Preşedintele Klaus Iohannis l-a eliberat joi din funcţie pe Ion Vasilache, procuror militar şef al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a pensionării.
Decretul privind eliberarea din funcţie a generalului-locotenent Ion Vasilache a fost semnat de şeful statului, a anunţat Administraţia Prezidenţială, după ce, începând cu 1 iunie, şeful Parchetelor Militare a fost trecut în rezervă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii de şedinţă din data de 22 iunie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, privindu-i pe inculpaţii Bengescu Dan Costin, Chiuariu Tudor Alexandru, Kadas Iosif, Hrebenciuc Viorel, Ordog Lorand Andras, Adam Ioan, Sturza Paltin Gheorghe, Iacob Sorin Ion, Mătăşel Ioan, Crăciunescu Adam şi Hrebenciuc V. Andrei”, a decis instanţa supremă.
Prima instanţa a hoărât înlăturarea măsurii preventive a controlului judiciar, decizia fiind menţinută definitiv şi de instanţa superioară.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumului, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fiind una definitivă.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, adică dublu decât în primă instanţă, în dosarul Referendumului, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fiind una definitivă.
Dragnea a fost acuzat, în dosarul Referedumului, de folosirea influenţei sau a autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite,
Liviu Dragnea a declarat în ultimul cuvânt în faţa instanţei în procesul Referendumului că se consideră nevinovat “Militanţii, nu numai din PSD, ci ai tuturor partidelor îndeamnă lumea la vot pentru că este sensul unei campanii electorale. La referendum a fost o confruntare dură între poporul român şi Băsescu. Niciun partid nu putea obţine foloase necuvenite. Cred cu tărie în nevinovăţia mea şi solicit achitarea”, a spus Liviu Dragnea.
Procurorii DNA au cerut magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pedeapsă cu executare pentru preşedintele PSD Liviu Dragnea, pedeapsa minimă solicitată de DNA fiind între trei şi cinci ani de închisoare. În cererea procurorilor se arată că liderul PSD ar fi tratat alegătorii ca pe nişte obiecte, iar neprezentarea la vot a fost văzută ca “un moft, nu ca un drept”.
În primă instanţă, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-au condamnat, în 15 mai 2015, pe Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.
Fostul preşedinte Traian Băsescu este cercetat într-un dosar penal, instrumentat de Parchetul General, pentru spălare de bani, în legătură cu achiziţionarea unui teren din zona Băneasa, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX.
Potrivit surselor judiciare, este vorba despre o tranzacţie din anul 2000, în urma căreia Traian Băsescu a achiziţionat un teren la un preţ sub nivelul pieţei, pe care ulterior l-ar fi vândut către cumnata omului de afaceri Costel Căşuneanu. Terenul, situat pe Aleea Privighetorilor din zona Băneasa, a avut, potrivit surselor, doi cumpărători.
Primele declaraţii ale fostului preşedinte: Deocamdată nu am fost citat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dat prima decizie în dosarul “Microsoft”, astfel că trei dintre cei cercetaţi, Dorin Cocoş, Gabriel Sandu şi Gheorghe Ştefan, au primit condamnări cu executare, în timp ce omul de afaceri Dumitru Nicolae a primit o pedeapsă cu suspendare.
Omul de afaceri Dorin Cocoş a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, instanţa dispunând confiscarea a peste trei milioane de euro în cazul acestuia.
Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, a fost condamnat la doi ani de detenţie pentru de luare de mită şi spălare de bani, instanţa dispunând în cazul său confiscarea a peste două milioane de euro.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Fostul premier Victor Ponta participă, vineri, la o nouă şedinţă de judecată în dosarul Turceni Rovinari, în care este cercetat pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi comis în calitate de avocat.
Victor Ponta a fost apostrofat la intrarea în sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), câteva persoane strigând “Plagiatorul”. Fostul premier a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliştilor.
Liderul Misa Gregorian Bivolaru a fost prins de poliţiştii francezi în urmă cu puţin timp. Acesta fusese condamnat de ÎCCJ la 6 ani de închisoare pentru sex cu minori, potrivit Digi24.
Gabriel Bivolaru şi-a schimbat identitatea, noul său nume fiind Magnus Aurolsson.
Potrivit informaţiilor Europol între 2002 şi 2004, Gregorian Bivolaru, în calitate de profesor de yoga şi mentor spiritual, a recrutat un minor pe care l-a exploatat sexual.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de arestare preventivă a lui Dan Şova şi a dispus luarea măsurii arestului la domiciliu.
Contestaţia procurorilor DNA şi cea a lui Dan Şova vor fi judecate tot la instanţa supremă, care va decide definitiv ce măsură preventivă va fi luată în cazul senatorului, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă.
În urma deciziei de vineri, Dan Şova va fi eliberat din Arestul Capitalei când îi va expira ordonanţa de reţinere emisă joi de procurorii anticorupţie. Senatorul va fi plasat, de vineri după-amiază, în arest la domiciliu, având de respectat mai multe obligaţii dispuse de instanţă în cadrul măsurii preventive.
Avocatul lui Dan Şova, Veronel Rădulescu, a declarat că apărarea nu consideră că trebuie luată vreo măsură pe numele lui Şova, pentru că acesta nu a comis faptele de care este acuzat de procurori, iar toate probele prezentate de aceştia ar fi indirecte.
“Consider că decizia reprezintă îndoiala instanţei că proble de la dosar sunt susceptibile de a crea acea suspiciune rezonabilă”, a spus avocatul.
El a mai spus, răspunzând unei întrebări, că este exclusă recunoaşterea acuzaţiilor de către Dan Şova, pentru că acesta nu a săvârşit faptele care i se impută.
Senatorul Dan Şova a fost adus în jurul orei 09.30 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Dan Şova a fost reţinut joi de procurori, după ce Senatul a avizat cererea DNA privind atât reţinerea, cât şi arestarea preventivă a parlamentarului. În aceeaşi zi, procurorii au trimis la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cererea de arestare preventivă a lui Şova, însă instanţa a stabilit pentru vineri judecarea cauzei.
În noul dosar, senatorul Dan Şova este acuzat că a luat mită 100.000 de euro pentru a asigura încheierea unui contract între CET Govora şi o firmă de avocatură.
Dan Şova a declarat, joi, înaintea votului din plenul Senatului privind reţinerea şi arestarea sa, că din cele 3.000 de file din dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, nu există nicio probă împotriva sa, ci doar un denunţ, el adăugând că se apropie de recorduri nedorite.
Este al treilea dosar în care Dan Şova este acuzat de corupţie şi este pentru a treia oară când senatorii sunt chemaţi să se pronunţe cu privire la ridicarea imunităţii parlamentare a acestuia în vederea arestării, ei respingând, în martie şi în iunie, o altă solicitare referitoare la dosarul “Turceni- Rovinari”, în care este judecat alături de fostul premier Victor Ponta.
Potrivit procurorilor, în perioada octombrie 2011 – iulie 2014, Dan Şova a pretins sume de bani şi a primit în total 100.000 de euro de la o persoană denunţătoare, în schimbul traficării influenţei sale reale pe care o avea pe lângă directorul general al centralei de energie termică (CET) Govora SA, Mihai Bălan, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unui contract de asistenţă juridică cu o anumită societate de avocatură, contract de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro pe lună.
Senatorul ar fi folosit cea mai mare parte a banilor primiţi pentru a achita un imobil cumpărat în Bucureşti.
Mihai Bălan a fost reţinut în 19 noiembrie, de procurorii DNA, care o zi mai târziu au cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arestarea lui preventivă. Solicitarea a fost respinsă, în 20 noiembrie, de instanţă, care a dispus ca directorul general CET Govora să fie cercetat în libertate, sub control judiciar. Hotărârea a rămas definitivă, joi, când instanţa supremă a respins contestaţia DNA. Bălan este acuzat de abuz în serviciu, pentru că a încheiat un contract de asistenţă juridică cu o firmă, influenţat de senatorul Dan Şova.
Dan Şova este acuzat şi în dosarul “Turceni-Rovinari”, în care a fost trimis în judecată alături de fostul premier Victor Ponta.
De asemenea, senatorul este urmărit penal de DNA într-un dosar privind contracte de consultanţă juridică cu CET Govora, cu prejudiciul de peste un milion de euro, alături de senator fiind cercetaţi şi Mihai Bălan şi Constantin Lăpădat, directorul general, respectiv directorul economic de la CET Govora. Procurorii îl acuză pe Dan Şova, senator, la data faptelor reprezentant al Societăţii Civile de Avocaţi “Şova şi Asociaţii”, de două infracţiuni de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine pentru altul un folos necuvenit.
Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a luat în discuţie dosarul în care Liviu Dragnea şi alţi 70 de inculpaţi sunt acuzaţi de fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
La termenul de luni, Liviu Dragnea a dat o declaraţie în faţa Completului de cinci judecători, în completarea declaraţiilor date anterior, în faţa procurorului de caz şi la prima instanţă, care l-a condamnat, în 15 mai, la un an de închisoare cu suspendare.
Dragnea a arătat, în faţa instanţei, că sms-urile prin care oamenii erau îndemnaţi să iasă la vot la referendumul din 2012 ar fi putut fi transmise de “tineri voluntari” care se aflau în sediul central al partidului la acel moment.
“Părerea mea este că acei tineri au compus şi trimis acele sms-uri despre care, repet, nu am avut cunoştinţă dar pot presupune că au fost date ca o reacţie la un alt tip de sms-uri ce se trimiteau atunci, prin care oamenii erau îndemnaţi să nu se prezinte la vot. Repet, este o părere personală a mea”, a spus Liviu Dragnea.
Întrebat dacă, în calitatea sa de secretar general al PSD la data faptelor şi de coordonator al campaniei electorale, s-a interesat cine a avut iniţiativa şi cine a compus şi trimis o adresă de organizare a unei tombole, Dragnea a arătat că, în ziua în care a fost trimisă în teritoriu, el nu s-a aflat în sediul partidului şi că a doua zi, când a văzut această adresă, a anulat-o.
Judecarea apelului în dosarul “Fraude la referendum” trebuia să înceapă în 28 septembrie, însă atunci Completul de cinci judecători, format din Livia Stanciu, preşedinte, Angela Dragne, Luciana Mera, Luminiţa Zglindea şi Maria Francisca Vasile, a amânat cauza până în 23 noiembrie, întrucât mulţi dintre inculpaţi au solicitat un nou termen, fie pentru pregătirea apărării, fie pentru a-şi putea angaja apărători.
Tot atunci, instanţa le-a cerut inculpaţilor să spună dacă doresc să dea o o nouă declaraţie în faza de apel. Liviu Dragnea şi unii dintre inculpaţi au arătat că vor să dea o nouă declaraţie, în faza de apel.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost condamnat în 15 mai, de instanţa supremă, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Dragnea a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Prin aceeaşi sentinţă, alţi inculpaţi din dosarul au primit pedepse de închisoare cu suspendare sau au fost achitaţi. Decizia a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi de unii dintre inculpaţi.
Procurorii DNA au arătat, în apelul din dosarul “Fraudă la referendum”, că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este prea mică raportat la gravitatea faptelor sale, acesta acţionând ca şi cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi “extrase din casă prin oferirea de spectacole cu clovni” sau “cu forţa”.
DNA a menţionat, în motivele de apel, că instanţa a greşit individualizarea pedepsei aplicate lui Liviu Dragnea, “cuantumul simbolic de un an închisoare şi modalitatea de executare cu suspendare fiind incompatibile cu gravitatea infracţiunii de folosire a influenţei funcţiei de conducere din partid pentru obţinerea cvorumului la referendum, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000”.
Procurorii au mai arătat că în mod greşit au fost achitaţi alţi 45 de inculpaţi, dintre care opt au avut calitatea de preşedinţi secţii de votare, iar 37 au fost membri ai unor secţii de votare. Astfel, magistraţii cer judecătorilor condamnarea lui Liviu Dragnea şi a celorlalţi 45 de inculpaţi la pedepse “în cuantum concordant gravităţii faptelor”.
Potrivit procurorilor anticorupţie, instanţa de fond a reţinut că probatoriul administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti confirmă infracţiunea reţinută în sarcina lui Dragnea.
“Concluzia logică ce se desprinde din întregul material probator, a reţinut Instanţa Supremă de fond, este aceea că inculpatul Liviu Dragnea, în calitatea sa de coordonator al campaniei electorale, a fost cel care a dispus trimiterea mesajelor către coordonatorii judeţeni, acestea reprezentând solicitări de acţiuni efective de natură a îmbunătăţi procentul de prezenţă la vot. De asemenea, şi modul imperativ de formulare a mesajului exclude varianta ca el să fi provenit de la o altă persoană: «Veţi primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmaţi cu stricteţe instrucţiunile».Aşa fiind, Înalta Curte, prin reţinerea vinovăţiei inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu pentru transmiterea mesajelor mai sus arătate, a sancţionat folosirea de mijloace ilicite în acest scop, ce au transformat un demers legal într-unul contrar legii, dar că această faptă are un pericol social redus”, au scris procurorii în motivele de apel.
Procurorii au menţionat că, prin transmiterea unei adrese în 13 iulie 2012 se solicita oferirea de recompense materiale persoanelor care participă la vot, prin: “organizarea unor tombole cu numeroase premii în fiecare localitate de către organizaţia de partid cu sprijinul unei organizaţii neguvernamentale; sprijinirea organizaţiilor mass-media locale pentru organizarea în paralel a unor tombole similare; oferirea de servicii gratuite (acces gratuit în diferite locaţii sau evenimente condiţionat de dovada participării la vot); organizarea de evenimente cu clovni, baloane, zâne şi «vă cer ca în cel mai scurt timp să comunicaţi măsurile dispuse»”.
Procurorii DNA susţin că demersurile lui Liviu Dragnea demonstrează că “vocaţia şi pasiunea sa, ca persoană cu poziţie de autoritate şi influenţă, a fost de a impune alegătorilor să voteze…- «mai adu-i p-ăia de pe la ţară!»”.
“Libertatea de alegere pe care o au cetăţenii şi dreptul de a vota sau nu au fost tratate de inculpatul Dragnea Nicolae Liviu ca un moft al acestora şi nu ca un imn al demnităţii umane şi libertăţii de opţiune. Deşi, libertatea votului este un drept care trebuie apărat cu orice preţ , fiind dovadă palpabilă a libertăţii individului, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu a acţionat şi s-a manifestat ca şi cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi extrase din casă prin oferirea de specatcole cu clovni, baloane şi zâne sau chiar cu forţa, conform voinţei şi interesului inculpatului: «Băi, dar organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe»”, au mai arătat procurorii.
Anchetatorii au mai arătat că, în aceste condiţii instanţa de fond a apreciat pericolul social redus al faptei, implicit cuantumul modic şi modalitatea de executare a pedepsei aplicate lui Dragnea, numai prin raportare la accesarea fără drept a datelor personale, fără a analiza şi încălcarea libertăţii de vot şi “modul umilitor în care acesta a tratat electoratul”.
Victor Ponta a intrat în sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) fără să facă declaraţii cu privire la dosarul în care este judecat şi în care vineri trebuie să spună dacă vrea să formuleze cereri şi să ridice excepţii înaintea începerii judecării cauzei aflate în prezent în Cameră preliminară.
Înaintea lui Victor Ponta, la ICCJ a venit şi senatorul Dan Şova, citat şi el, alături de ceilalţi inculpaţi din dosarul Turceni-Rovinari.
Judecătorul a dispus de la primul termen în Cameră preliminară citarea, pentru 6 noiembrie, a inculpaţilor din dosarul Turceni-Rovinari, care să prezinte eventualele cereri, excepţii sau obiecţii în privinţa rechizitoriului procurilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
În cazul în care avocaţii inculpaţilor din dosar au semnalat nereguli, le vor aduce în discuţie la termenul de vineri, pentru ca acestea să fie aduse şi la cunoştinţa procurorilor DNA, iar apoi soluţionate, prin prisma normelor legale, de către judecătorul de Cameră preliminară.
În 21 septembrie, Judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a analizat, la primul termen din dosarul “Turceni-Rovinari”, măsurile asiguratorii şi preventive dispuse de procurori.
În urma discuţiilor din dosar, care au avut loc cu uşile închise, judecătorul a decis ca senatorul Dan Şova să rămână cu măsura controlului judiciar şi i-a respins cererea de ridicare a interdicţiei de a se apropia şi a comunica, direct sau indirect, cu Victor Ponta, alături de care a fost trimis în judecată, în dosarul Turceni-Rovinari.
Fostul premier nu a fost prezent la termenul din 21 septembrie, de la ICCJ, el mergând atunci la şedinţa Comitetului Executiv al PSD, care discuta sprijinul pentru menţinerea la guvernare cu Ponta premier. Victor Ponta spunea atunci că nu a fost citat pentru acel termen de la ICCJ.
Victor Ponta a anunţat, miercuri, că îşi depune mandatul, iar o zi mai târziu, preşedintele Klaus Iohannis l-a numit premier interimar pe ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
În 17 septembrie, la aproape trei luni şi jumătate de la punerea sa sub urmărire penală în dosarul Turceni-Rovinari şi după cinci “vizite” la DNA, Victor Ponta a fost trimis în judecată, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi comis în calitate de avocat.
Potrivit procurorilor DNA, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, prin Cabinet Individual de Avocat “Victor-Viorel Ponta” a obţinut de la SCA “Şova şi Asociaţii” suma 181.439,98 de lei, pentru activităţi, care însă în realitate nu s-au efectuat.
Victor Ponta este primul premier post-decembrist trimis în judecată în timpul mandatului său.
În acelaşi dosar, Dan-Coman Şova, avocat coordonator al Societăţii Civile de Avocaţi “Şova şi Asociaţii”, în prezent senator, va fi judecat, pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni), evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani. Şova a fost trimis în judecată sub control judiciar.
Procurorii i-au trimis în judecată, în libertate, şi pe Laurenţiu-Dan Ciurel, director general al SC Complexul Energetic Rovinari SA (CER), acuzat de trei infracţiuni de abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, din care una în formă continuată, Dumitru Cristea, la data faptelor director general al Complexului Energetic Turceni (CET), acuzat de cinci infracţiuni de abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, din care una în formă continuată, şi Laurenţiu-Octavian Graure, la data faptelor director economic al CET, acuzat de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul.