Zuckerberg a făcut acest anunţ la o întâlnire cu lideri din domeniu – de la The New York Times, CNN, The Wall Street Journal, NBC, HuffPost etc. -, care a avut loc marţi, în Menlo Park, California.
Acesta a spus că Facebook a colectat informaţii despre modul în care consumatorii văd brandurile media, respectiv dacă aceştia au auzit de anumite publicaţii şi dacă au încredere în ele ca sursă de informaţii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“De multe ori a fost o provocare de a convince, de a strage alţi ameni în jurul meu pe ideea pe care am avut-o să o transmit. Învăţare continuă, deschidere spre nou şi curiozitate. Una dintre cele mai importante trăsături pe care poate să le aibă cineva este curiozitatea. Ea reprezintă un atu şi asta o recomand oricui. Asta este şi o metodă prin care-mi gestionez provocările.”
La polul opus, mii de români care au cumpărat bitcoin au banii blocaţi, pentru că băncile din România au închis conturile platformelor de exchange după avertismentele BNR. Aceştia trebuie să meargă acum la bănci în străinătate.
Andrei Stănică, de la United Blockchain Association, a spus la ZF Live că ”suntem singura ţară din toată Europa în această situaţie. În total suntem zeci de mii de români, cu aproape de 200 de milioane de euro pe care nu îi putem transforma în România în lei„.
Deci sunt zeci de mii de români care au 200 de milioane de euro în aceste monede virtuale. Nu 2 milioane de euro, ci 200 de milioane de euro!
Dacă ne uităm în businessul românesc, sunt zeci de tineri care se învârt în cerc, care nu au bani să-şi continue afacerea şi nici nu au perseverenţa şi determinarea de a convinge investitorii să le dea câţiva lei pentru a merge înainte.
Mulţi spun că principala problemă a noii generaţii din business, a tinerilor de astăzi care aspiră la profesia de antreprenor, este că se lasă repede păgubaşi, odată ce apar primele dificultăţi. Determinarea nu este calitatea lor forte.
Când te uiţi la cei care au făcut bani din bitcoin, cel puţin din vorbe sau pe hârtie, nu mai ai niciun chef să începi un business de nişă, să te chinui să creezi un produs, să vinzi un serviciu, să tai facturi, să te lupţi să-ţi încasezi banii şi poate să plăteşti salarii.
România a avut o creştere economică de 7% în 2017, cea mai mare din Europa, dar dacă te uiţi la structura businessului românesc, înţelegi că această creştere economică a fost adjudecată de companiile mari.
Conform unui studiu realizat de CITR Group pe rezultatele financiare pe 2016, ultimele disponibile la nivel agregat, România are cu 19% mai multe companii de impact, adică firme cu active mai mari de 1 milion de euro. De la 20.000, numărul acestor companii a crescut la 23.000 în 2016.
Problema este că în România sunt 420.000 de companii sub 1 milion de euro, care generează 35% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional. Deci 65% din cifra de afaceri din România este făcută doar de 4% din companii. România se sprijină în business mai mult pe aceste companii de impact decât pe restul de 96% din celelalte companii.
Mai mult decât atât, deşi avem cea mai mare creştere economică, ponderea companiilor în dificultate a crescut de la 43% la 50%. Deci creşterea economică se duce către un segment de companii, dintre care marea lor majoritate sunt multinaţionale.
România, prin politicile de stat, nu sprijină mai deloc companiile care au sub 1 milion de euro şi care reprezintă marea majoritate. Din 420.000 de companii sub 1 milion de euro, 330.000 au până în 100.000 de euro cifră de afaceri.
În schimb, guvernul PSD a scăzut atât de mult fiscalitatea celor care au apartamente în închiriere, încât mai bine trăieşti din chirie decât din business. Radu Georgescu de la CFO Network, o firmă de consultanţă fiscală şi audit, spune că adevărata revoluţie fiscală este că cei care au venituri din chirii plătesc impozite mult mai mici pentru 2018, iar banii datoraţi pentru 2017 pot fi plătiţi abia în martie 2019, deci mai au şi o fereastră fiscală de un an.
Deci de ce să te lupţi să faci un business – mai mic, mai mare -, să angajezi oameni, când poţi să trăieşti foarte bine din chirii, unde aproape că nu ai bătaie de cap, iar banii intră lunar?
De multe ori te întrebi ce încurajează societatea românească, ce încurajează statul, ce încurajează un guvern, ce încurajează partidele, ce încurajează liderii politici şi cei care se ocupă de politica fiscală: renta sau producţia?
După ce că tinerii din ziua de astăzi nu au determinare şi se lasă păgubaşi la prima problemă, statul încurajează şi businessul realizat prin ”statul acasă“.
ADN-ul nostru ne arată că avem o frică mare de eşec, că orice eşec este ca un stigmat: familia te priveşte ca pe un ratat, societatea la fel, şcoala la fel, astfel încât, într-un final, oricine încearcă să facă o afacere şi nu reuşeşte se consideră cel mai mare ratat, un ”loser“.
Dar ca să închei acest articol într-o notă optimistă, vreau să spun ce a declarat Daniel Dines, CEO-ul companiei UiPath, cel mai valoros start-up românesc din acest moment, care în mai puţin de un an a strâns aproape 200 de milioane de dolari de la investitori pentru a dezvolta afacerea şi a ajuns să valoreze 1,1 miliarde de dolari: ”Am fost la un pas să închidem compania, pentru că nu mai aveam bani şi nu ne ieşea nimic. Dar a trebuit să mergem înainte cu orice preţ. Un antreprenor adevărat este cel care eşuează de 51 de ori, dar la a 52-a încercare reuşeşte“.
El a fost unul dintre ei.
Cele zece hectare de teren cunoscut sub numele Esplanada, situat în centrul Capitalei, mai au de aşteptat până vor deveni baza unui proiect imobiliar, în condiţiile în care Primăria Municipiului Bucureşti lucrează în continuare la clarificarea statutului proprietăţii terenului, din care statul deţine 90%. Banca Mondială a reiterat în luna februarie, în cadrul unei conferinţe desfăşurate la Tokio, intenţia de a finanţa un proiect care să cuprindă instituţii de justiţie şi culturale, sub numele de Cartierul de Justiţie. Înainte de aceasta însă, primăria trebuie să obţină un PUZ, proces care poate ajunge să dureze şi mai bine de un an, cum se întâmplă adesea în cazul dezvoltatorilor imobiliari.
România este prezentă pe SocialChallenges.eu prin intermediul a şapte organizaţii, cinci din Bucureşti, una din Sibiu şi una din Tulcea:
• A.R.T. Fussion Associaton îşi doreşte să activeze oamenii care pot contribui la dezvoltarea comunităţilor lor prin intermediul unui board game special, folosit iniţial de studenţi şi elevi.
• Go Free Association caută un partener care să contribuie la dezvoltarea unui set de activităţi pentru tineri, bazate pe gamefication, axate pe gândirea critică şi pe rezolvarea de probleme.
• WWF îşi doreşte să implementeze noi tehnologii şi instrumente pentru monitorizarea şi atenuarea conflictelor dintre oameni şi viaţa sălbatică
• IziBac îşi doreşte să dezvolte o soluţie pentru a ajuta elevii să înveţe pentru examenul de Bacalaureat într-un mod multimedia, plăcut, gameficat.
• Teach for Romania îşi doreşte dezvoltarea unei platforme online colaborative pentru profesorii din zonele rurale, care îi va ajuta pe ei şi pe elevii lor să îşi dezvolte aptitudinile de leadership.
• Heritas Foundation (Sibiu) a propus provocarea de a defini un set de instrumente de planificare şi dezvoltare astfel încât dezvoltarea oraşelor să se poată produce fără supra-aglomerare sau afectarea standardelor de viaţă.
• Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23 caută un partener împreună cu care să creeze soluţii care să rezolve problema managementului deşeurilor şi a apei potabile în satele de pescari din Delta Dunării
”Suntem parteneri în cadrul programului Social Challenges Innovation Platform pentru că ne dorim să întărim rolul nostru de catalizator prin care aducem împreună organizaţii şi provocări sociale şi antreprenori care pot contribui cu soluţii viabile economic.”, a declarat Oana Craioveanu, CEO şi cofondator Impact Hub Bucharest.
Cum funcţionează?
Antreprenorii sau specialiştii care deţin expertiza necesară pot propune soluţii inedite pentru aceste provocări, dar şi pentru oricare altă provocare de pe platformă, indiferent de ţară, până pe 15 aprilie.
Fiecare organizaţie trebuie să primească minimum trei soluţii până la termenul limită pentru a intra într-o etapă de jurizare. În funcţie de punctajele primite în această etapă, una sau mai multe dintre propunerile înscrise vor primi câte 30.000 de euro şi 6 luni de mentorat pentru implementare.
În total, se vor oferi 81 de granturi, iar valoarea totală a proiectului este de 2.430.000 EUR.
Pe 27 martie 2018 va avea loc un webinar în care vor fi explicaţi paşii de încărcare a soluţiilor şi care poate fi accesat gratuit pe site-ul socialchallenges.eu
Contul care avea peste 800.000 de fani a fost închis pe 10 februarie fără nicio avertizare, a povestit Belinda Gavin, managerul contului Candy Shop Mansion, celor de la Daily Mail.
“A fost o lovitură puternică pentru noi, pentru că eram în curs de implementare a unei noi campanii de marketing”, a declarat ea.
Ea susţine că e vorba de o măsură discriminatorie, pentru că există conturi cu un conţinut mult mai vulgar care funcţionează în continuare.
Cunoscut mai ales drept Candyman, Travers Beynon s-a născut în Melbourne în 1972 şi este moştenitorul unui imperiu de miliarde de dolari în industria tutunului, FreeChoice. El a urmat colegiul de băieţi Clairvaux, preluând apoi frâiele companiei care controlează peste 200 de magazine în Australia.
A pozat ca model în anii ’90, iar renumele l-a ajutat să se căsătorească cu o câştigătoare de Miss World. Şi-a creat o reputaţie de playboy, dar a ajuns să dea dovadă de un misoginism dus la extrem. Autoporeclit The Candyman, Travers Beynon a strâns peste 200.000 de urmăritori pe contul său de Instagram. I se mai spune, printre altele, şi noul Hugh Hefner.
Organizează petrecere extravagante cheltuind chiar şi 500.000 de dolari pe o singură petrecere la vila sa “The Candyshop Mansion”. De cele mai multe ori acesta este înconjurat de femei îmbrăcate sumar şi de câteva ori a apărut conducând mai multe femei ţinute în lesă.
Pentru ca expunerea opulenţei să fie perfectă el se pregăteşte să fie vedeta propriului său reality show.
Pe parcursul anului 2018, ING va face tranziţia către un model digital de tip self-service şi va recrea fluxul operaţional. Amprenta teritorială ING rămâne aceeaşi, compania având în total 180 de sucursale la nivel naţional.
Potrivit băncii, angajaţii afectaţi de schimbare vor trece printr-un program de reorintare în carieră. Potrivit ING, programul include consiliere, îndrumare vocaţională, sesiuni de training şi suport pe tot parcursul anului. Obiectivul ING este de a oferi oportunităţi în cadrul companiei pentru cât mai mulţi dintre colegi şi de a le creşte şansele de integrare în noile roluri existente în cadrul organizaţiei şi în piaţa forţei de muncă.
„Din 2014 până astăzi, am investit masiv în tehnologie şi inovaţie, cu rezultate vizibile în business.” spune Michal Szczurek, CEO ING România. „Până la finalul acestui an vom reconfigura operaţiunile bancare desfăşurate în sucursale, folosind preponderent canale digitale – precum platformele de internet banking sau interfeţele disponibile în sucursalele ING – şi canale alternative.”
Modelul digital de banking reflectă comportamentul clienţilor ING care derulează prin intermediul platformelor digitale peste 99% din serviciile tranzacţionale de bază. Banca va transfera depunerea clasică de la ghişeu în reţeaua sa de 600 de ATM-uri, ceea ce va permite clienţilor să facă depozite sau retrageri de numerar 24 de ore din 24. Clienţii corporate pot beneficia de servicii de colectare a numerarului şi instrumentelor de debit de la sediul companiei.
„Digitalizarea a adus schimbări majore în viaţa noastră şi în business, dar provocarea nu este tehnologică, ci umană, în primul rând. Strategia digitală presupune reinventarea rolurilor pe care le-am creat în companie şi suntem pregătiţi să facem toate eforturile pentru a reţine şi susţine echipa în perioada de tranziţie către noua arhitectură organizaţională.” – adaugă CEO-ul ING România.
ING România a lansat primele servicii automatizate şi digitalizate în 2004, pionierând conceptul de Self’Bank, şi în 2006, odată cu lansarea platformei de internet banking, Home’Bank.
ING operează în cadrul unei reţele de 180 de sucursale şi asigură servicii bancare pentru 1,1 milioane de clienţi activi persoane fizice, 12.000 de clienţi din segmentul IMM-uri şi 1000 de companii mari şi multinaţionale.
“Aş vrea să le ofer oamenilor şi mai multe, să-i fac fericiţi, să se simtă bine. Numai că am cam rămas fără idei”, a spus el. Pe lângă salarii generioase, asigurare medicală, angajaţii primesc 5000 de dolari în fiecare an pentru vacanţă, 100 de dolari pe lună pentru masaje, 100 de dolari pentru produse bio, 16 săptămâni plătite pentru concediu parental, şi un an sabatic la fiecare trei ani pentru angajaţii cu vechime. Mai mult, vara lucrează doar 4 zile pe săptămână.
Un motiv pentru care Fied îşi permite să le ofere angajaţilor asemenea beneficii este faptul că echipa este una destul de mică de 50 de angajaţi.
Angajaţii pot contribui cu idei legate de ce beneficii mai pot fi oferite apoi Fried decide dacă se poate implementa.
Şeful PSD speră chiar ca această nouă taxă să se aplice din 2019. Specialiştii în domeniul fiscalităţii spun însă că măsura nu îşi are rostul, mai ales că, în acest moment, ANAF nici macar nu are capacitatea tehnică să proceseze milioane de declaraţii, informează digi24.ro
Liviu Dragnea: „Impozitul pe gospodarie trebuie să fie implementat în acest mandat”.
Cristian Păun, profesor de economie: Are două mari probleme: o problemă de definişie a conceptului de gospodărie: ce e aia gospodărie, câte rude. A doua problemă e legată de faptul că fiecare dintre noi va trebui să îşi declare aceste venituri indiferent dacă sunt de natură salarială pentru cea mai mare parte dintre români. Adica ele se află înregistrate in contabilitatea firmelor care ne raportează aceste salarii.
În plus, consultanţii fiscali atrag atenţia că, în acest moment, ANAF nu are capacitatea tehnică să proceseze atâtea milioane de declaraţii.
Noul sistem de impozitare ar urma modelul american şi ar însemna ca, la finalul unui an, fiecare gospodărie să-şi declare veniturile obţinute în 12 luni.
“Aş vrea să le ofer oamenilor şi mai multe, să-i fac fericiţi, să se simtă bine. Numai că am cam rămas fără idei”, a spus el. Pe lângă salarii generioase, asigurare medicală, angajaţii primesc 5000 de dolari în fiecare an pentru vacanţă, 100 de dolari pe lună pentru masaje, 100 de dolari pentru produse bio, 16 săptămâni plătite pentru concediu parental, şi un an sabatic la fiecare trei ani pentru angajaţii cu vechime. Mai mult, vara lucrează doar 4 zile pe săptămână.
Un motiv pentru care Fied îşi permite să le ofere angajaţilor asemenea beneficii este faptul că echipa este una destul de mică de 50 de angajaţi.
Angajaţii pot contribui cu idei legate de ce beneficii mai pot fi oferite apoi Fried decide dacă se poate implementa.