au un sens, un trend sau influenţează cumva viaţa. Eforturile din primele numere au mers spre direcţia asta. De exemplu, am avut coverul cu cât valorează România, o chestie de care oricine putea fi interesat, cu tentă economică, dar informaţii valoroase şi interesante. După care au urmat cum afectează alegerile din State România, economic şi politic, cu tehnologia 3G. Noi am muncit cu şase luni înainte să iasă primul număr, a fost de adunat echipa, texte, scriitură, conceptul de layouturi.

     

    Cum arăta atunci o zi din viaţa redactorului-şef al Business Magazin?

    Nu exista zi, erau zi şi noapte. Cred că a fost singura perioadă din viaţa mea în care două luni am plecat constant la 3 dimineaţa de la birou. Era mişto, dar era stresul creaţiei şi al muncii noi.

     

    Ai vorbit mult despre context şi despre sens. Mai regăseşti aceste lucruri în prezent în general în presă, în ce urmăreşti?

    Sunt publicaţii care au păstrat aceste principii, de exemplu The Economist. Şi ZF văd că ţine într-o anumită măsură, evident, adaptată la mediul online. Pentru cine e interesat să găsească contextul şi sensul, are unde.

    Cum vezi presa de acum?

    E tentaţia asta către clickbait. Filosofia Business Magazin iniţială era contrară acestei chestii. Deşi cred că dacă ai conţinut de calitate şi ştirea o explici într-un mod în care e relevantă pentru lumea largă, cred că funcţionează şi fără titluri bombastice. Nu mereu, sunt conştient.

     

    Cu cine ai face interviu, care ar fi omul pe care l-ai lua la întrebări?

    I-aş lua la întrebări pe Cristi Hostiuc (directorul editorial al Ziarului Financiar) şi pe Sorin Pîslaru (redactor-şef al Ziarului Financiar).

     

    Exerciţiu de imaginaţie: eşti în continuare redactor-şef al Business Magazin de 18 ani, care ar fi cover story-ul?

    Cred că ar fi despre „De ce nu vine totuşi recesiunea?”. Vorbim de şase luni că vine, vine, nu mai vine, acum s-a dus totul pe anul viitor. Şi Jamie Dimon, de la JPMorgan, acum vreo nouă luni zicea că vine criza, acum iar zice că peste şase luni. E o explicaţie, pentru că s-au printat foarte mulţi bani în trecut şi acum lumea încă mai are. Deci e posibil să vină la un moment dat, dar aş încerca să sap aici, să înţeleg de ce stăm pe scenariile astea negre de şase luni şi nu s-a întâmplat nimic, nici în Europa, nici în State, nici în România. E sau nu e recesiune?

    La ce te-a ajutat meseria de jurnalist şi ce ai păstrat din această meserie ulterior, în carieră? Lucrul sub presiune, respect pentru deadline-uri şi pentru lucrat cu colegii sub presiunea deadline-urilor, să mai dăm şi o mână de ajutor. Cone-
    xiunile în creier, asta a fost o chestie care mi-a rămas, a ajutat foarte mult în ce am făcut eu după aceea. Să faci conexiuni între evenimente, de ce una se leagă cu cealaltă, cum se influenţează. Scriind un articol sau o analiză, trebuie să te forţezi ca într-o zi, două să faci multe conexiuni între chestii pe care le citeşti, le crezi tu, iar toate astea trebuie puse cap la cap.

     

    Ce faci în prezent?

    Am început cu foşti şi noi colegi o firmă de advisory şi corporate finance M&A, numită Alleria şi cu ea o să încercăm să facilităm, să ajutăm mediul antreprenorial să crească, să aibă acces la finanţare, să fructifice valoarea pe care au creat-o. Având şi experienţa internaţională, putem să ajutăm efectiv şi în business. Luăm locuri în board în anumite companii, nu ne axăm pe un anumit domeniu.   ■

     

    Cum citeşti Business Magazin?

    Citesc online.
    Online-ul a schimbat în bine în ceea ce priveşte distribuţia, reach-ul, în rău în ceea ce priveşte timpul pus de oameni să înţeleagă substanţa.

     

    Interviu realizat de Georgiana Mihalache

  • VIDEO. Florin Talpeş, interviu pentru canalul video al Nasdaq: Ceea ce are Bitdefender unic pe piaţa globală de cybersecurity este accesul la “minţile incredibile” din România

    Accesul la “minţile incredibile” din România este ceea ce face Bitdefender unic pe piaţa globală de cybersecurity, a declarat cofondatorul şi CEO-ul companiei Florin Talpeş, într-un interviu pentru canalul video al bursei americane Nasdaq.

    “România, întreaga regiune are o reputaţie pentru concentrarea pe educaţia în matematică ţi disciplinele STEM, iar parteneriatele pe care le avem cu universităţile ne oferă acces la un bazin de minţi incredibile. O jumătate din echipa noastră lucrează în cercetare & dezvoltare şi a generat sute de brevete. Suntem pionieri în integrarea inteligenţei artificiale în produsele noastre înainte ca AI să devină un buzzword”, a spus Talpeş.

    Şeful Bitdefender nu a oferit informaţii despre business sau despre venituri, comentând doar la nivel general evoluţiile din industrie, în contextul restricţiilor privind comunicarea acestor date de către companiile care au demarat procesul de listare în SUA, cum este şi cazul companiei pornite din România. După cum a precizat Talpeş Bitdefender are sediul central în România, dar şi în SUA, în Santa Clara şi un centru operaţional în San Antonio (SUA).

  • Interviu Andreea Moldovan, Avon: Produsele de lux sunt şi de 5-10 ori mai scumpe ca ale noastre, deşi oferă beneficii comparabile. Se plăteşte brandul, care devine mai puţin relevant în contextul actual

    Compania de vânzări directe Avon este unul dintre cei mai mari jucători ai pieţei locale de cosmetice, cu afaceri de circa 350 de milioane de lei în 2021, în scădere cu 6% faţă de anul de dinainte În cel mai bun moment, în 2018, businessul ajunsese la 576 mil. lei.

    Anul 2022 va marca reve­ni­rea pe creştere a businessului Avon, unul dintre cei mai mari jucători ai pieţei lo­ca­le de cosmetice, după trei ani de declin alimentat, cel puţin în parte, de pande­mia de COVID-19.

    „Avon va termina anul pe plus“, spune Andreea Moldovan, general manager al Avon pentru regiunea SEE, fără însă a îna­inta cifre. Pe segmente, evoluţia este dife­rită, pe machiaj existând de la începutul lui 2022 o creştere de peste 10%. Avansul e susţinut de un număr mare de lansări, dar el vine şi pe fondul faptului că în pandemie aceasta a fost cea mai afectată zonă a pieţei de cosmetice.

    „Avem o evoluţie bună şi pe segmentul de parfumerie, dar pe cel de îngrijire a feţei e­voluţia e puţin sub aş­tep­tări. Avem o lansare importantă în ultimul tri­mestru aşa că vom vedea ce se va întâmpla până la finalul anului.“ Spre comparaţie cu machia­jul, zona de îngrijire a mers cel mai bine în pandemie, când oamenii au renunţat la ruj sau la fond de ten, dar nu şi la crema de faţă.

    Andreea Moldovan adaugă că după doi ani de pandemie, 2022 a început în forţă, România situându-se printre pieţele Avon cu cea mai bună evoluţie. „România înce­puse să fie deschizător de drumuri chiar din 2021.“ Compania de vânzări directe Avon este unul dintre cei mai mari jucători ai pieţei locale de cosmetice, cu afaceri de circa 350 de milioane de lei în 2021, în scădere cu 6% faţă de anul de dinainte. În cel mai bun moment, în 2018, businessul ajunsese la 576 mil. lei.

    „Anul acesta suntem mai bine ca în 2021, dar nu suntem încă la nivelul de dina­in­te de pandemie. Primul an al crizei sanita­re a fost marcat de o scădere puternică (20% – n.red.). A existat un declin şi în 2021, dar mai mic“, adaugă executivul român.

    Piaţa a scăzut şi ea în primul an de pan­demie, însă declinul a fost mai temperat decât cel mai businessului Avon, con­form datelor ZF. Totuşi, pentru 2022, Andreea Moldovan se arată optimis­tă, ca şi pentru anul urmă­tor de altfel.

    „Anul a început în forţă, dar după izbucnirea războiului au apărut o se­rie de provocări. Proble­me­le economice nu se simt încă în ceea ce priveşte cererea totală, dar vedem un consumator mai prudent în achiziţii.“

    Tocmai de aceea, Avon a început să se poziţioneze, ca strategie de comunicare, în zona de smart shopping.

    „Portofoliul nostru acoperă toate palie­rele de preţ, deşi cel mai mult ne concen­trăm atenţia pe zona de mass market. În perioada următoare vom încerca să atra­gem clienţi noi de la jucătorii poziţionaţi în segmentul premium. Vrem să îi aducem către produsele noastre mass market şi cele upper mass market sau premium. Preţul nostru e de peste cinci ori mai mic pe un produs comparabil. E o strategie pe care am mai aplicat-o şi a funcţionat.“

    În ceea ce priveşte clienţii care deja sunt în portofoliul Avon, strategia în cazul lor, spune Andreea Moldovan, este să îi convingă să ia produse din toate categoriile şi nivelurile de preţ.

    „Cred că în perioada următoare cheltu­iala per capita pe produse cosmetice va ră­mâ­ne în cel mai bun caz constantă. Astfel, lupta va fi mai acerbă.“

    Executivul adaugă că femeile nu vor renunţa la a-şi cumpăra produse cosmetice, dar vor migra către un nivel mai mic de preţ şi asta după ani de zile în care în piaţă a e­xistat o premiumizare. Tocmai această pre­mi­umizare a făcut ca mulţi clienţi să migre­ze de la Avon la alţi jucători, iar businessul să scadă înainte de pandemie, dar şi în timpul ei, dat fiind că au existat bani în piaţă în aceşti ultimi doi ani.

    „Produsele brandurilor de lux sunt şi de 5-10 ori mai scumpe ca ale noastre, deşi ofe­ră beneficii comparabile. Se plăteşte foarte mult brandul, care în contextul de faţă de­vine mai puţin relevant.“

    Avon este un business care funcţio­nea­ză bine inclusiv în perioade de criză pentru că, spune executivul care conduce afacerea locală, creează valoare pentru consumator. Este un business care are trei avantaje, a­dau­gă ea. Este bazat pe relaţii (între clienţi şi reprezentanţii de vânzări) şi astfel cum­peri de la cineva cunoscut, pe produs şi pe preţuri pe care ţi le poţi permite.

    „Cred că în perioada următoare, pentru fiecare companie, indiferent de domeniu, ţin­­ta va fi să creeze valoare pentru consu­ma­torul care va fi supus unui stres atât emo­ţional, cât şi financiar. Companiile va trebui să lege relaţii cu clienţii pentru a-i fideliza.“

    Avon are în total peste 120.000 de reprezentanţi şi angajaţi în România, numărul lor fiind pe un trend ascendent în 2022. Andreea Moldovan nu oferă date privind creşterea.

    „Avon Rewards este un program ce a pornit din Africa de Sud şi din ţările Nordice pe care l-am preluat şi noi şi în care am investi 1 milion de dolari. Apoi, România a avut cele mai bune rezultate cu el. Acest program oferă oportunităţi de creştere şi de câştig suplimentar pentru reprezentanţi. Mai exact, ei pot deveni creator de conţinut pentru noi, pot să îşi deschidă un mic magazin fizic, pot vinde doar online sau pot absolvi şcoala noastră de make-up artişti şi pot deveni beauty experts.“

    Acest program a avut priză mai ales la publicul tânăr, explică executivul.

    Astăzi, deşi există în continuare broşura Avon, fiecare comandă se plasează online. Tot în mediul virtual există o mai mare dinamică a ofertelor şi există şi produse mai multe. La nivel de fiecare lună sunt expuse circa 3.000-4.000 de articole.

    „Lucrăm la optimizarea portofoliului ca să îl facem mai relevant.“

    Andreea Moldovan spune că un lucru bun care a rezultat de pe urma pandemiei este faptul că businessul este acum mai digitalizat. Spre exemplu, din aplicaţie un agent îşi poate gestiona 100% businessul online. Totodată, există un interes mare al consumatorilor pentru mediul digital.

    „Explozia pe digital pe noi ne-a ajutat ca business. În 2023 vrem să ne creştem cota de piaţă. România este oricum în top cinci pieţe internaţionale pentru Avon, alături de Polonia, Turcia, Marea Britanie şi Filipine, atât ca cifră de afaceri, cât şi ca profit. Totodată, suntem un centru de creaţie, pentru că de aici pornesc proiecte ce devin internaţionale, şi un hub de talente.“

    Mai mult, România este un hub logistic, depozitul de la Chiajna, inaugurat acum circa 15 ani ca urmare a unei investiţii de 12 mil. euro, deservind cinci ţări precum Bulgaria sau Macedonia de Nord. O a şasea va fi adăugată curând.

    „Zilnic, din depozitul nostru unde lucrează circa 250 de salariaţi pleacă peste 10.000 de comenzi.“

    România este principala piaţă deservită.

  • Drumul unui tânăr de la rolul de simplu muncitor la McDonald’s până la o avere de peste 30 de miliarde de dolari. Ce planuri are el pentru România

    În doar câţiva ani, Changpeng Zhao a întors burgeri la McDonald’s, obţinând în paralel o diplomă în ştiinţe informaţionale, a dezvoltat software-uri pentru bursa din Tokyo şi, în numai şase luni, a transformat Binance, propria lui creaţie, în cel mai mare exchange pentru criptomonede din lume. Cum a ajuns antreprenorul canadian cu origini chineze în poziţia pe care o ocupă astăzi şi ce planuri are în România?

     

    Changpeng Zhao, CEO-ul Binance, cea mai mare platformă de tranzacţionare de criptomonede la nivel global, a devenit într-un timp extrem de scurt unul dintre cei mai faimoşi miliardari din lume, plănuind să schimbe faţa unei industrii care promite în mod constant că va revoluţiona sistemul financiar-bancar.

    Recent, miliardarul a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă că grupul pe care îl conduce plănuieşte să îşi îmbunătăţească prezenţa în România şi a vorbit, totodată, despre fondul importanţei proceselor de reglementare din industrie.

    „România este o piaţă foarte importantă. Vrem să ne creştem prezenţa aici printr-un număr mai mare de ingineri străini. Vrem să ne majorăm investiţiile şi, de asemenea, să lucrăm mai mult la partea de educaţie. Am avut o întâlnire cu oficialii din Guvern, cărora le-am oferit sprijin în procesul de reglementare a pieţei crypto”, a spus cel mai bogat om din industria criptomonedelor într-o conferinţă de presă organizată la Bucureşti.

    CEO-ul de 45 de ani are o avere estimată de Bloomberg Billionaires Index la 30,2 miliarde de dolari, în scădere cu 65,6 miliarde de dolari de la începutul anului. Conform indicelui Bloomberg, antreprenorul canadian (de origine chineză) este al 34-lea cel mai bogat om din lume, publicaţia americană neluând în calcul deţinerile în criptomonede ale omului de afaceri.

    „Pasul următor este ca România să aibă reglementări clare în domeniu, încadrându-se în normele europene şi globale. Chiar dacă este la început, adopţia criptomonedelor începe să prindă avânt în ceea ce priveşte numărul de utilizatori şi produse. Aşadar, procesele propriu-zise de adopţie nu pot fi ignorate şi trebuie reglementate legal”, consideră miliardarul. Changpeng Zhao a participat la o întâlnire cu mai mulţi oficiali din cadrul guvernului, printre care s-a aflat inclusiv Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, şi a dezbătut „aspecte legate de dezvoltarea unor segmente precum blockchain, digitalizarea şi educaţia financiară”.

    Compania a lansat recent în acest sens şi platforma Binance Academy. În prezent, există analişti care privesc piaţa crypto cu tot mai mult scepticism, având în vedere că Bitcoin – cea mai valoroasă criptomonedă din lume – a scăzut la circa 20.000 de dolari, de la aproape 70.000 de dolari în toamna anului trecut, declin resimţit şi în rândul celorlalte monede digitale majore.

    De altfel, piaţa a fost afectată anul acesta de prăbuşirea unor mari proiecte crypto, cât şi de temerile privind contextul geopolitic, ritmul galopant al inflaţiei şi, implicit, de reticenţa privind activele de risc, printre care se găsesc şi acţiunile tech din SUA, extrem de populare în timpul pandemiei de coronavirus. Spre jumătatea anului, Binance a blocat retragerile monedei Bitcoin, după ce activul a scăzut cu 10% la cel mai slab nivel din decembrie 2020, industria pierzând 200 de miliarde de dolari într-un singur weekend. Tot atunci, platforma cu expunere pe crypto Celsius a anunţat că va întrerupe transferurile între conturi „din cauza condiţiilor extreme din piaţă”, iar crypto-proiectul Terra (LUNA) s-a prăbuşit cu 98%.

    „Reglementarea va îmbunătăţi industria crypto, însă nu va reuşi să umple un vid. Trebuie să lucrăm la educaţie şi transparenţă şi să fim în stare să le oferim utilizatorilor cât mai multe opţiuni, nu numai un stablecoin”, adaugă Changpeng Zhao. Pentru context, valoarea unui stablecoin poate fi legată de valoarea dolarului american şi poate evolua în funcţiile de fluctuaţiile monedei prin raport cu piaţa monetară. „Nu sunt sigur dacă sunt cea mai bogată persoană din crypto. Nu deţin fiat (precum dolarul sau euro – n.r.), am acţiuni în cadrul companiei, însă momentan nu mi-am retras banii. Mă consider în primul rând un antreprenor, iar planul meu nu se rezumă doar la a face bani (…) ci vreau să creez o comunitate.

    După o vreme, banii ajung să nu mai reprezinte ceva atât de important.” În primăvară, Binance France a fost înregistrat oficial drept furnizor de servicii de active digitale (DASP) în Franţa, conform autorităţii de reglementare a pieţelor financiare din Hexagon – AMF (Autorité des marchés financiers). În urma deciziei, Franţa a devenit prima ţară europeană care a autorizat operaţiunile aplicaţiei de trading.  Binance poate astfel să ofere servicii de tranzacţionare şi custodie pentru criptomonede, primind undă verde pentru facilitarea achiziţiilor şi vânzărilor respectivelor active.

    Omul de afaceri este de părere că, atunci când o tehnologie ajunge la un nivel de adopţie de 10%, utilizatorii iniţiali vor simţi din plin o schimbare de peisaj. Ulterior, când gradul de adopţie atinge 20%, tehnologia blockchain va ajunge în spaţiul mainstream şi va creşte exponenţial, crede miliardarul. „Nu ştiu aplicaţia care o va ajuta să atingă acel prag. Este ca şi cum am stabili care a fost aplicaţia ce a adus internetul în mainstream. Să fie social media? Cumpărăturile online? Cred că totul contribuie puţin câte puţin, inclusiv telefoanele performante. Nu cred că va fi un singur lucru. De aceea încercăm să dezvoltăm mai multe proiecte care să crească. Internetul nu a fost creat de o singură persoană”, explică CEO-ul Binance.

    Ajuns din Jiangsu, China în Canada, Changpeng Zhao a lucrat la McDonald’s şi a frecventat cursurile Universităţii McGill din Montreal, unde a obţinut o diplomă în ştiinţe informaţionale. După aceea, a ajuns să dezvolte software-uri de trading pentru Bursa din Tokyo şi platforma Tradebook a Bloomberg. Viitorul antreprenor a auzit despre Bitcoin în timpul unui joc de poker, în 2013, având să îşi dedice apoi întreaga viaţă industriei crypto. Conform site-ului oficial Binance, CZ şi-a vândut apartamentul pentru a achiziţiona cea mai valoroasă monedă digitală din lume, Bitcoin scăzând ulterior de la 600 la 200 de dolari, deci un declin de 67%, similar cu cel înregistrat de monedă în ultimele 12 luni. Perioadele petrecute la platforma de exchange Blockchain.com şi marketplace-ul OKCoin.com l-au convins să îşi creeze propria lui companie, Binance, lansată în urma unui ICO (initial coin offering, echivalentul IPO-urilor de pe Bursă) în valoare de 15 milioane de dolari. Cea mai mare provocare pentru el a constat iniţial în evoluţia BNB, criptomoneda Binance, a cărei valoare s-a prăbuşit sub preţul din ICO. Drept răspuns, viitorul miliardar a avut ideea de a transforma Binance într-un mediu descentralizat care poate înregistra volume uriaşe de tranzacţionare şi care impune taxe reduse utilizatorilor. La doar şase luni de la lansare, Binance devenea prima platformă de crypto trading din lume, poziţie pe care o ocupă inclusiv în ziua de astăzi. Anul trecut, Binance a avut venituri de 20 de miliarde de dolari. Platforma de trading înregistrează zilnic tranzacţii spot de circa 14 miliarde de dolari şi volume de 50 de miliarde de dolari în instrumente financiare derivate.

  • Principalul obiectiv în mandat: creşterea

    După o carieră de 15 ani în consultanţă şi gestionarea uneia dintre cele mai mari integrări de sub umbrela eMAG, Daniel Spiridon a venit la conducerea companiei din Ungaria cu o misiune clară: creşterea, atât a retailerului, cât şi a antreprenorilor pe care îi găzduieşte acesta pe platformele sale.

    Vrem creştere – în ritmul susţinut de până acum, vrem să creăm fundaţia pentru ca tot ce am făcut pe partea de e-commerce în România să răspândim în întreaga regiune, asta ne va face într-adevăr puternici. O altă parte importantă este susţinerea antreprenorilor români în eforturile de a vinde pe alte pieţe, să se extindă la nivel internaţional. Ce îmi doresc foarte mult la nivel de cultură organizaţională şi colaborare este ca echipele din Bulgaria, Ungaria şi România să lucreze foarte îndeaproape, să fie o comunitate în care să ducem în aceste ţări experienţa pe care noi o avem în România”, şi-a descris priorităţile în câteva linii Daniel Spiridon, la la scurt timp după anunţul de preluare a funcţiei de CEO al eMAG Ungaria.

    El s-a alăturat echipei eMAG ca VP Business Development & Strategy în 2021, după o experienţă de peste 15 ani în cadrul firmei de consultanţă în management strategic McKinsey, unde cel mai recent rol a fost de conducere a filialei din România. În noua poziţie a fost numit de la 1 septembrie, după ce anterior a fost implicat în încheierea fuziunii eMAG cu Extreme Digital, practic compania-omolog a eMAG de pe piaţa ungară, finalizată în primăvara acestui an. Spiridon nu oferă detalii referitoare la valoarea tranzacţiei, însă menţionează câteva dintre cifrele specifice pieţei de care este responsabil: eMAG are în derulare investiţii de 785 de milioane de lei în următorii doi ani, pentru extinderea pe plan internaţional, inclusiv pentru un nou depozit la Dunaharaszti, lângă Budapesta.

    Acest proiect prevede o investiţie de 100 de milioane de euro care va fi finalizată la începutul anului viitor. În prezent, compania are peste 2 milioane de clienţi în Ungaria şi peste 600 de unităţi easybox; eMAG a devenit, de altfel, cea mai mare companie românească din Ungaria, care, după fuziune, ocupă locul I în topul comerţului online. Din acest ecosistem face parte platforma eMAG Marketplace din Ungaria, pe care cresc şi dezvoltă afaceri peste 2.000 de antreprenori români. „Suntem percepuţi la fel ca în România, suntem numărul 1 şi în Bulgaria, dar şi în Ungaria când vine vorba de comerţul online – iar asta vedem din punctul de vedere al traficului online, al sondajelor, al modului în care clienţii vin la noi pentru nevoile lor – este o diferenţă foarte mică între ce este eMAG în România şi cum este percepută compania în aceste ţări – este un punct de referinţă la fel ca în România.” 

    eMAG este prezentă pe piaţa din Ungaria din 2013, iar discuţiile cu Extreme Digital au început în 2019. „Cele două companii aveau aceeaşi dimensiune la momentul fuziunii, a fost o «merger of equals», nu doar din perspectiva cifrelor, dar şi a modului în care am construit echipele de integrare – a fost o integrare care a însemnat pentru noi că am luat ce e mai bun din amândouă companiile.” În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, acesta se plasează între 800 şi 1.000 de persoane, care provin în mod egal din cele două organizaţii anterioare. „După doi ani şi jumătate de când am avut primele discuţii şi am început să integrăm organizaţiile, nimeni nu se mai gândeşte că a aparţinut în vreuna dintre cele două companii anterioare. Avem şi foarte mulţi colegi noi care au văzut doar noul eMAG.” Daniel Spiridon spune că integrarea s-a făcut în mai mulţi paşi şi a început cu partea de organizaţie, astfel încât să aibă un leadership comun în cele două companii; au integrat, de asemenea, tot ce se putea din punct de vedere logistic; urmând partea de business, care a presupus renunţarea la brandul Extreme Digital, operaţiune finalizată anul acesta. „Din cercetarea făcută,  am văzut că brandul eMAG este un brand puternic şi a câştigat la puncte faţă de brandul Extreme Digital.

    Către sfârşitul anului vom finaliza şi integrarea din punct de vedere legal – adică să avem o singură entitate legală.”
    CEO-ul eMAG subliniază că, în urma integrării, a rămas ce era mai bun din cele două companii: „Am luat de la eMAG tot ceea ce avem în România şi tot ce aveam şi în Ungaria, dar în primul rând tehnologia, apoi, faptul că suntem orientaţi către clienţi – mai ales prin ceea ce oferim noi clienţilor –  o «universal shopping destination», pentru toate categoriile; de asemenea, avem partea de logistică foarte bine aşezată – asta se vede şi în investiţiile pe care o să le facem. De la Extreme Digital am luat foarte multe cunoştinţe legate de piaţă, pentru ei lucrau oameni cu 15 ani de experienţă pe piaţa respectivă, specializarea de electro-IT, care era mai puternică în mixul de business şi partea de offline, showroomurile, care au devenit eMAG.”

    Iar investiţiile în dezvoltarea companiei rezultate din integrare sunt pe măsură: „Practic, noi investim, la nivelul acestui an, undeva la 1 miliard de lei, din care aproape jumătate sunt direcţionaţi înspre un depozit nou, care este foarte asemănător cu ceea ce am construit în România. E un depozit mare şi modern care ne ajută şi să oferim clienţilor foarte multe produse, ne ajută să susţinem şi antreprenorii cu spaţiu de depozitare în caz că e nevoie şi ne ajută să fim şi foarte rapizi ca serviciu către clienţi – putem astfel să desfăşurăm şi operaţiunile mai automatizat şi mai repede”.

    Alte investiţii sunt alocate tehnologiei, oamenilor – prin programe de creştere, în antreprenorii prezenţi pe platformă, fiindcă, subliniază Spiridon, unul dintre principalii piloni de dezvoltare a companiei ţine de creşterea pe plan internaţional a afacerilor româneşti susţinute de platformă. „Dezvoltarea internaţională ne permite nouă să oferim servicii mai bune către toţi clienţii – atunci când avem o bază mai mare de clienţi din toată regiunea, investiţiile pe care noi putem să le facem pentru fiecare dintre aceşti clienţi sunt, să spunem, mult mai mari decât dacă am avea o bază doar pentru România. E ca şi cum am spune – piaţa noastră adresabilă este una mai aproape de Polonia şi sperăm noi să crească în viitor spre ţări mai mari din vestul Europei – şi mai puţin, să spunem, constrânsă la România. Dacă ştim  că investiţia se distribuie către o bază mai mare de clienţi, investim mai mult, ceea ce se transpune şi într-un serviciu mai bun pentru clienţii din România.” Totuşi, principala concentrare acum ţine de dezvoltarea businessului în regiunea Europei Centrale şi de Est: „Vrem să fim în majoritatea pieţelor care sunt importante în regiune pentru că proximitatea geografică este importantă şi noi aici avem un model de business care este foarte replicabil la nivel regional. În următorii 5-7 ani, prioritatea este regiunea în care ne aflăm.”  CEO-ul eMAG Ungaria nu exclude însă ideea ca într-un viitor mai îndepărtat eMAG să meargă şi în pieţe mai apropiate de Vest.

    Daniel Spiridon a ajuns în eMAG în urmă cu un an şi jumătate, după o experienţă îndelungată, de mai bine de 15 ani în consultanţă, la McKinsey. Acolo, a parcurs toate etapele, de la analist de business, până la rolul de partener la nivel global şi conducerea biroului din România. A coordonat, de asemenea, domeniul de tehnologie media şi telecomunicaţii la nivelul Europei Centrale şi de Est şi a avut proiecte la nivel global în mai mult de 20 de ţări. O parte din acest timp a fost şi în Norvegia: a studiat în Norvegia, a făcut masterul acolo, şi-a început cariera în McKinsey şi a venit în România împreună cu alţi colegi de acolo pentru a pune bazele biroului de aici. „Am stat foarte mulţi ani în companie fiindcă am construit ceva şi a fost şi o parte din mine din punct de vedere antreprenorial acolo – am făcut pasul către eMAG pentru că viziunea companiei şi echipa au fost foarte apropiate de ceea ce îmi doream eu pentru noua etapă profesională – să construiesc şi altceva, să fie o companie românească ce îşi doreşte să facă anumite lucruri la nivel regional fiindcă cred foarte mult că ceea ce dezvoltăm noi în România, respectiv tehnologie şi expertiză în diferite arii este aplicabil peste tot; cred că eMAG este un vehicul foarte bun care demonstrează lucrul acesta. Am găsit o echipă care are aceleaşi valori şi aceleaşi ambiţii şi aspiraţii ca şi mine, respectiv creştere, a face lucrurile într-un mod rapid şi eficient, nu politic şi birocratic; sunt orientaţi către rezolvarea de probleme prin tehnologie,  cred foarte mult în impactul digitalizării în viaţa noastră. Cumva piaţa s-a potrivit şi eMAG e un model de ceea ce se poate face şi în afară de business – şi în zona de CSR, ce am văzut la eMAG a fost un motiv pentru mine să mă alătur companiei.”

    Adaugă că un astfel de parcurs nu este atipic pentru un consultant care îşi dezvoltă cariera în cadrul McKinsey. „Acesta este modelul – lumea începe aici relativ tânără, învaţă mult într-un ritm accelerat, se specializează pe o anumită industrie, după care, la un moment dat, face pasul către business – cam acesta este modelul şi foarte mulţi care au fost în McKinsey devin CEO la un moment dat. Este o traiectorie oarecum normală – e adevărat că mulţi pleacă mai devreme, pentru mine, faptul că am stat mai mulţi ani în McKinsey faţă de media colegilor mei a făcut trecerea  dificilă mai ales din punct de vedere emoţional fiindcă eram foarte mult ataşat de colegi şi de McKinsey ca şi cultură – a fost o tranziţie, dar m-a ajutat că am găsit oameni foarte asemănători în eMAG, probabil că fără să vreau am avut acest bias în modul în care mi-am căutat un alt loc unde să am parte de o etapă de creştere, profesională şi personală.” Adaugă că mutarea din punct de vedere practic, profesional, a fost lină – nu a fost complicat să facă trecerea, având în vedere că şi în McKinsey lucra foarte mult pe proiecte, cam pe acelaşi gen de proiecte pe care le face în eMAG, iar în eMAG, o parte importantă a muncii o reprezintă proiectele noi: „Avem business usual, dar gândim foarte mult în termeni de proiecte şi în termeni de viitor, iar asta a făcut pentru mine tranziţia foarte uşoară. Între timp am construit echipa, continuăm împreună – când ai o echipă cu dinamică foarte bună şi mediu de colaborare, nu contează unde eşti”.

    Timp de un an şi jumătate, s-a concentrat pe zona de expansiune internaţională, a lucrat îndeaproape cu ambele ţări, iar acum are acest rol de CEO în Ungaria, prin care a dobândit un impact mai mare în întreaga organizaţie. În ultimele 8 luni, a călătorit aproape săptămânal acolo, iar în prezent timpul său este dedicat aproape în întregime Ungariei. Din rândul proiectelor în care este implicat, menţionează finalizarea unui proiect prin care ofertele vânzătorilor din toate ţările sunt activate în toate ţările – proiectul  implică toate ţările de sub umbrela eMAG.

    Concentrarea lui Daniel Spiridon este astfel mai puţin «business as usual» şi mai mult pe creştere, dar cu mare atenţie la oameni, după cum subliniază chiar el: „Cred foarte mult în comunicare, transparenţă, în tot ceea ce înseamnă partea de role modelling pentru restul organizaţiei – cred că aşa pot să am un impact”.

  • Interviu Robert Şova, preşedintele CECCAR. Fraudele din companii fac loc unei noi profesii: expert contabil criminalist. Dacă managementul City Insurance ar fi vrut un astfel de serviciu, nu s-ar fi ajuns aici

    Folosirea banilor sau a bunurilor companiei în scop personal, cosmetizarea situaţiilor financiare în mod voit şi corupţia sunt principalele metode de fraudă din business, iar rafinarea metodelor de furt a condus şi la apariţia unei noi profesii în România: contabilul criminalist.

    „Contabilitatea crimi­nalis­tică este contabil­itatea care se ocupă cu asigu­rarea securităţii busi­nes­sului, a patrimoniului businessului, prin activitatea de detecţie, investigaţie şi prevenţie. Ea nu se ocupă cu partea de conformare şi de consiliere“, a spus Robert Şova, preşedintele CECCAR –  Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

    Deturnarea activelor companiei, dena­tu­­rarea situaţiilor financiare şi corupţia sunt prin­cipalele modalităţi de fraudă întâlnite în companii la nivel internaţional, dar şi în Ro­mânia.

    „În categoria denaturării situaţiilor finan­ciare sunt celebre cazurile Enron, Wirecard sau cazul local City Insurance, unde în mod voit au fost cosmetizate rezultatele financiare. Scopurile sunt diferite, în SUA au fost multe cazuri unde managementul primea bonusuri în funcţie de performanţă şi de aceea prezentau situaţii financiare diferite de realitate. Toate aceste cazuri sunt surse de învăţare pentru noi“.

    În cazul City Insurance, o investigaţie de fraudă pe partea de contabilitate criminalistică ar fi fost foarte utilă şi ar fi detectat cu siguranţă unele probleme, spune şeful CECCAR.

    „Când a fost cazul Wirecard în Germania, s-au luat măsuri şi s-au făcut publice. La noi nu s-a discutat nimic public, totul s-a băgat sub masă. Problema este că rezultatul ne afectează pe toţi cei care avem maşini, pentru că am contribuit, prin asigurări, la acel fond de garantare a asiguraţilor care a fost devalizat cu City Insurance. Dacă managementul City Insurance avea interesul de a identifica frauda, un serviciu de contabilitate criminalistică ar fi fost foarte util şi cu siguranţă ar fi detectat neregulile“.

    În acest context, CECCAR şi-a propus să „democratizeze“ accesul companiilor din România la servicii de contabilitate criminalistică, prin formarea unui număr cât mai mare de profesionişti cu compenteţele necesare acestei activităţi. În prezent, CECCAR lucrează la designul unui program de formare pentru experţii contabili, pentru ca aceştia să dobândească abilităţi de detecţie, de investigaţie şi tehnici de interviu folosite în contabilitatea criminalistică.

    „Trebuie să creştem numărul contabililor criminalişti pentru că fraude există. Astăzi în România acest serviciu există, dar este unul de tip premium, oferit de marile companii de servicii contabile şi de consultanţă care au beneficiat de know-how din afară“.

    Un antreprenor care are o suspiciune de fraudă în compania sa ar trebui să apeleze la serviciile unui contabil criminalist care începe investigaţia în primul rând uitându-se la cifre.

    „El se uită să vadă cum stau cifrele aferente tranzacţiilor respective cu cifrele aferente companiei şi aşa mai departe. După care trebuie să documenteze tot ce înseamnă partea de tranzacţii: modul în care acele tranzacţii au fost monitorizate, aprobate etc. După aceea, el trece la partea de interviu cu oamenii care sunt implicaţi. Sigur că toate aceste activităţi sunt activităţi care ţin mai mult de ştiinţa criminalisticii, nu de ştiinţa contabilă. Dar ştiinţa contabilă este cea care permite documentarea“.

    Astfel, contabilii care vor să se specializeze în contabilitate criminalistică învaţă tehnici de analiză a datelor, tehnici de interviu, complementare competenţelor contabile.

    Modelele de business s-au dezvoltat, tranzacţiile au devenit tot mai complexe, iar globalizarea permite să faci tranzacţii oriunde în lume printr-un click.

    „Toate aceste avantaje care au dus la dezvoltarea business-urilor au dus şi la rafinarea metodelor de fraudă. Şi atunci companiile trebuie să fie pregătite să facă faţă acestor noi provocări din perspectiva securităţii patrimoniului“.

    Contabilitatea criminalistică acoperă două zone: expertiza contabilă judiciară şi extrajudiciară care este deja implementată în România de mulţi ani şi zona de investigaţii.

    „Serviciile de expertiză contabilă judiciară apar atunci când deja fapta este identificată. Am identificat fapta şi am documentat fapta şi acum a angajat expertul contabil pentru a clarifica ceea ce s-a întâmplat şi pentru a estima valoarea pagubei. În schimb, partea de investigaţie este de fapt prima parte care ar trebui să existe de la detectare, care trebuie să aprindă imediat un bec roşu. În partea de investigaţie se corelează informaţiile, iar în urma investigaţiei se poate decide că a fost o alarmă falsă sau, din contră, că s-a mai descoperit ceva suplimentar faţă de suspiciunea iniţială“.

    La nivel naţional există aproximativ 3.000 de experţi contabili judiciari, ale căror competenţe pot fi completate cu tehnici de investigaţie în aşa fel încât aceştia să devină contabili criminalişti, a mai spus şeful CECCAR.

  • Ce a spus Erdogan despre un eventual război nuclear

    Preşedintele Turciei a făcut declaraţii pentru CNN Turk.

    Preţul declarării unui război nuclear ar fi catastrofal, a declarat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, în cadrul unui interviu acordat CNN Turk, vorbind despre conflictul dintre Moscova si Kiev.

    „Nu trebuie să ne gândim la asta, pentru a rezolva problema. Prin diplomaţie ar fi cel mai potrivit pas”, a adăugat liderul turc.

    Erdogan are programată o convorbire cu Putin, astăzi. Turcia nu recunoaşte referendumul declanşat de Rusia în teritoriile ocupate.

    „Nu recunoaştem rezultatul acestor referendumuri”, a declarat şi ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu, în cadrul unei conferinţe la televiziunea de stat, TRT.

    „Nu am recunoscut niciodată anexarea Crimeei şi am arătat clar că nu vom recunoaşte rezultatul acestor referendumuri”, a întărit şeful diplomaţiei de la Ankara.

  • INTERVIURILE BUSINESS MAGAZIN: „Norii unei noi recesiuni se apropie dar, indiferent dacă vom trece sau nu printr-o perioadă de declin economic, vom vedea mai multe intervenţii ale guvernelor în economie, pentru că „piaţa liberă” nu mai este, de fapt, aşa de liberă”

    Norii unei noi recesiuni se apropie dar, indiferent dacă vom trece sau nu printr-o perioadă de declin economic, vom vedea mai multe intervenţii ale guvernelor în economie, pentru că „piaţa liberă” nu mai este, de fapt, aşa de liberă, a explicat pentru Business MAGAZIN prof. dr. Nenad Filipović din cadrul şcolii de afaceri IEDC-Bled School of Management din Slovenia.

    Vom vedea o intervenţie din ce în ce mai mare a guvernelor în economie, indiferent dacă vom fi martorii unei recesiuni sau nu, conform definiţiilor diferite ale economiştilor, şi ne vom confrunta cu o predictibilitate mult mai scăzută decât până acum, a spus profesorul Filipović, prezent recent la Bucureşti. „Ideologic, guvernele au renunţat la «pieţele libere» şi cred că au avut dreptate că au făcut acest lucru.

    Ca să vă dau un exemplu: dacă ne uităm la factorii care au condus la creşterea preţului la energie în Europa în această perioadă, vedem că o mare parte a acestei creşteri este generată de speculaţie. Aşa că nu este o piaţă liberă. Este o piaţă în care unii dintre marii investitori în energie au speculat, au preluat controlul pieţei şi au şantajat. Unele bănci, unele instituţii financiare, unii mari producători de energie duc preţurile în această direcţie, preţuri care nu reflectă adevăratele probleme de cerere şi ofertă. Şi atunci, dacă vedem că nu e o piaţă liberă, de ce ar trebui ca guvernele să nu intervină în economie?”, a explicat prof. dr. Nenad Filipović, directorul programelor de educaţie managerială din cadrul şcolii de afaceri IEDC-Bled School of Management din Slovenia.

    Faptul că vom  vedea o mai puternică implicare a guvernelor în economie faţă de cea din crizele anterioare face dificil de previzionat cum va arăta viitoarea criză. Dar un lucru este cert: intervenţiile guvernelor vor limita efectele crizei. Războiul din Ucraina va fi o sursă permanentă de instabilitate, care ar putea dura mai mult decât ne aşteptăm acum. Pe de altă parte, pandemia a afectat puternic lanţurile de aprovizionare, ceea ce duce la un curent antiglobalizare în întreaga lume. „În următorii doi ani cred că vom avea o perioadă cu o mai mare complexitate şi cu o mai mare volatilitate. Dacă va fi aşa, cred că vom avea nevoie modele de business mai robuste, care se pot adapta rapid, care pot echilibra riscurile. Iar un exemplu în acest sens putem vedea la companiile din industria ospitalităţii, care au fost forţate de pandemie să îşi modifice modelul de business, iar în urma acestor ani au devenit mai puternice.”

    Pe de altă parte, industria transporturilor aeriene, ca parte componentă a industriei ospitalităţii, a dat exemplul opus, pentru că „să alergi prea repede într-o direcţie poate crea probleme”, din cauza lipsei capacităţii operatorilor aerieni de a-şi deservi cum trebuie clienţii. Întrebat cum crede că va face faţă economia României unei eventuale crize, profesorul Filipović a spus că, deşi nu este un expert în această arie, a observat că, istoric, statele cu instabilitate politică sunt mai dezavantajate din punct de vedere economic în astfel de situaţii. „E adevărat, România nu este singura ţară din Europa cu instabilitate politică, dar acesta este un dezavantaj pentru economie. Pe de altă parte, ce văd ca avantaj pentru România este faptul că, prin comparaţie cu alte state, aveţi o piaţă locală destul de mare din punctul de vedere al numărului de locuitori. Totuşi, faptul că vă confruntaţi cu o scădere demografică foarte mare este un mare dezavantaj.”


    „România nu este singura ţară din Europa cu instabilitate politică, dar acesta este un dezavantaj pentru economie. Pe de altă parte, ce văd ca avantaj pentru România este faptul că, prin comparaţie cu alte state, aveţi o piaţă locală destul de mare din punctul de vedere al numărului de locuitori. Totuşi, faptul că vă confruntaţi cu o scădere demografică foarte mare este un mare dezavantaj.”

    Prof. dr. Nenad Filipović, directorul programelor de educaţie managerială din cadrul şcolii de afaceri IEDC-Bled School of Management din Slovenia


    Profesorul Filipović spune că un alt avantaj al României este că a cam terminat cu restructurarea companiilor şi că prezenţa companiilor internaţionale mari s-a stabilizat şi nu a „eliminat” de tot sectorul antreprenorial românesc, cum s-a întâmplat în alte state. „România a reuşit să menţină, în zona companiilor mici şi mijlocii, multe companii antreprenoriale. Şi asta am observat că s-a întâmplat în majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est, atunci când am făcit un studiu despre aşa-numiţii «campioni ascunşi» (companii relativ mici, dar cu un succes foarte mare – n.red.).”

    El şi-a amintit că, la un moment dat, a colaborat în cadrul unor proiecte de competitivitate naţională pentru Germania şi Brazilia cu firma de consultanţă în management strategic McKinsey, iar rezultatele au arătat câteva concluzii care să ajute guvernele  să intervină acolo unde este necesar pentru creşterea competitivităţii economiei. „Trebuie să investiţi în educaţie, dar în toate sectoarele ei: de la formarea meseriaşilor până la cea a inginerilor, a doctorilor, a profesorilor, a unui sistem social care îi va face pe oameni să se simtă în siguranţă în ţară. Siguranţă atât în ceea ce priveşte protecţia cetăţenilor în cazul eventualelor violenţe şi infracţiuni, cât şi siguranţa psihologică, ca ei să ştie, de exemplu, că statul are grijă de ei în cazul în care devin inapţi pentru muncă. Apoi, trebuie investit în clustere industriale, pentru că nicio ţară nu poate fi bună la toate.” Profesorul Filipović s-a aflat săptămâna trecută la Bucureşti, cu ocazia organizării, de către asociaţia de absolvenţi din România ai IEDC-Bled School of Management în parteneriat cu şcoala de afaceri a unei competiţii – „Case Study” –, care provoacă angajaţii mai multor companii de pe plan local să lucreze împreună, timp de două zile. Peste 200 de manageri români au urmat până în prezent programele de educaţie managerială oferite de IEDC- Bled School of Management din Slovenia, dintre care circa 60 au fost absolvenţii programului de MBA.

  • Ionuţ Simion, AmCham, despre ieşirea din criza energetică prin ochii investitorilor americani: Investitorii văd întotdeauna soluţia în investiţii. Este nevoie de investiţii în producţia de energie, un cadru legislativ stabil şi predictibil şi de susţinerea tranziţiei energetice

    Investiţiile sunt soluţia la criza energetică, este de părere Ionuţ Simion, preşedintele AmCham, camera de comerţ româno-americană. Pentru susţinerea investiţiilor, este nevoie de un cadru fiscal predictibil şi stabil şi de susţinerea tranziţiei energetice, a spus el, în cadrul unui interviu acordat ZF, care va fi publicat în ediţia print a Ziarului Financiar de marţi, 27 septembrie.

    „Investitorii văd întotdeauna soluţia în investiţii. Este o situaţie complexă, rezultată din suprapunerea mai multor cauze şi care necesită timp pentru calibrare. Cu toate acestea, aş sublinia una dintre recomandările constante pe care AmCham le avansează: nevoia de investiţii în sectorul energetic şi în creşterea capacităţilor de producţie, un cadru legislativ şi de reglementare stabil şi predictibil, precum şi de susţinerea tranziţiei energetice” a spus Ionuţ Simion.

    El a vorbit în cadrul interviului despre percepţia investitorilor americani în ceea ce priveşte atractivitatea României, despre care sunt atuurile, dar şi principalele piedici pentru ca România să atragă mai multe investiţii şi despre cum văd investitorii ieşirea din criza energetică.

    „Aş sublinia una dintre recomandările constante pe care AmCham le avansează: nevoia de investiţii în sectorul energetic şi în creşterea capacităţilor de producţie, un cadru legislativ şi de reglementare stabil şi predictibil, precum şi de susţinerea tranziţiei energetice”, a mai spus Ionuţ Simion.

    Citiţi interviul integral în ediţia print a ZF de marţi, 27 septembrie.

     

  • (P) Business Magazin – Smart shopping. Interviu cu Daniel Gross, CEO PENNY România

     

    1. Ce înseamnă, în viziunea dvs., conceptul de Smart shopping?

     

    R: Conceptul de Smart shopping nu este ceva nou, este parte din ADN-ul nostru de discounter. Odată cu această campanie ne dorim să le explicăm mai bine clienţilor de ce un preţ mai mic nu înseamnă o calitate redusă.

     

    Pentru mine, Smart shopping se traduce printr-un acces facil al consumatorilor la produsele de care au nevoie sau pe care şi le doresc, la preţuri corecte şi de bună calitate. Un sinonim mai neaos pentru “Smart shopping” este “cumparaturi chibzuite”.

     

    La PENNY, ne propunem să schimbăm percepţia conform căreia preţurile mai mici înseamnă, automat, calitate mai slabă. De fapt, preţurile corecte, aşa cum ne place nouă să spunem, au în spate o strategie de business şi un flux operaţional eficient, care ne permit să avem un preţ la raft cât mai avantajos.

    Un exemplu concret în acest sens este că avem un portofoliu bogat de mărci private şi că am dezvoltat parteneriate cu numeroşi producători locali. Astfel, avem costuri de achiziţie şi de marketing mai scăzute, lucru care ne ajută să oferim preţuri de vânzare mai mici.

     

    1. Cum putem face cumpărături în mod inteligent?

    R: Un client care face cumpărături în mod inteligent este atent la buget, face alegeri pragmatice şi nu renunţă la calitatea produselor. Cu alte cuvinte, cred că este important ca, atunci când mergem la cumpărături, să avem o listă făcută de acasă, un buget stabilit, dar, în acelaşi timp, să rămânem conectaţi la ofertele şi promoţiile din magazinul pe care îl frecventăm.

    La PENNY, salvăm timp, bani şi putem cumpăra produse proaspete şi de calitate. Magazinele noastre au un design uşor de parcurs, astfel încât clienţii să găsească ceea ce-şi doresc în scurt timp, alături de o gamă variată de produse locale şi de oferte săptămânale avantajoase.

    1. Cărei categorii de clienţi se adresează, cu preponderenţă, acest concept? (vârstă, ocupaţie, venituri)

     

    R: Prin acest concept ne adresăm, în primul rând, tuturor clienţilor care sunt atenţi la bugetul lor. Mare parte din bugetul românilor este cheltuit pe mâncare, drept urmare cred că vizăm o categorie largă de clienţi: de la familii cu copii până la persoane de vârsta a treia, care îşi doresc să cumpere atât pentru ei, cât şi pentru cei dragi produse de calitate, variate şi proaspete. Pentru că la PENNY, nu este vorba despre ce poţi cumpăra. Ci, mai degrabă, despre ce poţi oferi.

     

    1. Cât de educat e publicul român cu privire la Smart shopping?

     

    R: Clientul român este foarte chibzuit, însă cred că mai sunt lucruri de aprofundat în această direcţie. De aceea, am adus în atenţie acest concept prin care ne dorim să ne susţinem clienţii şi să le arătăm că există nenumărate posibilităţi prin care pot face cumpărături în mod inteligent, având o experienţă de shopping cât mai plăcută. Încercăm să le oferim această experienţă prin toate canalele noastre de comunicare – de exemplu, în magazinele noastre avem un radio propriu, PENNY FM, prin care creăm o atmosferă primitoare şi le transmitem clienţilor noutăţi despre noi şi despre ofertele disponibile.

     

    1. Ce tendinţe şi schimbări aţi observat în comportamentul consumatorilor români în această direcţie?

     

    R: Comportamentul consumatorilor români s-a modificat destul de mult în ultimul timp, influenţat de trendurile globale, dar şi de evenimente precum pandemia şi conflictul din Ucraina. De asemenea, trebuie să luăm în calcul şi inflaţia, care a determinat valuri de scumpiri succesive.

     

    În acest context, consumatorii români sunt mult mai atenţi la produsele pe care le cumpără, la nivelul de calitate şi la preţuri. Deşi caută soluţii prin care să-şi optimizeze bugetul, clienţii îşi doresc să aibă în continuare în coşul de cumpărături produse proaspete, de bună calitate şi de provenienţă românească. Un studiu recent pe care l-am realizat în cadrul PENNY arată că peste 70% dintre consumatorii români preferă produse fabricate în România în 6 categorii: carne, mezeluri, legume, fructe, lactate şi produse din cereale. De exemplu, Hanul Boieresc este una dintre cele mai populare mărci private PENNY şi care răspunde acestor criterii ale consumatorilor. De asemenea, cuprinde o selecţie extinsă de produse româneşti la preţuri accesibile.

     

    Ce măsuri aţi luat pentru a vă ajuta clienţii să facă cumpărături într-un mod inteligent şi ce obiective v-aţi setat în acest sens?

    Ne dorim ca, până în 2025, să creştem ponderea de mărci proprii la 45%. De asemenea, vom menţine aceeaşi pondere în ceea ce priveşte numărul de magazine standardizate din totatul de magazine pe care le deschidem – 90% dintre magazine respectă acelaşi format, acelaşi sortiment de produse şi procese de lucru identice la nivel naţional. De asemenea, punem accent pe îmbunătăţirea eficienţei operaţionale cu focus pe prezenţa mărfii la raft, produse proaspete şi creşterea productivităţii.          

     

    1. Cum aţi integrat tehnologia în acest proces?

    R: La PENNY, tehnologia este foarte importantă şi investim constant în digitalizarea întregii reţele. Concret, tehnologia ne ajută să devenim eficienţi din punct de vedere operaţional, să avem proceduri de lucru identice la nivel naţional şi un flux de aprovizionare inteligent. De-a lungul timpului am dezvoltat, cu ajutorul tehnologiei, câteva proiecte care ne ajută să ne automatizăm procesele de lucru: Home delievery în parteneriat cu Glovo si Bringo, Queue Management (soluţie de monitorizare a cozilor care se formează la casele de marcat), Self-checkout, Smart Your Shelf (etichete electronice la raft), Electra (sistem care contorizează şi monitorizează consumul de energie electrică), Code of Talent Ascendis (platformă care facilitează interacţiunea cu angajaţii).

    1. Ce impact are Smart shoppingul asupra mediului?

    R: Întotdeauna la PENNY ne-a preocupat sustenabilitatea şi ne-am dorit să acţionăm cu grijă faţă de mediul înconjurător şi de comunităţile din care facem parte. Clienţii care aleg să facă cumpărăturile la noi au un impact pozitiv asupra mediului din mai multe puncte vedere. Toate magazinele vor deţine certificări BREEAM până la finalul acestui an, la fel şi centrul logistic de la Filiaşi. Pungile pentru fructe şi legume, foarte folosite de clienţi, sunt fabricate din materiale biodegradabile, iar până în 2030 ne propunem ca ambalajele mărcilor private să fie 100% sustenabile. Sigur că unele aspecte au o consecinţă imediată, pe când altele sunt pe termen lung, însă, în permanenţă, căutăm soluţii prin care să folosim resursele planetei cât mai inteligent.

    De asemenea, până în 2023 avem în plan atingerea obiectivului TripluRO, prin care ne propunem ca 60% din sortiment să fie produs, procesat şi să aibă ingredientul principal din România. Punem accent pe acest aspect, deoarece vrem să satisfacem dorinţa clienţilor noştri de a consuma produse româneşti, proaspete şi de bună calitate. Prin intermediul acestui obiectiv, consolidăm promisiunea noastră pentru sustenabilitate. Colaborarea cu o reţea amplă de parteneri ne ajută să ne îmbunătăţim fluxurile operaţionale şi, automat, să reducem amprenta de carbon.

    1. Câteva cifre reprezentative: nr. de clienţi cărora vă adresaţi cu conceptul de Smart shopping, nr. de magazine care permit shoppingul inteligent, investitiile realizate în acest sens etc.

    R: Anul acesta, am inaugurat 14 magazine, toate după noul format, cu o zonă extinsă pentru produse proaspete şi mărci proprii pe gustul românilor. Până la finalul lui 2022 vom mai deschide încă 22 magazine şi vom finaliza toate remodelările ceea ce înseamna că toate magazinele vor respecta conceptul PENNY punct.

    Planul nostru de investiţii este ambiţios şi este programat pe câţiva ani: ne propunem să investim 5,128 milioane lei până în 2029, în principal prin extinderea reţelei noastre la un total de 619 magazine şi 6 depozite, toate prietenoase cu mediul.