Tag: implementare

  • Federaţia Română de Fotbal a demarat proiectul de implementare a sistemului VAR

    FRF a precizat că a început proiectul de implementare a sistemului VAR, susţinând necesitatea acestuia în Liga 1. De asemenea, forul condus de Răzvan Burleanu a explicat că arbitrii vor fi pregătiţi la startul sezonului următor pentru noile modificări, iar sistemul VAR va putea fi implementat doar dacă vor exista resursele financiare necesare.

    “Federaţia Română de Fotbal a primit cu bucurie anunţul LPF făcut prin intermediul site-ului oficial şi precizează că a demarat deja proiectul de implementare a sistemului VAR. FRF a susţinut încă de la început necesitatea acestuia în Liga 1 şi apreciază că LPF a reuşit să găsească resursele financiare necesare. În acelaşi timp, Federaţia Română de Fotbal este pregătită să asigure resursele umane. În cadrul acestui proiect, la începutul verii, FIFA şi UEFA au fost anunţate, în luna septembrie a fost format un grup de lucru în cadrul FRF, iar următorul pas este întâlnirea cu reprezentanţii IFAB, întâlnire ce urmează să aibă loc în următoarele săptămâni. Astfel, Federaţia Română de Fotbal anunţă că arbitrii vor fi pregătiţi la startul sezonului viitor şi, din acest punct de vedere, sistemul VAR va putea fi implementat, dacă şi resursele financiare sunt asigurate”, a transmis FRF.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dominika Kovacs, Takeda: Pentru a implementa un sistem de sănătate sutenabil în România este nevoie de registre

    Dominika Kovacs, country head al producătorului japonez de medicamente Takeda, este de părere alcătuirea unor registre de date reprezintă un pas esenţial în obţinerea unui sistem de sănătate sustenabil în România.

    “Sustenabilitatea este o preocupare pe care o auzim atât în cazul pacienţilor, cât şi în cazul doctorilor, care vor să ofere tot ce este mai bun pentru pacienţii lor. Pentru a implementa un sistem de sănătate sutenabil în România avem nevoie de date, avem nevoie de registre. În ceea ce priveşte registrele, este o acţiune dificilă, care presupune colectarea datelor pacienţilor, lucru care necesită timp şi resurse. O soluţie ar putea fi cea aplicată în ţările din Europa de vest, care au implicat chiar pacienţii în colectarea datelor”, a spus Dominika Kovacs, Country Head, Takeda la ZF Health&Pharma Summit’19.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este tânăra care coordonează departamentul de vânzări la distanţă al Metropolitan Life

    Cristina Albu este head of direct to consumer sales în cadrul Metropolitan Life şi în prezent coordonează o echipă de patru persoane, principalele sale responsabilităţi fiind dezvoltarea şi managementul zonei de vânzări la distanţă. Ea spune că anul trecut eforturile departamentului său s-au concretizat prin atragerea a peste 80.000 de clienţi noi. „Am desfăşurat peste 12 campanii de vânzari. Totodată, am implementat un program de informare proactivă a clienţilor cu privire la statusul poliţei de asigurare prin care aceştia au mereu cele mai noi detalii la îndemână şi îşi pot gestiona mai eficient planul de protecţie financiară. De asemenea, am implementat un nou parteneriat cu Transfer Rapid prin intermediul căruia asigurăm protecţia financiară a unei noi categorii de clienţi, cei sprijiniţi financiar de către cei care lucrează în afara ţării.” Cristina Albu studiat în cadrul ASE şi s-a alăturat echipei Metropolitan Life în 2012 pe poziţia de telemarketing manager, primind funcţia actuală în 2015. Anterior, a lucrat în cadrul Citibank ca telesales outsourcing manager, la UniCredit Bank pe poziţia de bancassurance product manager şi a deţinut o serie de funcţii în cadrul Alico Asigurari România. Printre celelalte experienţe profesionale se numără joburile în cadrul companiilor AIG Life Asigurări România, Interamerican şi ING Asigurări de Viaţă. 

    Profilul Cristinei Albu a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • Care sunt revendicările de la protestul care marchează un an de la mitingul din 2019

    Orgnizatorii spun că au 75 de revendicări, incluzând:

    • Finalizarea anchetelor şi judecarea violenţelor din 10 august 2018, timpul revoluţiei şi mineriadelor;
    • Implementarea numărului maxim de 300 de parlamentari şi a proporţionalităţii acestora;
    • Implementarea punctului 8 de la Timişoara într-o formă legală şi actualizată;
    • Reinstituirea libertăţii de exprimare prin modificarea legii adunărilor publice ce permite în acest moment abuzul autorităţilor;
    • Centrele Comunitare Româneşti din diaspora;
    • Modul de desfăşurare a alegerilor, repatrierea, traficul transfrontalier în scopul exploatării sexuale şi discriminarea copiilor români din Austria;
    • Demararea anchetei privind actele false şi infracţiunile membrilor Consiliului Românilor de Pretutindeni.

    Primăria Capitalei a aprobat mitingul de sâmbătă, 10 august, eveniment organizat de Tommy Tomescu Joul, au precizat pentru MEDIAFAX, reprezentanţii municipalităţii.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Un deputat USR cere ANCOM informaţii despre implementarea sistemului ELS privind apelurile la 112

    Cătălin Drulă i-a trimis o solicitare preşedintelui ANCOM, Sorin Grindeanu, prin care îi cere informaţii despre implementarea în România a sistemului de localizare al Google pentru telefoane android. Deputatul USR precizează că este o metodă eficientă de localizare a apelurilor la 112.

    Solicitarea parlamentarului, preşedinte al Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor a Camerei Deputaţilor, vine în contextul crimei de la Caracal. Deşi Alexandra a apelat de trei ori la Serviciul de Urgenţă 112, anunţând că este sechestrată, ea nu a putut fi localizată cu exactitate de către STS.

    „Una dintre cele mai eficiente metode de localizare a apelurilor la servicii de urgenţă este Emergency Service Locator de la Google. Funcţionează pe 99% din terminalele cu Android fără instalarea niciunei aplicaţii suplimentare. Principiul e simplu. Odată cu apelarea serviciului de urgenţă, telefonul activează automat serviciul de localizare (prin GPS) şi la scurt timp după încheierea apelului trimite un SMS special de tip Data cu longitudinea şi latitudinea către serviciul de urgenţă. Conform estimărilor Google, precizia medie este de 56 de metri faţă de 3km în cazul localizării clasice bazate pe celulă/antenă şi puterea semnalului de la terminal aşa cum e recepţionat la turnul GSM”, a scris Cătălin Drulă pe Facebook.

    Cititi mai multe www.zf.ro

  • Călugăreanu, ANAF: Vom implementa un sistem de supraveghere a debitorilor de către organele fiscale

    „De asemenea, bunii plătitori vor beneficia de facilităţi la plata obligaţiilor fiscale. În ceea ce priveşte procedurile de eşalonare la plată, ANAF are în vedere simplificarea procedurilor, precum şi reglementarea restructurării obligaţiilor bugetare restante. Vom implementa un sistem de supraveghere a debitorilor de către organele fiscale, cu privire la respectarea planului de restructurare fiscală”, a declarat Mirela Călugăreanu, preşedinte ANAF, care s-a întâlnit la Constanţa cu reprezentanţi ai mediului de afaceri.

    La eveniment au fost discutate două pachete de măsuri pentru restructurarea financiară şi îmbunătăţirea administrării fiscale. 15% dintre contribuabilii activi înregistraţi fiscal în România, adică 251.000 de entităţi publice şi private, care angrenează aproximativ 500.000 angajaţi, datorau aproximativ 29,6 miliarde lei către buget, la finalul anului trecut. Deoarece în primele 4 luni din 2019 s-a recuperat doar aproximativ 2% din totalul acestor creanţe, există două categorii de facilităţi pentru a creşte gradul de colectare a creanţelor: restructurarea obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii cu datorii mai mari de un milion de lei, precum şi anularea dobânzilor, penalităţilor şi majorărilor de întârziere datorate de cei care achită obligaţiile bugetare principale până la 30 noiembrie 2019, pentru datoriile mai mici de un milion de lei, sau mai mari de un milion de lei, dacă nu se încadrează la restructurare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai responsabile companii din România: Kaufland România – În stare de bine

    Motivaţie

    Obiectivul general al programului este creşterea calităţii vieţii locuitorilor din comunităţile rurale şi urbane, prin sprijinirea iniţiativelor culturale, sportive şi a activităţilor de promovare a unui stil de viaţă sănătos. 

    Descrierea proiectului

    În stare de bine a fost iniţiat anul trecut de Kaufland România şi implementat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Proiectul avut un buget alocat de aproximativ 1 milion de euro şi a oferit 26 de granturi nerambursabile pentru asociaţii şi fundaţii în domeniile sport, cultură şi viaţă sănătoasă. Programul de finanţare este unul adaptat organizaţiilor neguvernamentale mici şi mijlocii, prin care se oferă acestora atât finanţare, cât şi susţinere şi consultanţă pentru derularea activităţilor şi dezvoltarea capacităţii organizaţionale. Zona rurală, ca prioritate, este una dintre cele mai importante caracteristici ale programului: 46% din totalul proiectelor finanţate s-au adresat comunităţilor şi beneficiarilor din mediul rural.

    Abordarea programului (care are ca perioadă de implementare intervalul  04.04.2018 – 31.03.2019) se bazează pe trei direcţii complementare, astfel:

    1. Finanţare pentru proiecte derulate de ONG-uri în trei domenii: cultură (proiecte care stimulează expunerea şi implicarea cetăţenilor de toate vârstele în activităţi culturale, creaţia culturală, sau care contribuie la promovarea patrimoniului cultural, inclusiv imaterial, şi valorificarea sa pentru dezvoltarea rurală şi urbană); sport (proiecte care cresc participarea membrilor comunităţii la activităţi de educaţie fizică şi sport, inclusiv evenimente sportive la nivelul comunităţii); viaţă sănătoasă (proiecte care implică cetăţeni de toate vârstele în promovarea unui stil de viaţă sănătos, prin informare sau activităţi educaţionale, abordând tematici precum nutriţie, exerciţiu fizic, sănătate mintală, sănătatea relaţiilor şi comportament sexual, prevenirea consumului de substanţe).

    2. Sprijin pentru dezvoltarea capacităţii organizaţiilor în domenii precum comunicare, management de proiect, management financiar, scriere de proiecte, dezvoltare organizaţională etc.

    3. Comunitatea ONG-urilor sprijinite de Kaufland – un spaţiu de interacţiune, inspiraţie, învăţare reciprocă şi schimb de bune practici între organizaţiile care au beneficiat sau beneficiază de sprijinul Kaufland România.

    Rezultate

    Peste 25.700 persoane (în special copii şi tineri) au fost implicate în proiectele finanţate prin program în 140 de localităţi din ţară din 28 de judeţe. În anul 2018, primul an de derulare a programului În stare de bine, aproximativ 5,1 mil. de lei au fost investiţi de către Kaufland România.


    Cifră de afaceri netă (anul financiar 2017-2018)
    ~2,2 mld. euro

    Număr de angajaţi
    > 15.000

    Valoarea investiţiei
    1 mil. euro

    Intervalul de implementare a proiectului
    2018-2019

  • Cele mai responsabile companii din România: Kaufland România – În stare de bine

    Motivaţie

    Obiectivul general al programului este creşterea calităţii vieţii locuitorilor din comunităţile rurale şi urbane, prin sprijinirea iniţiativelor culturale, sportive şi a activităţilor de promovare a unui stil de viaţă sănătos. 

    Descrierea proiectului

    În stare de bine a fost iniţiat anul trecut de Kaufland România şi implementat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Proiectul avut un buget alocat de aproximativ 1 milion de euro şi a oferit 26 de granturi nerambursabile pentru asociaţii şi fundaţii în domeniile sport, cultură şi viaţă sănătoasă. Programul de finanţare este unul adaptat organizaţiilor neguvernamentale mici şi mijlocii, prin care se oferă acestora atât finanţare, cât şi susţinere şi consultanţă pentru derularea activităţilor şi dezvoltarea capacităţii organizaţionale. Zona rurală, ca prioritate, este una dintre cele mai importante caracteristici ale programului: 46% din totalul proiectelor finanţate s-au adresat comunităţilor şi beneficiarilor din mediul rural.

    Abordarea programului (care are ca perioadă de implementare intervalul  04.04.2018 – 31.03.2019) se bazează pe trei direcţii complementare, astfel:

    1. Finanţare pentru proiecte derulate de ONG-uri în trei domenii: cultură (proiecte care stimulează expunerea şi implicarea cetăţenilor de toate vârstele în activităţi culturale, creaţia culturală, sau care contribuie la promovarea patrimoniului cultural, inclusiv imaterial, şi valorificarea sa pentru dezvoltarea rurală şi urbană); sport (proiecte care cresc participarea membrilor comunităţii la activităţi de educaţie fizică şi sport, inclusiv evenimente sportive la nivelul comunităţii); viaţă sănătoasă (proiecte care implică cetăţeni de toate vârstele în promovarea unui stil de viaţă sănătos, prin informare sau activităţi educaţionale, abordând tematici precum nutriţie, exerciţiu fizic, sănătate mintală, sănătatea relaţiilor şi comportament sexual, prevenirea consumului de substanţe).

    2. Sprijin pentru dezvoltarea capacităţii organizaţiilor în domenii precum comunicare, management de proiect, management financiar, scriere de proiecte, dezvoltare organizaţională etc.

    3. Comunitatea ONG-urilor sprijinite de Kaufland – un spaţiu de interacţiune, inspiraţie, învăţare reciprocă şi schimb de bune practici între organizaţiile care au beneficiat sau beneficiază de sprijinul Kaufland România.

    Rezultate

    Peste 25.700 persoane (în special copii şi tineri) au fost implicate în proiectele finanţate prin program în 140 de localităţi din ţară din 28 de judeţe. În anul 2018, primul an de derulare a programului În stare de bine, aproximativ 5,1 mil. de lei au fost investiţi de către Kaufland România.


    Cifră de afaceri netă (anul financiar 2017-2018)
    ~2,2 mld. euro

    Număr de angajaţi
    > 15.000

    Valoarea investiţiei
    1 mil. euro

    Intervalul de implementare a proiectului
    2018-2019

  • Unilever începe implementarea angajamentelor asumate pentru preluarea Betty Ice

    Lista poate fi consultată pe pagina web a autorităţii de concurenţă.
     
    Anul trecut, autoritatea pentru concurenţă a autorizat cu condiţii preluarea Betty Ice de către Unilever South Central Europe SA.
     
    În cadrul analizei efectuate de Consiliul Concurenţei, au rezultat anumite îngrijorări concurenţiale legate de compatibilitatea operaţiunii de concentrare economică cu un mediu concurenţial normal pe piaţa naţională a producţiei şi comercializă rii îngheţatei impuls, din cadrul segmentului de comerţ tradiţional.
     
    Pentru a înlătura îngrijorările autorităţii de concurenţă, Unilever s-a angajat să retragă între 3000 şi 5500 de vitrine frigorifice amplasate în spaţiile partenerilor Unilever sau Betty Ice din segmentul comerţului tradiţional. Măsura propusă urmează să fie menţinută pentru sezoanele de îngheţată 2019 şi 2020.
     
  • Povestea omului care a transformat o autobază de pe timpul lui Ceauşescu într-un hotel, iar acum are unul dintre cele mai mari complexuri hoteliere din România

    De la o fostă autobază transformată în hotel, Nicolae Căpuşan a ajuns să deţină acum unul dintre cele mai mari complexuri hoteliere din ţară şi să obţină venituri anuale de peste 10 milioane de euro. Planurile lui depăşesc graniţele Clujului şi vizează extinderea lanţului în Băile Herculane, prin revitalizarea fostului hotel Decebal, cât şi extinderea lângă Capitală. 

    Nicolae Căpuşan deţine şi conduce în prezent un grup care a ajuns la o cifră de afaceri totală care se plasează în jurul valorii de 10 milioane de euro; din acesta fac parte hotelurile SunGarden din Turda, SunGarden Therme din Dej, precum şi complexul hotelier SunGarden Resort din Cluj. În următorii trei ani, vizează atingerea unui prag de 25 de milioane de euro şi extinderea în Herculane, dar şi în apropierea Bucureştiului.

    La fel ca mulţi alţi antreprenori români din generaţia sa, clujeanul Nicolae Căpuşan a ales să renunţe la meseria de bază pentru a începe primele afaceri, după Revoluţie. De profesie inginer de sistem, după ce absolvise Facultatea de Electrotehnică, secţia Calculatoare, spune că era foarte greu pentru el să ajungă într-o funcţie bună în acele vremuri, în condiţiile în care acestea erau alocate celor care „cunoşteau anumiţi oameni”. 

    Astfel, după căderea comunismului a reuşit să adune 100 de mărci, bani cu care a cumpărat o geantă de răţuşte din plastic, de jucărie – „ultimul lucru care se mai găsea într-un magazin cu jucării, fiindcă totul dispăruse pe vremea aceea” – pe care le-a vândut „în afară”. I-a rămas întipărit în minte sunetul pe care l-au făcut răţuştele în momentul în care vameşii au verificat geanta. „La prima ieşire din ţară aveam emoţii extraordinare; iar la vamă, după ore de aşteptare, unul dintre vameşi a apăsat pe geantă când i-am spus că transport răţuşte”.

    Acesta a fost începutul care l-a ajutat să pună temelia afacerilor sale. Apoi, cu circa 1.000 – 2.000 de mărci, „bani cu care în vremea aceea puteai să cumperi un apartament – deja eram bogat”, s-a orientat pe aducerea de autobuze din Germania.

    A cumpărat un prim autobuz cu 300 de mărci de acolo şi l-a adus în România, în contextul în care, pe atunci, după reunificarea estului cu vestul Germaniei, „esticii voiau să scape de industria care nu avea origini germane”. Pentru România, care avea autobuze învechite la vremea aceea, aceasta a fost o oportunitate, iar pentru omul de afaceri, începutul unui business profitabil.

    După primul autobuz vândut, au urmat sute, spune el, dedicându-se acestei activităţi între 1991 şi 1993. Când s-au terminat autobuzele, a trecut într-o altă etapă: importul de piese de schimb din Germania pentru acestea: „Toţi românii luau piese vândute drept originale din Ungaria, am descoperit însă că nu erau chiar originale, ci aduse din Polonia; polonezii le vindeau cu 50% mai puţin. Am aflat apoi că şi piesele lor de schimb, potrivit unor specificaţii tehnice de pe acestea, erau produse în Rusia”. Prin urmare, s-au dus în Rusia, de unde le-au cumpărat la un sfert din preţ.

    În 1995 deveniseră lideri naţionali pe zona de piese auto – cu venituri de sute de mii de dolari. O parte din bani i-au reinvestit în imobiliare – nu ca parte a unei strategii, ci, potrivit lui Căpuşan, datorită unei pasiuni pentru pământ moştenite de la părinţi şi bunici.
    Au cumpărat mai multe proprietăţi, cărora nu le-au acordat prea multă atenţie pe vremea aceea – „Să fie!” – pentru ca abia mai târziu să le şi folosească.

    În jurul anului 2000 au renunţat la afacerea cu piese auto şi s-au orientat către industria turismului. Era domeniul care lui Nicolae Căpuşan îi plăcea cel mai mult – „Şi de atunci nu mai lucrez”, spune el, referindu-se la cât de pasionat este în continuare de turism.
    autobazA devenită Hotel

    Prima experienţă în HoReCa a venit odată cu administrarea, în concesiune, a unui restaurant luat de la „nişte americani veniţi să facă afaceri în România”.  „România nu este America, prin urmare ei au venit cu principiile lor de acolo şi au eşuat”, spune Căpuşan. A preluat restaurantul şi l-a administrat timp de trei ani. Un prim pas în dezvoltarea propriilor afaceri în domeniul turismului a fost însă făcut pe o proprietate folosită în vremea afacerilor anterioare. Omul de afaceri cumpărase la un moment dat o autobază la Turda, care avea un corp administrativ – o clădire în formă de cutie, în care se aflau câteva zeci de birouri.

    Nicolae Căpuşan povesteşte că s-a gândit timp de mai mulţi ani cum ar putea să transforme spaţiul, în contextul în care, pe vremea aceea, birourile nu erau atât de importante – „Îţi făceai treaba în maşină sau pe un colţ de masă”. Până la urmă, a decis să convertească spaţiul respectiv într-un hotel.

    Acesta a fost inaugurat în 2006, iar în 2005 a cumpărat proprietatea de 6.000 de metri pătraţi, cu o cabană de vânătoare inclusă, pe care a dezvoltat ulterior actualul SunGarden Golf & Spa Resort.

    Chiar dacă spune că nu s-a concentrat niciodată pe calculele matematice, crede că în situaţia proprietăţii din Turda investiţia s-a ridicat la aproximativ 1 milion de euro, iar în SunGarden Golf & Spa Resort aceasta este cuprinsă între 12 şi 14 milioane de euro. Omul de afaceri precizează însă că „investiţia nu este niciodată încheiată”.

    De-a lungul timpului, au evoluat de la un grad de ocupare de 3% în primul an şi vizitatori care întrebau „Mititei nu serviţi?” la creşteri constante ale cifrei de afaceri şi la lansări ale unor branduri premium în unitatea lor.

    În prezent, au în funcţionare trei hoteluri cărora li se va adăuga hotelul Decebal de la Herculane, a cărui reabilitare au început-o.
    „Hotelul Turda este mai degrabă pentru turiştii care vin la salină şi în sezon este un grad de ocupare 100%; cel din Cluj este un hotel business, iar SunGarden Golf and Spa Resort este un complex leisure – se aşază pe clientela care vrea să petreacă timp liber – să se relaxeze.”

    Pe cel din urmă observă un trend crescător din punctul de vedere al pachetelor care se vând, astfel că dacă până anii trecuţi vindeau rar un pachet turistic de 5-7 zile, în prezent observă o creştere semnificativă pe această zonă. Căpuşan observă de asemenea o creştere pe segmentul turiştilor străini care cumpără pachete de vacanţă. Aceştia sunt mai ales israelieni care vin având zbor direct la Cluj de la Tel Aviv – vin 10-20 de persoane, stau 7 zile şi consumă.

    Nu îi ocolesc însă nici vesticii şi spune că cei mai mulţi dintre ei sunt englezi.„E clar că străinii cheltuie cei mai mulţi bani. Sunt obişnuiţi cu turismul de agrement, de relaxare – dacă merg la un hotel, acolo îşi fac tot sejurul, all inclusive,  iar românii iau deseori cazare în regim de demipensiune şi merg în Cluj, în restaurante, prin baruri, îşi cheltuie banii mai ales în oraş, mai puţin în incinta complexului”, observă antreprenorul.

    Nicolae Căpuşan spune că pentru fiecare business au lansat noi faciliăţi; altele noi sunt în curs de implementare. Oferă ca exemplu o „divizie de catering, pentru clienţi premium, pe care am implementat-o prima dată la Dej”. Această afacere merge din ce în ce mai bine, potrivit lui, şi începe deja să genereze şi profit.
    La Turda au implementat două proiecte legate de dezvoltarea activităţilor sportive şi şi-au propus să lanseze încă un spaţiu pentru evenimente. Facilităţile de la SunGarden Golf & Spa Resort includ un spa, un teren de golf „marcă înregistrată” a brandului lor, trasee turistice mai scurte şi mai lungi – „mai generatoare de emoţie sau mai puţin generatoare de emoţie – un traseu care trece printr-o grotă a mistreţilor de pildă”.
    Omul de afaceri spune că nu întâmpină probleme nici în ceea ce priveşte personalul. „Oamenii rămân, doar din când în când mai dăm noi câte unul afară, din cauza mentalităţilor pe care nu vor să le schimbe.”

    Din Cluj la Herculane şi Snagov

    În ceea ce priveşte planurile de viitor, cochetează cu ideea de a deschide un complex SunGarden în apropierea Capitalei. „Experienţa ne spune că o afacere de succes este una care se aşază undeva în periferie, dar cu un ambient plăcut şi care poate să fie aducător de succes foarte repede. Am dat deja sfoară în ţară la prietenii mei din Bucureşti, dacă găsesc un teren pe malul lacului Snagov unde să putem implementa acest proiect”, spune antreprenorul.
    În prezent însă, se concentrează pe dezvoltarea proiectului de la Herculane, unde au cumpărat fostul hotel Decebal. Antreprenorul estimează că va fi nevoie de o investiţie cuprinsă între 3 şi 5 milioane de euro şi şi-au propus să îl dea în folosinţă în 2021.
    Un alt proiect dezvoltat de familia Căpuşan este un centru care are o sală de escaladă, o zonă de yoga şi una de parkour – o activitate care chiar dacă este nouă în România, spune că peste 60 de cursanţi copii s-au înscris până acum.
    Sala de escaladă se întinde pe 500 de metri pătraţi, iar antreprenorul clujean crede că reprezintă viitorul activităţilor sportive. „Dacă până acum era la modă să mergi la sală, acum lumea caută ceva nou. 30% dintre clienţii pentru escaladă sunt studenţi străini care studiază în Cluj – în Germania, Austria e plin de astfel de săli”, observă Vlad Căpuşan, fiul antreprenorului.

    Planuri pentru a doua generaţie de antreprenori
    Soţia lui Nicolae Căpuşan, Camelia, este de profesie medic neurolog, însă ambii săi copii sunt implicaţi în afacere. Chiar dacă Vlad şi Ruxandra, „oameni de artă”, au absolvit atât liceul de artă, cât şi institutul de arte şi au studiat o parte din timp în Italia, în prezent sunt implicaţi în afacere amândoi. „Când ştiu că unul dintre ei este implicat, se ocupă de un anumit proiect, am confort, ştiu că sigur lor le pasă ce se întâmplă cu businessul”, spune antreprenorul.

    Mărturiseşte că a alocat mare parte din timp – dar şi resurse – în dezvoltarea abilităţilor de management ale copiilor. „Am avut şansa ca ei să se întoarcă acasă, iar fiecăruia i-am dat câte un mic proiect – cu unele au eşuat, am pierdut poate câteva zeci de mii de euro, dar am discutat, am evaluat împreună unde au greşit, am învăţat lecţiile”, descrie el pregătirea pentru trecerea afacerilor la următoarea generaţie. 
    Ruxandra Căpuşan are 24 de ani, lucrează pe segmentul operaţional al afacerii şi are mai multe direcţii în responsabilitate, printre care marketingul câtorva businessuri, precum şi misiunea de a forma o echipă de marketing proprie, iar pe termen lung vrea să se implice în proiectul Herculane.

    „E foarte greu să reabilitezi o clădire care este o ruină astăzi, dar este mult mai greu să îi faci operaţionalul după. Odată ce ai făcut o investiţie, este doar începutul dificultăţilor, urmează să pui în valoare ce ai investit”, descrie Căpuşan perspectiva sa asupra acestui proiect.
    Vlad Căpuşan este implicat mai ales în zona de dezvoltare a afacerii şi în activităţile imobiliare ale familiei. „Nu construim, dar facem parteneriate cu constructori şi investitori. Punem la dispoziţie proiectele şi ei le duc mai departe”, descrie Nicolae Căpuşan această afacere.
    Cum se împacă businessul cu arta? „Cred că în business să fii un artist este important, în contextul unei lumi în care dacă nu eşti creativ în ceea ce înseamnă dezvoltare, nu ai nicio şansă, piaţa fiind atât de competitivă încât trebuie să vii mereu cu ceva nou – să ai o iniţiativă nouă şi să creezi ceva ce nu există”, crede Vlad Căpuşan.

    El a observat că, după ce timp de mai mulţi ani a învăţat să dezvolte concepte artistice, acest lucru l-a ajutat în ceea ce înseamnă dezvoltarea unui business. „Am învăţat să găsesc soluţii inovative pe care poate alţii care vin dintr-o zonă de real sau dintr-o zonă tehnică nu le-au văzut.” Însă nu doar arta îl ajută în business – pasionat de alpinism, spune că în prezent are peste 23 de expediţii la activ, care includ escaladarea muntelui Himalaya. „Un lider bun poate decide dacă este momentul să te îndrepţi către vârf sau să te regrupezi”, spune Căpuşan.

    Vânzarea? „Eu joc golf, în lumea golfului sunt foarte mulţi oameni care vând afacerile şi vor să se relaxeze apoi – cred însă că trebuie să fii dintr-un alt tip de aluat”, răspunde Nicolae Căpuşan, care exclude această posibilitate.