Rezultatele studiului implementat de Grupul Kruk în şapte ţări unde compania desfăşoară operaţiuni: Polonia, Republica Cehă, Slovacia, România, Germania, Italia şi Spania, arată care sunt cele mai des întâlnite servicii financiare unde respondenţii participanţi la studiu prezintă facturi restante.
În cele mai multe cazuri, respondenţii au spus că înregistrează întârzieri la plata ratelor bancare şi a sumelor împrumutate de la familie şi prieteni. În acelaşi timp, românii şi germanii, într-o proporţie asemănătoare de 34%, respectiv 33%, înregistrează întârzieri la plata ratelor bancare, se arată într-un comunicat al companiei Kruk.
Atunci când vine vorba de întârzieri la plata chiriilor, polonezii înregistrează cel mai ridicat procentaj: 29%, în timp ce doar 6% dintre români au întârzieri la plata chiriilor. În ceea ce priveşte creditele ipotecare, spaniolii se află pe primul loc cu un procentaj de 29%, în timp ce respondenţii din celelalte şase ţări participante la studiu, înregistrează întârzieri cu un procentaj între 10% pentru România şi 17% pentru Germania. Pentru aceste tipuri de plăţi, polonezii înregistrează cel mai scăzut procentaj, doar 2% dintre respondenţi.
Dacă luăm în calcul întârzierile la plata utilităţilor: gaz şi electricitate, 35% dintre români au răspuns că au întârzieri la plata acestor utilităţi, comparabil cu rezultatele înregistrate de către respondenţii italieni (38%). Opusul acestor rezultate este prezentat de către Republica Cehă (8%) şi Germania, cu 14%.
„În cazul întârzierii, compania de transport aerian trebuie să-ţi ofere asistenţă constând în mese şi răcoritoare proporţionale cu timpul de aşteptare. Dacă zborul urmează să decoleze la o zi după ora de plecare programată iniţial, trebuie să ţi se asigure cazare şi transport între locul de cazare şi aeroport”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Laura Pascu, reprezentanta Centrului European al Consumatorilor din România (EEC România).
Un zbor se consideră întârziat începând cu: două ore pentru zborurile de până la 1.500 km, trei ore pentru zborurile în interiorul Uniunii Europene peste 1.500 km şi pentru toate celelalte zboruri între 1.500 şi 3.500 km şi patru ore pentru zborurile de peste 3.500 km.
În cazul zborurilor a căror întârziere este de cinci ore sau mai mare, se poate solicita rambursarea costului biletului pentru partea de călătorie neefectuată şi un zbor către locul de plecare iniţial. Iar dacă zborul ajunge la destinaţia finală cu o întârziere egală sau mai mare de trei ore, pasagerii au dreptul la o compensaţie fixă, stabilită conform regulilor privind compensaţia în cazul anulării, în funcţie de distanţa zborului: 250 de euro, 400 de euro sau 600 de euro.
Întârzierile în trafic costă Londra 5,5 miliarde de lire pe an, potrivit autorităţii de transporturi din capitala britanică. Instituţia a recomandat schimbări rapide pentru programul de taxare în zonele aglomerate, potrivit Bloomberg.
Autoritatea din domeniul transportului din Londra – London Assembly Transport Committee – îi recomandă primarului din Londra, Sadiq Khan, să înlocuiască actualul sistem de tarif pauşal, care le permite şoferilor accesul în zona aglomerată a capitalei, cu un program care stabileşte preţurile utilizării drumurilor. Noul program ar trebui să taxeze mai mult oamenii care folosesc cele mai aglomerate drumuri, atunci când traficul este dificil, anunţă London Assembly Transport Committee.
„Taxa pe drum este o abordare mult mai corectă, în contextul în care utilizatorii ar plăti în funcţie de cât de mult contribuie la aglomeraţie”, a declarat Caroline Pidgeon, preşedinta London Assembly Transport Committee.
Potrivit programului din prezent, şoferii plătesc 11,5 lire de zi dacă aleg să conducă în cea mai aglomerată zonă a capitalei între orele 7 şi 18, de luni până vineri. Raportul indică nevoia unui sistem mai amplu şi „mai sofisticat” decât cel din prezent, care să folosească camere la graniţele zonei aglomerate, echipate cu o tehnologie de recunoaştere a numerelor de înmatriculare.
O prevedere dintr-un Regulament al Comisiei Europene potrivit căreia călătorii europeni trebuie despăgubiţi dacă trenurile întârzie mai mult de 60 de minute se va aplica şi în România doar din 3 decembrie 2019. Până atunci, liniile ferate din ţara noastră ar trebui reabilitate, însă nici în prezent nu s-a schimbat nimic relevant în acest sens.
Încă din 2007, în Uniunea Europeană călătorii primesc despăgubiri de 25% din preţul biletului dacă trenurile întârzie între 60 şi 119 minute sau de 50% pentru întârzieri de peste 120 de minute. Despăgubirea poate ajunge la 100% plus cazarea pe o noapte la un hotel de trei stele – cameră single – dacă întârzierea trenului a provocat pierderea ultimei legături feroviare din acea zi.
În România, aceste facilităţi se acordă numai călătorilor din trenurile internaţionale, pentru cei din trenurile naţionale existând o derogare care va expira la data de 3 decembrie 2019.
Cătălin Scărlătescu întârzie. Cătălin Scărlătescu înjură. Lui Cătălin Scărlătescu nu-i place să-i spui „domnule Scărlătescu“. În rest, chiar nu îi pasă. Când toată lumea vorbeşte de gastronomie ca de artă, iar în unele cazuri nefericite platingul a devenit mai important decât conţinutul, chef-ul care a readus România în bucătărie cu televizorul spune cu toată forţa staturii sale că gătitul este ştiinţă. 16 grame de sare pe litrul de ciorbă şi ai rezultatul perfect. Restul sunt detalii.
„La capătul unei tigăi, acolo am început să gătesc. Nu mai suport întrebarea asta“, îmi spune Cătălin Scărlătescu. Pe de o parte înţeleg, dar pe de altă parte eu aveam nevoie de background, adică de o bază pentru materialul pe care îl pregăteam. Exact ca la un fel de mâncare, îţi sunt necesare mai multe ingrediente. Îmi spune totuşi că una dintre influenţe a fost bunica sa, o femeie care le-a prins pe toate, şi război, şi foamete, astfel că a învăţat să facă din nimic minuni.
„Este uşor să fii mare chef când ai toată piaţa la dispoziţie, dar ia descurcă-te cu o ceapă, cu un usturoi şi cu nişte leuştean. Da, eu mă descurc şi cu astea trei.“
Întârziase un pic la interviul stabilit la Chefs Experience, restaurantul unde Cătălin Scărlătescu are propria reţetă de scoici, pentru că, la rândul său, avea un „material“ de scris
Tarom, compania aeriană naţională, a încheiat primul semestru cu o pierdere de 28,6 milioane lei, faţă de un nivel bugetat de 3,4 milioane lei, o parte din sumă fiind generată de problemele tehnice care au dus la anularea sau intârzierea anumitor curse.
“Pierderea de 49,9 mil lei inregistrata la finalul primului trimestru a fost redusa la jumatate pe parcursul trimestrului II, astfel incat la finalul primului semestru pierderea totala este de 28,6 mil. lei. Trebuie spus ca, in domeniul aviatic, primul trimestru al anului este cel mai slab si ca, in aceasta perioada, companiile aeriene inregistreaza cele mai reduse venituri”, se arată în comunicatul companiei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro