BusinessMagazin

Tag: harta

  • O artistă din România va ilustra coperta hărţii metroului din Londra

    Geta Brătescu şi tânăra artistă franceză Marie Jacotey sunt invitatele celei de-a 28-a ediţii a hărţii metroului din Londra. În cadrul programului Art on the Underground, britanicii i-au cerut artistei nonagenare din România să realizeze o lucrare pentru a fi prezentată pe coperta hărţii şi pe afişe expuse în staţiile londoneze.

    Artista “a realizat un colaj care face parte din ciclul Jocul formelor (2009-prezent). Lucrarea include bucăţi roz intens decupate şi linii negre desenate. Brătescu descrie această tehnică de colaj ca desene cu foarfece. Folosirea foarfecelui oferă triunghiurilor roz strălucitor margini bine definite, în timp ce imperfecţiunea liniilor negre, parcă rămase din caligrafia japoneză, ancorează lucrarea în dimensiunea sa materială”, notează iniţiatorii proiectului.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Peste 1.600 de noi locuri de cazare au fost puse în ultimul an pe harta hotelieră de pe litoral în urma unor investiţii de zeci de milioane de euro

    Capacitatea de cazare din hotelurile de la mare a ajuns anul trecut la 65.000 de locuri, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS), cu 1.650 de locuri mai mult faţă de 2016, în timp ce numărul de turişti a atins un nivel record pentru ultimii zece ani, de 1,2 milioane de persoane.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Harta de business a României. Cum s-a schimbat în ultimul deceniu harta de business a României: economia celor zece judeţe care generează 70% din cifra de afaceri din ţară

    Dacă cifra de afaceri a companiilor din Capitală a scăzut cu 29% anul trecut faţă de 2008, în alte 11 judeţe, beneficiare ale unor investiţii de sute de milioane de euro, businessul a înregistrat cel puţin o dublare în acelaşi interval. În perioada 2008-2016 cifra de afaceri totală a companiilor din România a crescut cu 19% în lei, la 1.300 mld. lei (285 mld. euro).

    În Argeş, judeţ „tractat“ de locomo­tiva Dacia şi de furnizorii săi, cifra de afaceri s-a majorat cu 242% în perioada 2008-2016 şi a ajuns anul trecut la 52 mld. lei. Dacia reprezintă 40% din acest rulaj, iar avansul Dacia a făcut ca Argeşul să ajungă pe primul loc în topul creşterilor în România în intervalul ultimilor ani.

    Doar Argeşul şi Ilfovul se pot „lăuda“ cu o creştere de peste 200% a cifrei de afa­ceri a companiilor înregistrate în jude­ţe, avans care se datorează atât dezvoltării fir­me­­lor vechi, cu tradiţie din judeţ, dar şi in­ves­­ti­ţiilor noi. Mai mult, Ilfovul a câşti­gat şi din mutarea sediilor unor companii din Bu­cu­reşti odată cu explozia reziden­ţia­lă care a cu­­prins şi multe din zonele de lângă Capitală. 

    Vezi continuarea pe www.zf.ro

  • Care sunt cele 6 companii româneşti care au intrat în topurile europene

    România s-a impus în ultimii ani ca una dintre ţările cu cei mai buni specialişti în IT din Europa, sau chiar din lume, în condiţiile în care un număr foarte mare de români lucrează şi gestionează proiecte de anvergură în cadrul unor giganţi IT precum Microsoft, Google, IBM sau Oracle la sediile centrale ale acestora din SUA. Totodată însă, România nu s-a impus doar ca ţară cu costuri salariale mai mici şi forţă de muncă bine pregătită în domeniul tehnic, ci şi ca una dintre pieţele cu idei inovatoare în tehnologie. Astfel, în ultimii cinci ani, România s-a impus ca un hub de tehnologie de referinţă în Europa, Bucureştiul în special, dar şi oraşele din vestul ţării găzduind cele mai multe dintre companiile cu cele mai mari creşteri la nivel european.

    Printre acestea se numără Trencadis, Tremend, Accesa IT Consulting, Apsisware, Qualitance şi Qualteh JR, cele şase companii intrând în topurile FT 1000 (ediţia 2018), Deloitte Technology Fast 500 EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) şi Deloitte Technology Fast 50 CE (Europa Centrală), ediţiile 2017, pe baza creşterii cifrei de afaceri înregistrate între anii 2013 şi 2016.

    Cele şase companii locale de tehnologie au demonstrat că România este o ţară de referinţă pentru industria IT la nivelul Europei şi nu numai, dezvoltând soluţii folosite de unii dintre cei mai mari jucători din diferite industrii, precum auto, financiar-bancară, de asigurări sau medicală.

    Evoluţia rapidă a acestor companii a fost posibilă datorită resurselor tehnice – dezvoltarea infrastructurii de internet fix în bandă largă şi de internet mobil 4G şi avansul tehnologic alert din ultimii ani – precum şi a resurselor umane – specialişti în IT foarte bine pregătiţi şi buni manageri, care au ştiut atât să identifice oportunităţile de business, cât şi să livreze soluţii la standarde înalte.

    Companiile locale de tehnologie Trencadis, Tremend, Accesa IT Consulting şi Qualitance au înregistrat în perioada 2013-2016 rate medii de creştere ale cifrei de afaceri curpinse între 47% şi 100%, fiind astfel prezente în ediţia 2018 a topului celor 1.000 de firme europene cu cea mai rapidă rată de dezvoltare a businessului realizat de publicaţia britanică Financial Times şi portalul american Statista.com.
    Totodată, Trencadis şi Tremend au intrat, alături de Apsisware şi Qualitance, în cadrul Deloitte Technology Fast 500 EMEA şi de Qualteh în topul Deloitte Technology Fast 50 CE.

    Integratorul IT Trencadis Corp. din Baia Mare, firma locală cu cea mai bună poziţionare din clasamentul FT, dar şi din topurile Deloitte Technology Fast 500 şi Deloitte Technology Fast 50, a înregistrat în perioada 2013-2016 o rată medie de creştere de 100,9%, afacerea ajungând la 19,6 mil. lei (4,4 mil. euro) în 2016.

    „Am fost listaţi prima dată în cadrul Deloitte Technology Fast 50 CE Europe în 2014, ulterior apărând din nou în acest clasament în 2017. Totodată, am intrat şi în topul Deloitte Technology Fast 500 EMEA în 2016 şi în 2017, iar anul acesta am fost listaţi şi în topurile publicaţiilor internaţionale de business Financial Times – FT 1000: Europe’s Fastest Growing Companies şi Inc. 5000: Inc. 5000 Europe”, spune Radu Negulescu, acţionar majoritar în cadrul Trencadis, cu o participaţie de 82%.

    Compania din Baia Mare a continuat să crească accelerat şi anul trecut, înregistrând o cifră de afaceri de 29,7 milioane lei, ceea ce înseamnă un plus de 47% faţă de 2016. Avansul a fost generat în principal de diversificarea portofoliului de servicii şi produse şi de dezvoltarea echipelor comerciale si tehnice.

    „Trencadis este o companie românească, specializată în soluţii software adresate atât mediului guvernamental, cât şi celui privat. Susţinem optimizarea şi inovarea proceselor de business ale clienţilor noştri în relaţie cu beneficiarii acestora prin activităţi ca: integrare de sisteme, dezvoltare software şi managementul infrastructurii. Creşterea companiei din ultimii ani a fost susţinută de diversificarea competenţelor echipei cu focus pe tehnologii de ultimă generaţie din domenii ca GIS sau cloud computing”, explică Negulescu.

    Trencadis a fost înfiinţată în 2007 în Baia Mare, iar ulterior s-a extins şi în alte oraşe ale ţării, acum fiind prezentă la nivel naţional, cu operaţiuni şi în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Oradea.  

    Ce impact a avut includerea companiei în cadrul celor mai prestigioase topuri din Europa?

    „Nominalizarea Trencadis în cele două topuri care includ companii din zonele EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa – n.red.) şi CE Europe (Europa Centrală – n. red.) reprezintă un element de prestigiu pentru imaginea noastră, venind să confirme rezultatele obţinute pe parcursul celor unsprezece ani de activitate. În ceea ce priveşte relaţionarea cu partenerii externi care nu desfăşoară operaţiuni în România, acest element a contribuit la creşterea notorietăţii Trencadis”, afirmă antreprenorul.

    Obiectivul Trencadis pe termen lung este ca prin creştere organică să devină liderul pieţei naţionale de servicii şi integrare IT&C, neavând momentan un plan de exit. „De asemenea, strategia noastră include obiective majore cu privire la dezvoltarea portofoliului propriu de produse bazate pe tehnologii din ariile IoT, big data şi machine learning. O altă direcţie importantă de dezvoltare pentru echipa noastră se referă la extinderea portofoliului de clienţi şi parteneri la nivel internaţional”, adaugă Negulescu.

    Pentru anul în curs, Trencadis vizează consolidarea direcţiilor strategice iniţiate în anii anteriori pentru atingerea obiectivelor pe termen lung. „Ne propunem să creştem substanţial portofoliul de proiecte de e-government în România şi să iniţiem livrarea primelor proiecte de anvergură în zona internaţională.”

  • A patra ediţie a festivalului Spotlight Bucharest se va desfăşura între 12 şi 15 aprilie

    „Ajuns la a patra ediţie, Spotlight – Bucharest International Light Festival, organizat de Primăria Capitalei prin ARCUB, transformă Capitala României într-un oraş al luminilor. Clădiri emblematice din Bucureşti sunt incluse în premieră pe harta Spotlight, harta instalaţiilor de lumină incluzand, pe lângă traseul deja consacrat – Calea Victoriei între Biblioteca Centrală Universitară şi Splaiul Independenţei si clădiri emblematice din Bucureşti precum Arcul de Triumf, Ateneul Român sau Palatul Ştirbei. Un alt element de noutate este concursul internaţional de videommapping pe faţada Palatului CEC”, se arată într-un comunicat al Primăriei Municipiului Bucureşti PMB), remis miercuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • HARTA SALARIILOR din România în 2017. Topul judeţelor cu cele mai mari câştiguri lunare

    Cele mai mici salarii sunt în Teleorman, unde angajaţii au câştigat, în medie, câte 1.780 de lei net în 2017. ♦ Salariul mediu pe economie s-a apropiat anul trecut de 2.400 de lei net pe lună, însă în peste jumătate dintre judeţele României salariile oamenilor sunt sub 2.000 de lei net.

    Angajaţii din Bucureşti au încasat, în medie, câte 3.116 de lei net pe lună în 2017, în creştere cu 7% faţă de anul 2016, arată datele centra­lizate de ZF pe baza infor­maţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.

    Pe următoarele locuri în topul zonelor cu cele mai mari salarii din 2017 se află Cluj (unde salariul mediu net a ajuns la 2.670 de lei în 2017, în creştere cu 14% faţă de anul 2016), Timiş (2.501 lei net, + 7% faţă de 2016), Sibiu (2.468 de lei net, +21% faţă de anul 2016) şi Braşov (2.383 de lei net, + 18% faţă de 2016).

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Cod portocaliu de GER: maxime de -12 grade C / Zonele unde meteorologii anunţă ninsori abundente şi viscolite. HARTA ANM

    Atenţionarea cod portocaliu de ger intră în vigoare luni, 26 februarie, la ora 03.00 şi expiră pe 1 martie, la ora 10.00.

    Meteorologii avertizează că în Moldova, estul Transilvaniei, Oltenia, Muntenia şi Dobrogea valul de frig se va intensifica, gerul va fi persistent chiar şi pe parcursul zilelor, când valorile termice vor fi comparabile cu recordurile înregistrate în această perioadă.

    Temperaturile maxime vor fi frecvent între -12 şi -8 grade, cele minime se vor încadra în general între -22 şi -12 grade, iar rafalele vântului vor accentua senzaţia de frig.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine şi ce îi dă valoare bitcoin-ului

    Înainte de a trece la un răspuns concret la întrebarea de mai sus propun să ne gândim la ce sunt banii şi care este valoarea acestora.

    Banii nu înseamnă monede şi bancnote. Banii înseamnă orice sunt dispuşi să utilizeze oamenii pentru a reprezenta în mod sistematic valoarea altor lucruri cu scopul de a face schimb de bunuri şi servicii. Banii le permit oamenilor să compare rapid şi uşor un lucru cu altul şi să depoziteze comod bogăţia.

    “Banii nu au nicio valoare inerentă structurii chimice a hârtiei, nefiind o realitate materială, ci un construct psihologic. De ce ar vrea cineva să-şi vândă un pământ fertil pe câteva sute de hârtii? Pentru că are încredere că cu acele sute de hârtii se poate duce la altcineva pentru a cumpăra altceva. Banii sunt cel mai universal şi mai eficient sistem de încredere mutuală care a fost inventat vreodată”, scrie Yuval Noah Harari în cartea “Sapiens: Scurtă istorie a omenirii”.

    Mai departe autorul povesteşte că, iniţial, oamenii nu aveau acest gen de încredere în bani, aşa că moneda de schimb avea o valoare intrisecă – primii bani din istorie despre care se ştie a fost orzul sumerian. Apoi au apărut monedele de argint apoi cele de aur. Acestea au fost adoptate pentru că era mult mai uşor de transportat şi de utilizat astfel de bani decât orzul. Exista încredere în aceste monede pentru că erau emise de o entitate centrală, în cazul de faţă de un rege.

    Astăzi monedele şi bancnotele fizice sunt o formă rară de bani. Suma totală de bani din lume este de circa 473 de trilioane de dolari, totuşi suma reprezentată de monede şi bancnote e mai mică de 47 de trilioane de dolari, potrivit cărşii The Ascent of Money, scrisă de Niall Ferguson.

    Aşadar, peste 90% din banii din lume care apar în conturile noastre există doar pe servere. Drept urmare, majoritatea tranzacţiilor comerciale sunt realizate mutând date electronice dintr-un fişier de computer în altul, fără vreun schimb de bani fizici. 

    Cine şi cum se stabileşte valoarea unui bitcoin? Pentru că bitcoin este un sistem descentralizat şi nu există nicio bancă sau autoritate care emite aceste monede, valoarea unuia este dată de comunitate, de utilizatorii bitcoin. „La fel ca şi în cazul aurului, costul bitcoinului este dat de producţie, stocare şi tranzacţionare, iar tranzacţionarea se traduce în cerere şi ofertă. Producţia costă mult”, explică Antonio Eram modul cum se stabileşte preţul monedei. Producţia în cazul de faţă este “minarea” care-i costă pe utilizatori foarte mult datorită consumului de energie electrică pe care computerele îl consumă în procesul de minare. 

    La fiecare tranzacţie cu o criptomonedă se consumă la fel de multă energie ca în cazul unei locuinţe obişnuite, adică aproximativ 200 kWh, arată un raport realizat de olandezii de la ING.

    Un alt element caracteristic al acestei monede virtuale este faptul că numărul lor este finit, motiv pentru care la un moment dat cererea ajunge să fie foarte mare, iar oferta mică, însemnând că preţul va creşte. Dar până la ce valoare poate ajunge? „În viitor un bitcoin ar putea ajunge la o valoare de 150.000 de dolari, dacă nu chiar 250.000 de dolari, dacă nu se găsesc toate monedele bitcoin pierdute. Dar asta doar în cazul în care o să înlocuiască FIAT-ul (monedele tradiţionale) la nivel global. Anul acesta ar putea ajunge la 20.000 de dolari şi ar putea să meargă spre 25.000 de dolari”, consideră Valentin Socaci, CEO-ul CryptoCoin.pro.

    Ce se întâmplă după ce se termină minarea de bitcoin?

    „Reţeaua nu va mai genera bitcoin, iar asta înseamnă că minerii vor câştiga din comisioanele de tranzacţii pe care le iau de la oameni. Comisionul se stabileşte pe baza cererii şi ofertei. Vrei acum? Plăteşti mai mult. Este o piaţă liberă, ce ţine de cerere şi ofertă, într-un mediu descentralizat”, explică Antonio Eram.

    Despre bitcoin şi tehnologia blockchain poţi citi mai multe aici

  • Lumi paralele: judeţe vecine pe hartă, dar la zeci de mii de kilometri depărtare unul de celălalt în business

    Aproape 60 de miliarde de lei rulează anual companiile din Timiş, acolo unde lucrează peste 200.000 de oameni. Doar 5 miliarde de lei ”strâng“ într-un an toate firmele din judeţul vecin, Caraş-Severin, unde lucrează doar 26.000 de oameni.

    Din păcate, cele două lumi paralele din Timiş şi Caraş-Severin nu sunt excepţia de pe harta de business a României. Sunt regula. Judeţele Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa au rămas izolate în sudul ţării. Pe graniţa de sud-vest, Caraş-Severin şi Mehedinţi sunt ”deşert“ pentru business, deşi mai sus cu 100 de kilometri, în Timiş, investitorii nu mai găsesc oameni ca să-şi susţină planurile de extindere.

    ”Nimic nu se va schimba în lipsa unor politici macroeconomice şi sectoriale. Nu am văzut de foarte mult timp o analiză economică ce ulterior să şi producă efecte. Soluţiile la clasamentele economice nu pot fi sociale. Investiţiile trebuie să fie orientate economic şi nu social. Aspectele sociale trebuie să fie o consecinţă fericită a celor economice. Profitul şi transferul de capitaluri urmăresc potenţialul economic şi nu ameliorarea condiţiilor sociale“, explică Octavian Jula, profesor la Facultatea de Economie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

    Acolo unde au fost investiţii, cifra de afaceri din judeţ s-a dublat în ultimul deceniu, iar datele de la Registrul Comerţului arată că sunt 11 astfel de judeţe în România.

    În Argeş, judeţ tractat de locomotiva Dacia şi de furnizorii săi, cifra de afaceri s-a majorat cu 242% în perioada 2008-2016 şi a ajuns în 2016 la 52 mld. lei. Dacia reprezintă 40% din acest rulaj, iar avansul Dacia a făcut ca Argeşul să ajungă pe primul loc în topul creşterilor în România în intervalul ultimilor ani.

    Doar Argeşul şi Ilfovul se pot lăuda cu o creştere de peste 200% a cifrei de afaceri a companiilor înregistrate în judeţe, avans care se datorează atât dezvoltării firmelor vechi, cu tradiţie din judeţ, cât şi investiţiilor noi. Mai mult, Ilfovul a câştigat şi din mutarea sediilor unor companii din Bucureşti odată cu explozia rezidenţială care a cuprins şi multe din zonele de lângă Capitală.

    Podiumul este completat de Arad, judeţ de la graniţa de vest a ţării care a atras investiţii de sute de milioane de euro în sectorul componentelor auto şi unde şomajul a ajuns acum la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ţară. Aradul devine un ”importator“ de forţă de muncă din zonele vecine, în condiţiile în care legătura cu Europa de Vest îi determină în continuare pe investitori să caute locaţii de producţie în Arad.

    Acolo unde nu există investitori, nimic nu s-a schimbat faţă de 2008.

    Judeţul Giurgiu are 200 de pagini de strategie de dezvoltare socio-economică pentru perioada 2014-2020. Patruzeci de pagini dedicate dezvoltării economice. Răspunsul la întrebarea: cine sunt cei mai mari investitori din judeţ? ”Nu deţinem informaţii legate de cele mai mari proiecte de investiţii din judeţ, cei mai mari angajatori, salariul mediu net din judeţ sau rata şomajului.“

    Judeţul Teleorman, aceeaşi întrebare, acelaşi răspuns oferit în martie 2017. ”În cadrul Consiliului Judeţean Teleorman nu funcţionează un birou cu atribuţii în domeniul investiţiilor private cu capital românesc sau capital străin“.

    ”Este extrem de complicat după 28 de ani să inversăm trendul, mai ales că pe lângă migraţia externă există şi una internă. Unul dintre răspunsurile pe care putem să le dăm acestei lipse de potenţial de creştere economică este cel al lipsei populaţiei active. Trebuie analizată în detaliu forţa de muncă şi evoluţia ei în aceste judeţe. |n lipsa creşterii economice concomitent cu lipsa îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă, în aceste judeţe nu se poate creşte gradul de atractivitate socială. Astfel potenţialul de fortă de muncă activă este din ce în ce mai mic“, mai spune Octavian Jula.

    În Cluj sunt 190.000 de oameni care lucrează în companii, în condiţiile în care judeţul se află în top cinci cele mai mari ca populaţie din România. |n judeţul vecin Sălaj sunt mai puţin de 30.000 de oameni în companii, arată datele de la Registrul Comerţului. Investiţiile şi statutul de mare centru universitar au dus salariul mediu net din Cluj la 2.685 de lei în luna octombrie a anului trecut, al doilea cel mai ridicat nivel din ţară, după Bucureşti. |n Sălaj, acelaşi salariu mediu net abia trece de 2.000 de lei, arată datele de la INS.

    Pe medie, în cele mai puternice zece judeţe, cu excepţia Capitalei, salariul mediu net în octombrie 2017 era de 2.344 de lei, aproape de media pe economie (2.392 de lei), în timp ce judeţele de la coada clasamentului aveau un venit mediu net de 1.951 de lei în aceeaşi perioadă. |n Capitală, salariul mediu net a trecut de 3.000 de lei.

    ”Capitalul şi investiţiile private se duc acolo unde condiţiile de evoluţie economică sunt susţinute de infrastructura materială şi mai ales umană. Este destul de uşor de văzut că judeţele cu potenţial sunt şi cele care au o dotare a capitalului uman adecvat. Nu trebuie să fie uimitoare coincidenţa cu existenţa universităţilor şi a accesului la informaţii în judeţele de top cu gradul de dezvoltare al acestora“, arată profesorul clujean.

    Harta de business a României arată o ruptură imensă între regiuni: companiile înregistrate în Bucureşti au afaceri de aproape 500 mld. lei anual, Capitala fiind de departe cel mai puternic pol de business din România, deşi în ultimul deceniu ”dependenţa“ economiei de Bucureşti s-a redus de la 65% la 35%. După Capitală, cele mai puternice zece judeţe au şi ele afaceri de peste 460 mld. lei şi 1,4 milioane de salariaţi. La polul opus, cele mai sărace zece judeţe au generat în 2016 business de numai 56 de miliarde de lei.

    ”Surpriza“ vine din judeţul Alba, o zonă cu multe companii antreprenoriale puternice, dar şi cu investiţii străine în industria lemnului (Holzindustrie şi Kronospan) şi auto (Daimler şi Bosch). Ca dimensiune a businessului, Alba este un judeţ din eşalonul doi în economia locală, dar acolo au crescut firme antreprenoriale care au devenit lideri de piaţă. Raul Ciurtin (Albalact), Levente Hugo Bara (Supremia Group), Ioan Tecar (Pehart Tec),  Ioan Istrate (Alpin 57 Lux) sau Dorin Mateiu (Elit Cugir) au construit în judeţul Alba patru dintre cele mai puternice companii antreprenoriale din România, afaceri cu care s-au aşezat în ultimul an la masa negocierilor, devenind în urma exiturilor parţiale sau totale mai bogaţi cu zeci de milioane de euro. În Alba s-a instalat şi Daimler, companie care în primele şase luni din acest an a avut afaceri de 3,5 mld. lei, un rezultat care îi poate asigura producătorului de cutii de viteze biletul de intrare în top 10 cele mai mari companii din România.

    În 2008, economiile judeţelor Alba şi Giurgiu erau destul de apropiate: companiile din Alba rulau în jur de 6 miliarde de lei, cele din Giurgiu cam 4,5 miliarde. |n zece ani, în Alba situaţia s-a schimbat radical, prin investiţii, iar în anul centenarului judeţul din inima Transilvaniei are şanse mari să se bată pentru un loc în top zece cele mai puternice zone din România, odată cu expansiunea producătorului Daimler.

    Putem avea în următorii zece ani şi alte exemple de judeţe care vin din urmă?

    ”Se poate ca în următorii zece ani să atenuăm distanţele dintre judeţe prin politici investiţionale. Una dintre soluţii poate fi crearea de zone de dezvoltare cu beneficii fiscale. Doar companiile pot fi cele care să aducă pe termen scurt o inversare a trendului. Din păcate, investiţiile publice nu pot avea un impact pe termen atât de scurt. Soluţia beneficiilor fiscale acordate companiilor mici poate conduce la o stopare a hemoragiei de forţă de muncă în aceste judeţe. Pe de altă parte, ar trebui identificat un potenţial economic în fiecare dintre aceste judeţe şi susţinut cu investiţii publice orientate economic şi nu social“, concluzionează Octavian Jula.

    În lipsa unor astfel de proiecte, harta de business a României stă în proporţie de 70% în mâinile Capitalei şi a celor mai puternice zece judeţe.
     

  • ATENŢIONARE METEO de ultimă oră! COD GALBEN de NINSORI şi GER. Comandament de iarnă la Primărie

    În intervalul menţionat precipitaţiile vor fi în extindere treptată, începând cu regiunile vestice şi vor cuprinde cea mai mare parte a ţării. În jumătatea de sud a ţării şi în zona montană se vor cumula cantităţi de apă de 10…15 l/mp şi izolat, îndeosebi în Dobrogea, 30…35 l/mp.
         
    Până în dimineaţa zilei de luni (22 ianuarie), în Dobrogea vor predomina ploile, iar în Banat, Crişana, sudul Olteniei, precum şi în sudul şi estul Munteniei vor fi precipitaţii mixte. În celelalte regiuni, iar în cursul zilei de luni (22 ianuarie) şi în sud şi sud-est vor fi mai ales ninsori şi se va depune strat nou de zăpadă.
         
    Temporar vântul va avea intensificări în vestul şi sudul teritoriului, cu viteze de 45…55 km/h, iar pe crestele montane, 60…70 km/h.

    În regiunile sud-estice vântul va continua să prezinte intensificări şi în noaptea de luni spre marţi (22/23 ianuarie) spulberând zăpada.

    Pe de altă parte, meteorologii au emis şi o ATENŢIONARE METEO cod GALBEN, valabilă în intervalul 21 ianuarie, ora 20:00  – 22 ianuarie, ora 11:00. Se vor semnala predominant ninsori în general însemnate cantitativ, strat consistent de zăpadă.

    În judeţele Caraş-Severin, Argeş, Teleorman, Olt, Dolj, Vâlcea, şi în zona de munte a judeţelor Mehedinţi, Gorj, Hunedoara, Sibiu, Alba, Braşov, Dâmboviţa şi Prahova vor predomina ninsorile, în general, însemnate cantitativ şi local se va depune strat consistent de zăpadă.

    O a treia atenţionare, tot cod GALBEN, este valabilă în intervalul 22 ianuarie, ora 05:00 – 22 ianuarie, ora 22:00. Meteorologii anunţă intensificări susţinute ale vântului, ninsori viscolite.

    În intervalul menţionat, în judeţele Galaţi, Vrancea, Buzău, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Constanţa şi Tulcea, treptat vor predomina ninsorile, iar vântul va avea intensificări susţinute, cu viteze la rafală în general de 65…75 km/h, viscolind ninsoarea şi determinând scăderea vizibilităţii.

    COMANDAMENT de iarnă la Primăria Capitalei

    Comandamentul a fost convocat în şedinţă, duminică, la ora 12:00.

    “Sunt motive suficiente pentru a spori acţiunea în toate cele 6 sectoare din Capitală. Trebuie să acţionăm şi în această seară şi mai energic. Luni încep şi şcolile, nu trebuie să fie nimeni afectat de condiţiile meteo şi de stratul de zăpadă. O atenţie deosebită trebuie să avem şi la accesul la şcoli, spitale, instituţii publice”, a declarat primarul Capitalei, Gabriela Firea.

    “Trebuie să colaborăm, atât noi, instituţiile statului, cât şi cetăţenii pentru a depăşi cu bine episodul de iarnă”, a mai spus aceasta.

    Potrivit primarului Firea, duminică seara, vor fi 250 de utilaje pe drumuri, iar direcţiile din Primărie vor fi pregătite să facă faţă situaţiilor din teren.

    “Am solicitat RATB să cureţe staţiile, să ia măsurile pentru care liniile de tramvai să nu fie acoperite de zăpadă sau gheaţă”, a mai spus aceasta.

    Pe final, Firea a precizat că nicio persoană vulnerabilă “nu va fi surprinsă sub cerul liber de vreme rea”. “Totul e să coopereze, să meargă la căminul social. Punem la dispoziţie haine groase şi uscate, oferim hrană caldă şi toată ingrijirea necesară”, a mai spus aceasta.