“Şapte persoane au fost salvate după ce au stat în mare trei zile”, în urma naufragiului produs duminică, a declarat generalul Ayoub Kacem, comandantul Pazei de Coastă din Libia.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Şapte persoane au fost salvate după ce au stat în mare trei zile”, în urma naufragiului produs duminică, a declarat generalul Ayoub Kacem, comandantul Pazei de Coastă din Libia.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Aşa au ajuns trei cabine telefonice să facă parte dintr-o instalaţie de artă din Duffy Square, capătul de nord al Times Square din New York, realizată de artistul american de origine afgană Aman Mojadidi. Lucrarea sa, intitulată ”Once Upon A Place“ (”A fost odată un loc“), prezintă poveşti ale imigranţilor sub forma unor convorbiri telefonice înregistrate pe care trecătorii curioşi le pot asculta.
Artistul şi-a dorit iniţial să amplaseze cabinele în diverse locuri din metropola americană, dar s-a hotărât în cele din urmă la Times Square datorită faptului că această piaţă este un spaţiu internaţional, fiind foarte cunoscută oamenilor din multe ţări.
Programul de ajutor va fi implementat de ministerul italian de Interne şi va fi cofinanţat de Italia, în cadrul Fondului UE pentru Africa.
Noile măsuri vizează îmbunătăţirea capacităţilor pentru autorităţile libiene privind gestionarea frontierelor şi fenomenul integrat al migraţiei, prin echiparea şi pregătirea poliţiei de frontieră şi a gărzilor de coastă libiene.
“Securitatea şi stabilitatea în Libia sunt prioritare pentru libieni, pentru regiune şi pentru Europa. În timp ce lucrăm la o soluţie politică la criza din această ţară, care să aducă pace şi reconciliere, vom continua să susţinem comunităţile şi autorităţile libiene pentru a gestiona fluxurile de migraţie, salvarea imigranţilor, respectarea drepturilor omului şi lupta împotriva reţelelor de traficanţi”, a declarat Federica Mogherini, şefa diplomaţiei europene.
Acest program de asistenţă este complementar pachetului de 90 de milioane de euro alocat în aprilie, pentru protecţia imigranţilor, refugiaţilor şi a comunităţilor din Libia. Peste 136 de milioane de euro au fost alocaţi către Libia, în cadrul Fondului UE pentru Africa, de la 1 ianuarie 2017.
Tot vineri, guvernul italian a aprobat trimiterea de unităţi navale în Libia, pentru a ajuta gărzile de coastă în lupta cu traficul de migranţi. Premierul italian Paolo Gentiloni a precizat că măsura a fost cerută de guvernul libian şi reprezintă “o contribuţie semnificativă la consolidarea suveranităţii Libiei”.
Din luna ianuarie, peste 100.000 de persoane au încercat să ajungă din Libia în Europa traversând Marea Mediterană, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie. Dintre aceştia, peste 2.300 au murit înecaţi din cauza ambarcaţiunilor precare în care se aflau.
“Este o simplă chestiune de fapte că normele UE privind libera circulaţie nu vor fi aplicate în această perioadă, iar un nou sistem va intra în vigoare până în primăvara anului 2019”, a spus Lewis.
Ministrul britanic pentru Imigraţie a precizat că manifestul Partidului Conservator prevede reducerea migraţiei nete de la 248.000 la câteva zeci de mii de persoane.
Brandon Lewis a mai anunţat că guvernul britanic a cerut o “evaluare detaliată” privind costurile şi beneficiile migraţiei din Uniunea Europeană asupra economiei Marii Britanii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Este o simplă chestiune de fapte că normele UE privind libera circulaţie nu vor fi aplicate în această perioadă, iar un nou sistem va intra în vigoare până în primăvara anului 2019”, a spus Lewis.
Ministrul britanic pentru Imigraţie a precizat că manifestul Partidului Conservator prevede reducerea migraţiei nete de la 248.000 la câteva zeci de mii de persoane.
Brandon Lewis a mai anunţat că guvernul britanic a cerut o “evaluare detaliată” privind costurile şi beneficiile migraţiei din Uniunea Europeană asupra economiei Marii Britanii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Este o simplă chestiune de fapte că normele UE privind libera circulaţie nu vor fi aplicate în această perioadă, iar un nou sistem va intra în vigoare până în primăvara anului 2019”, a spus Lewis.
Ministrul britanic pentru Imigraţie a precizat că manifestul Partidului Conservator prevede reducerea migraţiei nete de la 248.000 la câteva zeci de mii de persoane.
Brandon Lewis a mai anunţat că guvernul britanic a cerut o “evaluare detaliată” privind costurile şi beneficiile migraţiei din Uniunea Europeană asupra economiei Marii Britanii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit datelor furnizate de Serviciul de Cetăţenie şi Imigrare al Statelor Unite şi de Serviciul Vamal şi de Protecţie a Frontierei din SUA, peste 1.300 de imigranţi din Europa au fost deportaţi până la 23 iunie 2017. Pe toată durata anului 2016, 1.450 de persoane care locuiau ilegal în SUA au fost trimise în ţările de origine.
România a înregistrat cea mai mare pondere privind deportările, cu 193 până în prezent. Urmează în ordine Spania (117), Marea Britanie (102), Rusia (81) şi Polonia (74). România s-a aflat în topul deportărilor în rândul imigranţilor europeni din SUA şi în 2016, cu 176 de cetăţeni.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În contextul în care zeci de mii de imigranţi salvaţi din largul Libiei sunt transferaţi lunar în Italia, Guvernul de la Roma a cerut Uniunii Europene să preia extracomunitari, avertizând că, în caz contrar, ar putea trece la închiderea porturilor italiene. Comisia Europeană s-a declarat favorabilă distribuirii imigranţilor salvaţi din Marea Mediterană în alte ţări, dar surse diplomatice au admis că va fi greu să se ajungă rapid la un acord european în acest sens. Un plan al Comisiei Europene de distribuire a solicitanţilor de azil pe baza unor cote proporţionale obligatorii a atras opoziţia ţărilor central şi est-europene, în principal a Poloniei şi Ungariei.
În acest context, ministrul italian de Interne, Marco Minniti, a cerut duminică celorlalte ţări europene să dea dovadă de solidaritate în primirea extracomunitarilor salvaţi.
“Ne confruntăm cu presiuni foarte mari”, a declarat Marco Minniti într-un interviu acordat cotidianului Il Messaggero. “În porturile italiene nu ajung ambarcaţiuni, ci nave ale organizaţiilor umanitare, nave participante la operaţiuni Frontex, nave ale Pazei de Coastă italiene. Navighează sub pavilioanele a numeroase ţări. Dacă imigranţii sunt aduşi doar în porturi din Italia, atunci ceva nu funcţionează. Aceasta este esenţa problemei. Eu sunt proeuropean şi aş fi mândru dacă măcar o singură navă, în loc să vină în Italia, ar merge într-un alt port european. Nu ar rezolva problemele Italiei, dar ar fi un semnal extraordinar”, a spus Marco Minniti, potrivit site-ului TGcom24Mediaset.it.
Americanii mănâncă peste 10 miliarde de gogoşi anual şi mai mult de jumătate de miliard de dolari sunt generaţi de această industrie potrivit presei internaţionale. Mai mult decât atât, au chiar şi o zi naţională dedicată acestui produs. Prezent şi în cultura gastronomică tradiţională locală, produsul a devenit „cool” prin intermediul Donuteriei, o afacere care vinde gogoşi cam de genul celor pe care le vedem în filme, în forme diferite, cu mesaje pe cutii cât se poate de actuale Be nuts, be donuts, de pildă şi cu o prezenţă puternică în reţelele sociale (peste 57.000 de like-uri pe Facebook).
Fondată pe 28 martie 2014, în urma unei investiţii iniţiale de aproximativ 100.000 de lei, afacerea Donuterie a ajuns în prezent la 11 unităţi, dintre care patru proprii, iar celelalte operate în regim de franciză. Per total, 120 de angajaţi lucrează în cadrul grupului; acesta generează afaceri de 10 milioane de lei (în magazinele proprii, spaţii francizate, centru de producţie), iar planurile pentru anul acesta vizează o dublare.
Fondatorii Donuteriei sunt Marius Muntean (CEO-ul afacerii în prezent) şi Andra Otava (COO), foşti colegi la Facultatea de Construcţii din Cluj- Napoca. După absolvire, Andra Otava a lucrat timp de doi ani în domeniul construcţiilor şi şi-a consolidat pregătirea şi cu un master. Marius Muntean a lucrat pentru o perioadă scurtă şi a constatat destul de repede că doreşte să construiască o afacere, „ceva al lui”. Şi-a dedicat astfel tot timpul căutând diverse idei de afaceri şi surse de finanţare; a identificat un program guvernamental de finanţare pentru SRL-D-uri care ar fi putut să-i dea impulsul necesar debutului antreprenorial. S-a documentat cu privire paşii necesari pentru accesarea programului şi a înfiinţat o societate comercială. Ideea afacerii a apărut imediat după ce tinerii au terminat facultatea. „N-avea legătură cu faptul că atunci domeniul construcţiilor nu era unul prea atractiv sau că salariile erau mici, ci voiam să construim ceva în care să ne putem implica total, aşa că trebuia să fie al nostru”, descrie Marius Muntean modul în care priveau lucrurile la finalul absolvirii studiilor.

Unul dintre criteriile alegerii afacerii era ca aceasta să fie diferită faţă de modelele care au mai existat în trecut, în speranţa că dacă vor face lucrurile altfel, vor avea altă traiectorie. De pe scurta listă de idei s-a evidenţiat crearea unui donut shop, concept care nu exista la momentul respectiv pe piaţa din România. „Aveam o reţetă de gogoşi de la mama Andrei, iar în rest am trecut prin toate provocările pe care le poate înfrunta un pionier pe o piaţă nişată”, povesteşte Muntean. Spune că le-au servit ca model afacerile mici, dar proaspete şi inovative, în general de familie, „pe care le-am simţit că sunt conduse de oameni sinceri, care pun produsul şi experienţa clientului mai presus de orice”. Au aplicat pentru programul de finanţare, de două ori chiar; prima încercare a fost una fără succes. „Prima dată, în toamna 2012, proiectul a fost acceptat, dar s-au terminat fondurile, aşa că am fost nevoiţi să aşteptăm programul de anul următor. Până la 10.000 euro nerambursabili reprezenta o sumă mare pentru noi la acel moment.” Au perseverat, iar în vara lui 2013 au reuşit să depună dosarul printre primii şi să semneze contractul de finanţare. Chiar şi aşa, au primit doar 30.000 de lei prin programul de finanţare.
Planurile lor nu s-au concretizat din prima încercare nici în ceea ce priveşte alegerea locaţiei: şi-au dorit să deschidă prima Donuterie în Cluj-Napoca, oraşul în care au studiat, însă au fost nevoiţi să renunţe la această idee. „Am căutat luni de zile şi nu am găsit spaţiul pe care ni-l doream cu adevărat, dar nu am renunţat.” Între timp, tatăl lui Muntean a găsit un spaţiu relativ central în Târgu-Mureş, oraşul de domiciliu al familiei sale, şi, chiar dacă nu au fost încântaţi de idee, au hotărât să îşi pornească acolo afacerea. „Noi credem că despre asta e antreprenoriatul, trebuie să alegi mereu compromisurile potrivite pentru a merge mai departe”, spune tânărul antreprenor.