BusinessMagazin

Tag: inselaciune

  • Atenţie la înşelăciunile prin metoda “Accidentul”. Cum vă puteţi feri de astfel de hoţi

    Metoda “Accidentul” reprezintă schema prin care un necunoscut care de obicei se dă drept avocat sau amic contactează telefonic rudele unei persoane despre care povestesc că a fost implicată într-un accident rutier grav sau o altă ilegalitate şi că rudele respective trebuie să plătească urgent victimelor accidentului o anumită sumă de bani pentru a elibera din arest sau a scăpa de la închisoare persoana (de obicei fiul celor apelaţi telefonic).

    Poliţia Română adresează următoarele recomandări tuturor cetăţenilor contactaţi de astfel de falşi avocaţi sau “binevoitori”:

    În cazul unui accident, nu există noţiunea de plată a unor despăgubiri, decât în urma unei hotărâri judecătoreşti în acest sens sau dacă este făcută prin intermediul unor societăţi de asigurări.

    Orice accident/eveniment de circulaţie are două variante de soluţionare: 1) depunerea unei plângeri la unitatea de poliţie care se va ocupa mai departe de cazul respectiv; 2) înţelegerea amiabilă a părţilor, ceea ce presupune repararea daunelor folosind poliţa de asigurare auto obligatorie. Orice alte variante sunt excluse, iar dacă sunt puse în practică ele nu sunt legale.

    Oricine poate fi victima unui accident, dar, într-un moment critic ca acesta, singura urgenţă este cea medicală, nicidecum aspectul financiar. Atât victima, cât şi autorul unui accident nu au nevoie de bani ca să primească îngrijiri medicale.

    De asemenea, trebuie să cunoaşteţi faptul că, în conformitate cu reglementările în vigoare, un accident de orice fel, mai ales unul rutier grav, este de obicei anunţat de persoane oficiale, abilitate să facă acest lucru.

    Chiar dacă ar putea exista alte surse, care să transmită informaţia înainte ca aceasta să vă parvină în mod oficial, datele trebuie verificate înainte de a întreprinde vreo acţiune.

    În niciun caz nu daţi crezare imediat unor “poveşti” anunţate telefonic de persoane care pretind că au calitate oficială, ci verificaţi informaţia printr-un apel la 112 sau sesizaţi cea mai apropiată unitate de poliţie.

    Cum puteţi evita să fiţi înşelaţi:

    – verificaţi dacă ruda în cauză a fost implicată într-un eveniment rutier (cereţi date despre unitatea medicală, de poliţie sau parchet unde s-ar afla aceasta şi sunaţi pentru confirmare). În astfel de situaţii, reprezentanţii Poliţiei sau ai Parchetului nu reţin telefoanele mobile.

    – dacă sunteţi contactat de un “binevoitor”, care vă apelează în numele unei rude apropiate, şi nu aţi putut verifica veridicitatea informaţiilor, solicitaţi-i acestuia o întâlnire directă şi anunţaţi Poliţia la numărul de urgenţă 112 pentru a vă acorda sprijin.

    – fiţi atenţi la persoanele cu care intraţi în contact, pe stradă, în jurul blocului, aparent întâmplător. Este posibil ca acestea să vă urmărească, să încerce să se împrietenească cu dumneavoastră şi să afle detalii despre familie sau vecini.

    – nu primiţi în locuinţă persoane care pretind că sunt de la diverse societăţi comerciale (de furnizare a unor servicii, firme de curierat, comis-voiajori etc.), decât după ce aţi verificat actul de identitate şi legitimaţia de serviciu. Nu le furnizaţi acestora informaţii despre membrii familiei dumneavoastră sau despre vecini.

    – verificaţi orice informaţie prin care vi se solicită telefonic să trimiteţi bani prin terţi unor rude, despre care vi spune o poveste, de obicei impresionantă.

    – nu oferiţi nici un fel de date cu caracter personal prin intermediul convorbirilor telefonice, indiferent de calitatea invocată de interlocutor.

    – nu trimiteţi coduri de reîncărcare electronică a cartelelor telefonice, în nici un caz unor persoane străine, indiferent de calitatea pe care acestea susţin că o au.

    – nu daţi crezare veştilor prin care sunteţi anunţaţi că sunteţi fericiţii câştigători ai unor concursuri, la care nu aţi participat.

    – nu achitaţi niciodată în avans sume de bani pentru ridicarea unor premii; plata impozitelor sau a altor taxe se realizează ulterior încasării acestora!

    – nu ezitaţi să cereţi sprijinul poliţiştilor sau al rudelor apropiate înainte de a da curs unor astfel de solicitări.
     

  • Angajaţi ai Primăriei Caracal şi fostul edil Gheorghe Anghel, suspectaţi de evaziune, duşi la DIICOT

     Conform surselor citate, joi dimineaţă procurorii DIICOT şi poliţiştii de la BCCO Slatina au ridicat mai multe persoane de la sediul Primăriei Caracal, dar şi de la locuinţele acestora din Caracal, în baza unor mandate de aducere.

    Astfel, procurorii au pus în executare şapte mandate de aducere, dar la sediul DIICOT Slatina ar urma să fie duse cel puţin zece persoane, procurorii urmând să audieze şi martori în acest dosar.

    Funcţionarii sunt cercetaţi într-un dosar de înşelăciune, abuz în serviciu, delapidare şi evaziune fiscală, infracţiuni comise în legătură cu echipa de fotbal a oraşului, iar printre persoanele vizate se află şi fostul primar Gheorghe Anghel.

    Potrivit surselor judiciare citate, prejudiciul în acest dosar ar fi de aproximativ şase milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procurorul general: Din 2012, au fost 214 trimiteri în judecată pentru înşelăciuni cu cecuri

    Niţu a vorbit despre practica judiciară în cazul infracţiunii de înşelăciune cu cecuri, la conferinţa “Utilizarea şi protecţia cecului ca instrument de plată”, organizată marţi de Ziarul Financiar, la Banca Naţională a României.

    Procurorul general a spus, în contextul criticării procurorilor pentru că nu ar reacţiona îndeajuns de ferm la comiterea de înşelăciuni cu cecuri, că au fost întocmite 214 rechizitorii de trimitere în judecată pentru această infracţiune, din 2012 şi până la 30 septembrie 2013, de către parchete din subordinea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) – nespecializate.

    Niţu a arătat că, după cum a hotărât şi ICCJ, este necesar să fie întrunite toate condiţiile pentru a fi în prezenţa unei infracţiuni de înşelăciune, şi nu este suficient simplul fapt al refuzului de plată pe motiv de lipsă disponibil.

    Potrivit deciziei instanţei supreme nr. 9/2005, “fapta de emitere a unui cec asupra unei instituţii de credit sau asupra unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum şi fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, dacă s-a produs o pagubă posesorului cecului, constituie infracţiunea de înşelăciune prevăzută în art. 215 alin. 4 din Codul penal”.

    Pe de altă parte, “dacă beneficiarul cecului are cunoştinţă, în momentul emiterii, că nu există disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, fapta constituie infracţiunea de emitere de cecuri fără a avea disponibil suficient la tras, prevăzută de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului”.

    În cazul acestei din urmă infracţiuni, pentru acoperirea prejudiciului suferit, creditorii au la dispoziţie numai acţiunea civilă separată, izvorâtă din contract, iar nu şi acţiunea civilă întemeiată pe răspunderea delictuală, alăturată celei penale. Instanţa penală învestită cu judecarea infracţiunilor prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului nu va soluţiona acţiunea civilă alăturată acţiunii penale, urmând a pronunţa respingerea ca inadmisibilă a acţiunii civile, a mai arătat Niţu.

    Folosirea filelor cec postdatate implică acceptarea posibilităţii de a nu exista disponibil în cont la data prezentării la unitatea bancară – în lipsa unor dovezi certe de comportament ilicit, simplul fapt al refuzului de plată pe motiv de lipsă disponibil nu demonstrează existenţa vinovăţiei.

    ICCJ a mai arătat, prin decizia nr. 2040 din 12 iunie 2012 că, în cazul infracţiunii de înşelăciune prevăzută în art. 215 alin. 3 şi 4 Cod penal, este necesar să se stabilească vinovăţia, care este determinată de existenţa sau nu a intenţiei inculpatului de inducere în eroare a părţilor vătămate.

    Elemente faptice care, coroborate, pot demonstra existenţa intenţiei de inducere în eroare sunt: încheierea de contracte şi emiterea unor file cec fără acoperire după instituirea interdicţiei bancare de a emite cecuri, aspect cunoscut de către autor, necunoaşterea de către partea vătămată a interdicţiei bancare sau a lipsei disponibilului, folosirea de identităţi false, faptul că societăţile sunt special înfiinţate sau recent preluate prin cesiune, în scopul derulării de activităţi infracţionale cu instrumente de plată, părţile sociale sunt vândute imediat după comiterea faptei – se poate releva lipsa intenţiei de a continua desfăşurarea de activităţi economice, sumele aflate în cont sunt retrase cu diverse justificări ori transferate în alte conturi şi însuşite şi faptul că autorul continuă să încheie contracte şi să emită file cec în numele societăţii, cu toate că a cedat părţile sociale, fără a aduce la cunoştinţa partenerilor faptul că nu mai este administrator.

    Totodată, a mai hotărât ICCJ, trebuie stabilită cunoaşterea de către inculpat a lipsei disponibilului la momentul emiterii instrumentelor de plată şi dacă partea vătămată a cunoscut, la data încheierii contractelor, că inculpatul nu poate plăti sumele datorate, iar diminuarea patrimoniului victimei trebuie să fie anticipată de către persoana acuzată, iar conduita persoanei acuzate adaptată acestui scop. Cercetarea judecătorească trebuie să mai clarifice dacă s-au întrebuinţat sau nu mijloace frauduloase la încheierea contractului sau cu prilejul executării.

    În concluzie, pentru a beneficia de protecţia penală instituită prin dispoziţiile art.215 alin.4 din Codul penal, este necesar să se dovedească intenţia directă a autorului de a nu plăti, în scopul producerii unei pagube beneficiarului cecului.

  • Fost ofiţer al poliţiei economice, acuzat de DNA că a înşelat Volksbank cu milioane de euro

     Potrivit procurorilor DNA, în perioada noiembrie 2007 – iunie 2008, Mihai Alexandru Grigore a reuşit să obţină de la Volksbank, cu acte “false ori simulate”, trei credite, în valoare de 600.000 de euro, 963.750 de euro şi 2.200.000 de franci elveţieni.

    Grigore a luat primul credit în toamna anului 2007, când, pentru a obţine banii, a invocat patru contracte de închiriere a unor apartamente în Capitală, dintre care două semnate cu o societate comercială, unul cu concubina sa şi unul complet fals, care ar fi fost semnat de un avocat, după cum susţin anchetatorii.

    Din cele patru contracte de închiriere reieşea că Grigore obţinea venituri lunare de 13.700 de euro, ceea ce a determinat banca să încheie, în noiembrie 2007, o convenţie de credit în urma căreia acesta a primit de la bancă 600.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un deţinut de la Penitenciarul Ploieşti a evadat

     Potrivit reprezentanţilor Penitenciarului Ploieşti, deţinutul, în vârstă de 37 de ani, are o condamnare definitivă la doi ani de închisoare pentru complicitate la înşelăciune.

    Vineri dimineaţă el a evadat de la punctul de lucru al unei firme din localitatea Ceptura, situată la aproximativ 30 de kilometri de Ploieşti, unde muncea, executându-şi pedeapsa în regim semideschis.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un deţinut de la Penitenciarul Ploieşti a evadat

     Potrivit reprezentanţilor Penitenciarului Ploieşti, deţinutul, în vârstă de 37 de ani, are o condamnare definitivă la doi ani de închisoare pentru complicitate la înşelăciune.

    Vineri dimineaţă el a evadat de la punctul de lucru al unei firme din localitatea Ceptura, situată la aproximativ 30 de kilometri de Ploieşti, unde muncea, executându-şi pedeapsa în regim semideschis.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judecarea dosarului transferurilor de jucători, amânată pentru 14 octombrie

     La termenul de luni al procesului privind transferurile de jucători, aflat în rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti, s-au prezentat Ioan Becali, Victor Becali, George Copos, Cristian Borcea, Mihai Stoica şi Gheorghe Popescu, dintre oamenii de fotbal acuzaţi lipsind Jean Pădureanu şi Gheorghe Neţoiu.

    Potrivit avocatului lui Neţoiu, acesta nu a putut fi prezent la instanţă deoarece a fost reţinut la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaţilor.

    Jean Pădureanu şi George Copos au depus o solicitare de acordare a unui nou termen, pentru că nu au putut fi reprezentaţi de apărători. În plus, George Copos şi Cristian Borcea nu au avut la ei acte de identitate

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judecarea dosarului în care Sebastian Ghiţă este acuzat de complicitate la înşelăciune, amânată

     Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuia să ia marţi în discuţie recursul procurorilor împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti prin care Sebastian Aurel Ghiţă, Dan Constantin Grigoriu, Dan Florin Berendel, Romulus Gheorghe, Ioan Gheorghe Lalu, Alexandru Lenghel, Iriza Ştefan, Mircea Daniel Nicorici şi Stela Ştefan au fost achitaţi în dosarul de înşelăciune.

    La începutul judecării cauzei, unii dintre inculpaţi au cerut instanţei să stabilească un nou termen pentru începerea discuţiilor în recurs, pentru a putea să îşi angajeze avocaţi.

    Instanţa a admis cererea şi a stabilit termenul de judecată în 15 octombrie.

    Dosarul în care Sebastian Ghiţă este acuzat de complicitate la înşelăciune şi fals în declaraţii a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis, în martie, o cerere a avocaţilor de declinare a cauzei, pe motiv că acesta este deputat, din decembrie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ÎNŞELĂCIUNE cu servicii de turism: O femeie din Capitală, reţinută după ce a vândut servicii care nu au fost onorate

     Poliţiştii au fost sesizaţi, în iunie, cu privire la faptul că, în perioada iunie 2012 – mai 2013, peste 30 de persoane au achiziţionat, de la agenţia de turism Romtravel Europa Bookings Com SRL din sectorul 2, pachete turistice ce constau, în principal, în servicii de transport şi cazare către diferite destinaţii din Europa, acestea nefiind însă onorate de către firmă, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse din Poliţie.

    Din cercetări a rezultat că Eugenia Biclea, în calitate de administrator al agenţiei, a încasat integral contravaloarea serviciilor menţionate în contracte, fără a le onora, prejudiciul cauzat fiind de aproximativ 100.000 de lei, au mai spus sursele citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omar Hayssam: Cer justiţiei române şi autorităţilor internaţionale redeschiderea tuturor dosarelor mele

     Hayssam a fost adus miercuri la Tribunalul Bucureşti pentru judecarea propunerii de arestare preventivă făcută de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în dosarul în care este acuzat de înşelăciune şi delapidare.

    În sala de judecată, el a arătat că este încă traumatizat în urma acţiuni de aducere a sa în România şi că mai vrea timp pentru angajarea unui avocat şi pentru pregătirea apărării.

    Hayssam a mai spus, răspunzând la întrebările instanţei, că abia în cursul zilei de marţi a a putut lua legătura cu familia sa şi că tot marţi i-a fost adusă la cunoştinţă citaţia în acest dosar.

    “Vreau redeschiderea tuturor dosarelor mele, pentru aflarea tuturor adevărurilor. În acest dosar nu ştiu despre ce este vorba”, a mai declarat Hayssam, în sala de judecată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro