BusinessMagazin

Tag: ilegal

  • De la traficant de droguri la antreprenor de succes: povestea uimitoare a tânărului care a gândit un business de succes în puşcărie

    Ralphy Dominguez câştiga mai mult de 1 milion de dolari pe an în perioada în care conducea una dintre cele mai puternice operaţiuni ilegale cu droguri din New England. După ce a fost prins şi a petrecut câţiva ani în închisoare, s-a reinventat şi a devenit un antreprenor legitim. El conduce acum producătorul neworkez de accesorii din piele Pen&Pistol, potrivit unui articol pulicat de entrepreneur.com.

    Dominguez a făcut un curs de pielărie în perioada în care se afla în spatele gratiilor. A găsit acest meşteşug drept terapeutic, astfel că a decis să folosească ce a învăţat şi după eliberarea sa.

    Organizaţia Refoundry din Brooklyn, axată pe ajutarea foştilor condamnaţi, l-a ajutat şi pe el să îşi pornească propria afacere învăţându-l să folosească în atelierul său materiale care urmau să fie aruncate, în realizarea obiectelor sale de design.

    Compania lui Dominguez foloseşte şi în prezent astfel de materiale – fie că vorbim de pielea de la canapelele sau genţile vechi, precum şi resturile de piele de la producători care ar arunca aceste materiale. Accesoriile realizate de fostul puşcăriaş se vând pe site-ul Pen & Pistol cu preţuri cuprinse între 30 şi 75 de dolari.

    Dominguez îşi vinde însă obiectele şi în pieţe din New York, dar şi în Lazaro SoHo, un butic de lux din Manhattan.

  • De la traficant de droguri la antreprenor de succes: povestea uimitoare a tânărului care a gândit un business de succes în puşcărie

    Ralphy Dominguez câştiga mai mult de 1 milion de dolari pe an în perioada în care conducea una dintre cele mai puternice operaţiuni ilegale cu droguri din New England. După ce a fost prins şi a petrecut câţiva ani în închisoare, s-a reinventat şi a devenit un antreprenor legitim. El conduce acum producătorul neworkez de accesorii din piele Pen&Pistol, potrivit unui articol pulicat de entrepreneur.com.

    Dominguez a făcut un curs de pielărie în perioada în care se afla în spatele gratiilor. A găsit acest meşteşug drept terapeutic, astfel că a decis să folosească ce a învăţat şi după eliberarea sa.

    Organizaţia Refoundry din Brooklyn, axată pe ajutarea foştilor condamnaţi, l-a ajutat şi pe el să îşi pornească propria afacere învăţându-l să folosească în atelierul său materiale care urmau să fie aruncate, în realizarea obiectelor sale de design.

    Compania lui Dominguez foloseşte şi în prezent astfel de materiale – fie că vorbim de pielea de la canapelele sau genţile vechi, precum şi resturile de piele de la producători care ar arunca aceste materiale. Accesoriile realizate de fostul puşcăriaş se vând pe site-ul Pen & Pistol cu preţuri cuprinse între 30 şi 75 de dolari.

    Dominguez îşi vinde însă obiectele şi în pieţe din New York, dar şi în Lazaro SoHo, un butic de lux din Manhattan.

  • Radu Mazăre, condamnat la patru ani cu suspendare, în cazul retrocedărilor ilegale de terenuri. Instanţa s-a pronunţat după 9 ani de procese

    Decizia instanţei a venit după nouă ani de procese şi alte opt amânări consecutive de pronunţare a unei sentinţe.

    Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis şi ca fostul edil să nu aibă voie să fie ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi nici să nu ocupe o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de doi ani de la rămânerea definitivă a hotărârii.

    În acelaşi dosar a fost condamnat şi fostul şef al CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, el primind o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare.

    Alţi şapte funcţionari din cadrul Primăriei Constanţa au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu suspendare. Este vorba despre Constantin Racu, Ramona Daniela Dospinescu, Ion Marica, Cristian Talpău, Nora Alina Chircă, Georgică Giurgiucanu şi Emil Dragoş Săvulescu.

    În cazul a doi inculpaţi, instanţa a stabilit că a survenit decesul, motiv pentru care a încetat procesul pe numele lor.

    Ceilalţi 24 de acuzaţi din acest dosar au fost achitaţi de Tribunalul Bucureşti. Între aceştia se numără şi Cristian Borcea.

    Prin decizia de luni, instanţa a desfiinţat mai multe înscrisuri ale Primăriei Constanţa.

    Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la instanţa supremă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce trebuie să faceţi ca să vindeţi o locuinţă la un preţ mai mare

    Primul dintre acestea este să vopsiţi fiecare încăpere într-o altă culoare. Astfel, spre exemplu, cea mai potrivită nuanţă pentru baie este albastrul, iar acest mic detaliu ar putea creşte pretul locuintei cu suma de 5.440 de dolari, scrie Rador.
     
    Casele în care băile sunt vopsite în culorile albastru deschis sau verde pal se vând peste aşteptări, indică o analiză efectuată de site-ul bulgăresc de imobiliare Zіllоw. Studiul ia în calcul peste 32.000 de imobile vândute, comparând preţurile de vânzare ale unor locuinţe în care băile aveau culorile albastru sau verde şi altele, cu pereţii vopsiţi în alb.
     
    Nu numai nuanţa băii influenţeaza creşterea preţului unei case. Dining room-urile în nuanţe mai închise pot mări preţul de vânzare al locuinţei cu circa 1.925 de dolari, în timp ce dormitoarele cu pereţii vopsiţi în bleu pot creşte tariful cu 1.809 dolari.
     

  • Contrabanda cu ţigări: scădere uşoară la nivel naţional, creştere spectaculoasă în nord vest

    „Regiunea nord-est rămâne şi în luna mai cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, înregistrând o pondere de 37,3%, deşi s-a înregistrat o scădere semnificativă de 5,7% faţă de martie 2017. Regiunile vest şi sud-vest continuă să aibă cote ridicate ale comerţului ilicit (18,2%, respectiv 20,8%). În luna mai, cea mai substanţială creştere a pieţei ilicite se înregistrează în partea de nord-vest a ţării (plus 5,6 puncte procentuale comparativ cu martie, până la 18,7%). Din punct de vedere al provenienţei, categoria „cheap whites” deţine în continuare cea mai mare pondere (58,2%), urmată de produsele provenite din Moldova (22,4%, în scădere cu 2,1 p.p. comparativ cu martie 2017) şi Ucraina (15,7%, relativ constant). Ponderea produselor provenite din Serbia se situează la 0,6%, în creştere cu 0,5 puncte procentuale faţă de luna martie 2017”, a declarat Marian Marcu, director al companiei de cercetare Novel Research.

    „De la începutul anului, autorităţile au oprit 67 milioane de ţigări de contrabandă să ajungă pe piaţă, conform datelor centralizate pe www.stopcontrabanda.ro. Raportat la dimensiunea pieţei negre din 2016, asta înseamnă circa 3% din consumul de contrabandă pentru primele 6 luni ale anului. Din păcate, în ciuda eforturilor semnificative ale autorităţilor, contrabandiştii reuşesc să găsească metode prin care să-şi aducă produsele pe piaţă, fără să plătească vreo taxă şi fără să ţină cont de cine sunt cumpărătorii lor”, a declarat Ileana Dumitru, director legal & external affairs, BAT Romania.

     „Notăm cea mai importantă scădere a comerţului ilegal cu ţigarete în nord-estul ţării, acolo unde s-a desfăşurat, în parteneriat cu Poliţia şi Poliţia de Frontieră, campania iniţiată de JTI: „Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani”.  Aceasta scădere este compensată, însă, de o creştere în procent aproape similar în zona nord- vest. Pentru ca piaţa neagră să scadă semnificativ, la nivel naţional, este nevoie în continuare de o colaborare strânsă între instituţiile statului şi mediul de afaceri. Aşa cum am menţionat în mai multe rânduri, în condiţiile în care echipele mobile nu sunt suficiente, iar scannerele din punctele vamale sunt nefuncţionale din cauza nealocării de fonduri pentru mentenanţă, situaţie semnalată recent şi de ANAF, câinii special instruiţi pentru depistarea ţigaretelor ilegale rămân cel mai eficient mijloc de luptă împotriva contrabandei. Echipele canine sunt foarte eficiente şi au un rol important în prevenirea comerţului ilicit. JTI a donat Vămii romane, începând din 2010, circa 40 de câini, asigurând totodată suport logistic pentru trainingul echipelor canine. Salutăm recentul acord al ANAF pentru continuarea programului de înnoire şi formare a acestor echipe, JTI fiind gata să sprijine înlocuirea celor 12 câini care se vor pensiona anul acesta. De asemenea, ne bucurăm să putem contribui la combaterea fenomenului pe ambele maluri ale Prutului, JTI urmând să doneze autorităţii vamale din Moldova, alături de o serie de echipamente specifice, şi patru câini pentru combaterea contrabandei. Vom pune şi pe viitor la dispoziţia autorităţilor experienţa şi resursele noastre, aşa cum am făcut-o din anul 2005 încoace, când am semnat primul Protocol de colaborare cu ANAF, în scopul combaterii pieţei negre”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

     „Lupta împotriva comerţului ilicit este una dintre priorităţile Philip Morris International, un exemplu în acest sens fiind programul PMI Impact, lansat anul trecut. Acesta este o iniţiativă globală, de acordare de fonduri pentru proiecte dedicate luptei împotriva contrabandei şi infracţiunilor asociate acesteia, cu un buget alocat de 100 milioane USD. 170 de organizaţii, incluzând agenţii guvernamentale, universităţi şi instituţii de cercetare, organizaţii non-guvernamentale şi entităţi private au înscris peste 200 de proiecte pentru cele trei categorii acoperite de acest program: cercetare, educaţie şi conştientizare a impactului comerţului ilicit. Înscrierile au venit din 42 de ţări, inclusiv România. Dar aceste proiecte nu pot suplini rolul autorităţilor în stoparea şi prevenirea acestui fenomen, şi, pentru ca aceste acţiuni să aibă consistenţă, reiterăm necesitatea implementării „Strategiei Naţionale pentru prevenirea şi combaterea traficului ilicit cu ţigarete 2017-2020”, iniţiată deja de către Direcţia Generală a Vămilor, precum şi asumarea acesteia de către toţi factorii implicaţi”, a precizat Alexandra Olaru, director corporate affairs, Philip Morris Romania.

    „Zecile de acţiuni ale autorităţilor de aplicare a legii continuă să dea rezultate vizibile. Chiar dacă vorbim despre o scădere uşoară, este îmbucurător că trendul de reducere a comerţului ilegal se păstrează. Este nevoie însă în continuare de o comunicare bună între mediul de afaceri şi autorităţile statului, în vederea unei informări cât mai exacte asupra caracteristicilor unei pieţe care plăteşte anual peste trei miliarde de euro la buget, pentru a preveni situaţii ca cea generată de întârzierea transpunerii Directivei tutunului. Circa 70.000 de comercianţi au achiziţionat produse pe care nu le-au mai putut vinde din data de 20 mai, fiind pasibili de amenzi de până la 100.000 lei. Pentru produsele în curs de retragere, care urmează să fie distruse, producătorii vor solicita returnarea accizelor plătite la buget. Nu se pot recupera însă costurile de producţie, taxa de viciu, contribuţia pentru sport, preţul timbrelor, costurile de retragere, depozitare, transport şi distrugere etc. Ceea ce înseamnă pierderi şi pentru producători, şi pentru stat. Pe de alta parte, este îmbucurătoare receptivitatea Ministerului Finanţelor la semnalele industriei, concretizată în modificarea poziţiei Executivului faţă de OUG 54/2010, a cărei abrogare ar fi dus la reinstituirea regimului nereglementat al magazinelor Duty Free şi la creşterea contrabandei”, a declarat Adrian Pirau, director comercial, Imperial Tobacco Romania.

    Conform unui comunicat de presă, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), prin Direcţia Generală a Vămilor, a declanşat „Operaţiunea Scut III” pentru combaterea traficului ilicit la frontierele U.E. „În perioada 20 mai 2017 – 20 iunie 2017 au fost intensificate controalele la frontieră, controalele în trafic, pieţe, târguri şi oboare, în vederea eliminării ţigaretelor provenite din trafic ilicit. În urma acestor controale, echipele mobile şi echipele canine din cadrul Direcţiei Generale a Vămilor împreuna cu inspectorii vamali din cadrul direcţiilor regionale vamale Braşov, Craiova, Cluj, Galaţi, Iaşi, Timişoara, au întocmit 148 procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor aplicând amenzi în valoare totală de 806.300 lei şi trei sesizări penale. Au confiscat 1.545.451 bucăţi ţigarete, 512 litri alcool, nouă autoturisme şi alte bunuri în valoare de 239.108 lei”.

    Producătorii de ţigarete consideră că, pentru reducerea contrabandei în continuare, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autorităţile de aplicare a legii, le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, este necesară clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora – pieţe, oboare, staţii de metrou.

    Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa trei miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, ceea ce înseamnă echivalentul bugetului destinat Apărării.

  • Două dintre judecătoarele care i-au anulat pedeapsa de 7 ani lui Dinel Staicu, condamnate la 4 ani de închisoare

    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au condamnat-o, miercuri, pe Dumitriţa Piciarcă la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu şi la un an de închisoare pentru favorizarea făptuitorului. Judecătoarea, care a fost suspendată din funcţie, urmează să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de patru ani de închisoare, la care magistraţii au adăugat un spor de o treime din pedeapsa de un an închisoare, rezultând în final, o pedeapsă de patru ani şi patru luni închisoare, cu executare în regim privativ de libertate.

    Judecătoarea Liliana Bădescu a primit practic aceeaşi sentinţă. Instanţa supremă a condamnat-o, miercuri, la patru ani închisoare pentru abuz în serviciu şi la un an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului. Magistraţii au contopit pedepsele, urmând ca Liliana Bădescu să execute pedeapsa cea mai grea, respectov cea de patru ani de închisoare, la care se adaugă sporul de o treime din pedeapsa de un an închisoare, rezultând în final, o sentinţă de patru ani şi patru luni închisoare, cu executare în regim privativ de libertate.

    Totodată, instanţa le-a obligat pe cele două judecătoare la plata în solidar a dobânzilor legale aferente sumei de peste 18 milioane de lei, calculate din 22 februarie 2012 şi până în 25 octombrie 2016 către S.C. Banca Internaţională a Religiilor S.A.

  • Lituania a început ridicarea unui gard la graniţa cu Rusia

    Luni au fost demarate lucrările de construcţie pentru primul segment al gardului metalic de 130 de kilometri, în oraşul Ramoniskiai. La ceremonie a participat ministrul lituanian de Interne, Eimutis Misiunas.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cronică de film: Fate of the furious (Fast and Furious 8)

    Rar mi-a fost dat să văd atât de mulţi actori buni (sau cel puţin decenţi) într-un film lipsit de orice fel de logică. Sigur, când te duci să vezi un nou episod din franciza Fast and Furious nu ai aşteptări foarte mari în ceea ce priveşte credibilitatea scenelor; dar acum parcă au dus totul prea departe.

    |nainte de a demonta filmul, trebuie să recunosc că scenele de acţiune sunt spectaculoase – total nerealiste şi destul de stupide, dar spectaculoase. Dacă asta căutaţi, atunci poate că Fate of the Furious nu va fi o experienţă atât de dezamăgitoare. Dar trebuie să vă avertizez că al optulea episod se îndepărtează destul de mult de ideea de bază, şi anume cursele de maşini: nu cred că maşinile apar mai mult de 20-25 de minute în film.

    Revenind la soarta furioşilor, regizorul F. Gary Gray ne aruncă de la început pe străzile din Cuba, acolo unde Dom Toretto (Vin Diesel) a devenit un fel de vedetă în lumea ilegală a maşinilor tunate. Consumăm 5 minute din cele 25 alocate curselor.

    O întâlnire cu Cypher (Charlize Theron) îl face pe Dom să se întoarcă brusc împotriva tuturor celor pe care îi cunoaşte şi să înceapă să fure diverse arme care mai de care mai letale.

    Fără alte explicaţii, trecem apoi în Statele Unite, unde Hobbs (The Rock) antrenează o echipă de fotbal de copii. O altă întâlnire, de data asta cu un agent guvernamental pe care îl cheamă dl Nimeni (serios, nu e o glumă), îl convinge pe Hobbs să plece în Germania, la Berlin, pentru a recupera de la terorişti o armă de distrugere în masă.

    Probabil vă gândiţi acum: ”Ia uite şi la ăsta, ne-a povestit tot filmul“; nu vă temeţi, pentru că nu am dezvăluit decât primele 10 minute ale filmului. Celelalte 2 ore şi 5 minute aduc un fel de alergătură prin tot felul de ţări, culminând cu o confruntare undeva prin Rusia.

    Franciza Fast and Furious a început în 2001, atunci când filmul cu acelaşi nume a făcut o radiografie cel puţin interesantă a curselor ilegale de maşini de pe străzile din Los Angeles. Nu a fost un film cu buget mare, dar reacţia publicului a făcut ca studioul de producţie să dea undă verde unei continuări. Din păcate însă pentru fani, franciza s-a transformat uşor-uşor într-una de acţiune fără prea mare legătură cu maşinile.

    Furious 7 s-a întors puţin spre tema centrală, poate şi pentru a găsi o formulă acceptabilă de a-l scoate din poveste pe Paul Walker (care şi-a pierdut viaţa într-un accident de maşină, în timpul filmărilor); a fost un film primit bine atât de critici, cât şi de fani şi mi-e greu să înţeleg de ce producţia de anul acesta a luat-o pe alt drum. Dincolo de dilemele mele, sunt convins că banii vor curge şi de data asta.

    Revin la concluzie: Fate of the Furious e un film lipsit de orice fel de logică, pe care nu l-aş recomanda decât în locul unui show prezentat de Dan Negru.

    Notă: 4/10

     

  • Cum a reuşit un puşti de 19 ani să scape mii de oameni de amenzi pentru parcare ilegală

    Un programator britanic, Joshua Browder, în vârstă de 19 ani, a lansat o versiune a unui program, un bot-avocat în Londra în septmbrie anul trecut. În acea lună, 3000 de oameni au apelat la serviciile avocatului. În aprilie a lansat serviciul şi în New York, iar de atunci până acum, “botul” a rezolvat 160.000 din cele 250.000 de amenzi atât în Londra cât şi în New York, ceea ce înseamnă că are o rată de succes de 64%.

    Avocatul dotat cu inteligenţă artificială demonstrează modul în care asemenea “boţi” pot ajuta oamenii să rezolve situaţii costisitoare şi că asemenea “boţi” nu ar trebui folosiţi doar pentru a răspunde la întrebări sau pentru a comanda mâncare.

    Cum funcţionează: utilizatorii trebuie să-şi facă un cont pe site-ul DoNotPay, iar acolo un chatbot le va adresa câteva întrebări (dacă a văzut semnele care indicau interzicerea opririi etc). Bazat pe răspunsurile tale, programul te-ar putea ajuta să ataci decizia judecătorilor.

    Mai multe companii investesc în asemenea programe. Una dintre acestea este Facebook care a investit în chatbots în aprilie pentru a ajuta oamenii să comande flori sau să le spună cum va fi vremea.

     

  • De la traficant de droguri la antreprenor de succes: povestea uimitoare a tânărului care a gândit un business de succes în puşcărie

    Ralphy Dominguez câştiga mai mult de 1 milion de dolari pe an în perioada în care conducea una dintre cele mai puternice operaţiuni ilegale cu droguri din New England. După ce a fost prins şi a petrecut câţiva ani în închisoare, s-a reinventat şi a devenit un antreprenor legitim. El conduce acum producătorul neworkez de accesorii din piele Pen&Pistol, potrivit unui articol pulicat de entrepreneur.com.

    Dominguez a făcut un curs de pielărie în perioada în care se afla în spatele gratiilor. A găsit acest meşteşug drept terapeutic, astfel că a decis să folosească ce a învăţat şi după eliberarea sa.

    Organizaţia Refoundry din Brooklyn, axată pe ajutarea foştilor condamnaţi, l-a ajutat şi pe el să îşi pornească propria afacere învăţându-l să folosească în atelierul său materiale care urmau să fie aruncate, în realizarea obiectelor sale de design.

    Compania lui Dominguez foloseşte şi în prezent astfel de materiale – fie că vorbim de pielea de la canapelele sau genţile vechi, precum şi resturile de piele de la producători care ar arunca aceste materiale. Accesoriile realizate de fostul puşcăriaş se vând pe site-ul Pen & Pistol cu preţuri cuprinse între 30 şi 75 de dolari.

    Dominguez îşi vinde însă obiectele şi în pieţe din New York, dar şi în Lazaro SoHo, un butic de lux din Manhattan.