Tag: harta

  • Hartă a Inspectoratelor de Poliţie unde şefii nu au pregătirea necesară, publicată de un deputat USR

    „Bine, bine, stai acolo. Rămâi acolo că îţi trimit eu echipaj, dar nu mai ţine linia ocupată” – aceste cuvinte care ne arată exact cât de jos poate merge dezumanizarea celor plătiţi din bani publici, scrie deputalul USR.

    Acesta se întreabă de ce ajung şefii de Poliţie să se comporte aşa şi oferă răspuns: „pentru că nu sunt responsabili în faţa noastră, ci a politrucilor care îi pun în funcţii. De aceea, pentru un politruc se poate trimite un elicopter SMURD când are diaree, dar pentru o fată violată nu se poate ţine linia de telefon ocupată.

    Lucrurile acestea le-am văzut deja în atâtea locuri. Peste tot unde statul ne oferă câte ceva, am văzut cum funcţionează. Problema noastră nu este un om sau câţiva oameni, fără de care sistemul ar fi perfect. Problema este întregul sistem. Iar sistemul se apără de fiecare scandal printr-un sacrificiu de formă. Opinia publică e potolită prin demisii. Depinzând cât de groasă e treaba, poate fi o demisie sau mai multe. Dar toate sunt de formă. Dar să nu credeţi că cei care pleacă merg în privat să vadă cum e să cauţi clienţi, să trebuiască să fii responsabil pentru munca pe care o faci. Deloc, de cele mai multe ori cei demişi rămân tot în sistem, doar că merg la altă agenţie de stat”, scrie deputatul.

    Acesta îşi continuă postarea scriind că „dacă tot e vorba să fie demisii, atunci hai să ne mai uităm la câţiva mari conducători ai poliţiei române. Hai să vedem cine sunt conducătorii acestei instituţii care trebuie să emane <siguranţă şi încredere> În fruntea poliţiei avem: oameni care au picat examenul de ocupare a postului, care au fost apoi numiţi direct, prieteni apropiaţi ai politicienilor corupţi sau ai aparatului de partid, fidelizaţi prin chermeze şi partide de vânătoare, plagiatori, oameni acuzaţi de agresiuni sexuale, abuz de minori, favorizarea inculpaţilor şi oameni demişi pentru management defectuos şi repuşi în aceeaşi funcţie”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Harta celor mai importante LOCURI de DISTRACŢIE din România pentru această vară

    În ultimii ani, românii sunt din ce în ce mai atraşi de activităţi de weekend care să îi scoată din zona de confort şi să le ofere puţină adrenalină.
     
    Astfel, clasicele ieşiri la film, la terasă sau în club sunt înlocuite tot mai des cu escapade în aquaparkurile şi parcurile de aventură deschise în majoritatea zonelor turistice ale ţării şi în jurul marilor aglomerări urbane.
     
    În sezon, parcurile acvatice şi de aventură din România sunt invadate de turişti dornici de distracţie. Zilnic, proprietarii parcurilor primesc sute de vizitatori, iar în weekenduri numărul acestora ajunge, uneori, şi la câteva mii.
     
    Aceasta este harta celor mai importante locuri de distracţie din România:
     
  • Ia-o în glumă!

    Lucrările sale, printre care o poliţă cu fundul în sus sub care se află un balon, un cui care şerpuieşte printr-un perete, un hartă a lumii mototolită sub formă de glob ori ţigări cu filtrul la ambele capete, sunt menite să le dea un pic de gândit privitorilor şi să-i invite să se amuze de absurdul situaţiei, conform artistului.

  • HARTA votului pe judeţe: Unde a câştigat USR şi care sunt fiefurile PSD care au schimbat direcţia

    Potrivit rezultatelor parţiale la europarlamentare, PSD a câştigat în cele mai multe judeţe, 19, dar a pierdut în altele care erau considerate fiefuri ale partidului. Printre acestea, se numără Vrancea, unde social-democraţii au fost învinşi de liberali.

    PNL a câştigat în 14 judeţe, în unele dintre ele în detrimentul PSD, dar a şi pierdut în unele judeţe, care în ultimii ani au votat constant cu liberalii. Este vorba de Cluj, Timiş, unde USR PLUS a reuşit să îi devanseze pe liberali.

    USR PLUS şi-a adjudecat mai multe judeţe. Atfel, pe lângă Cluj şi Timiş, Alianţa a câştigat în Iaşi, Sălaj şi Braşov.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Avertisment într-o clepsidră

    Pentru a atrage atenţia asupra ei, scrie Dezeen, designerul tasmanian Brodie Neill a prezentat la recent încheiata Săptămână a Designului de la Milano o clepsidră umplută nu cu nisip, aşa cum se obişnuieşte, ci cu microplastic, acele mici fragmente de plastic care ajung în ocean şi fac rău vieţuitoarelor care le înghit.

    Microplasticul din clepsidra numită Capsule a fost adunat de pe plajele din Tasmania, dar pe viitor colecţionarii care vor dori un exemplar vor putea specifica de unde să le fie adus acesta, locul de provenienţă fiind apoi marcat pe o hartă de pe capetele clepsidrei.

  • Aceste trei companii din România sunt în top 1.000 al firmelor din Europa care au înregistrat cele mai mari creşteri ale cifrei de afaceri

    În ultimii cinci ani, industria locală de software şi servicii de IT a crescut cu 2 miliarde de euro, iar în acest an se pregăteşte să treacă pragul de 5 miliarde de euro, evoluţie care a fost susţinută nu doar de giganţii care au angajat în România zeci de mii de ingineri de top, ci şi de companii locale, dintre care unele au reuşit nu doar să reziste competiţiei cu multinaţionalele, ci chiar să şi iasă pe pieţele externe şi să se dezvolte astfel accelerat. Unele dintre acestea au avut abilitatea nu doar de a creşte mai repede decât altele, ci şi să-şi promoveze performanţa, punând astfel din nou şi România pe harta companiilor din Europa care au înregistrat cele mai mari creşteri ale cifrei de afaceri în ultimii cinci ani.

    Accesa IT Systems, Trencadis şi Tremend Software sunt cele trei firme locale de IT care au intrat şi în ediţia de anul acesta a topului celor 1.000 de companii care au avut cele mai mari creşteri din Europa între anii 2014 şi 2017. Clasamentul este realizat de Financial Times (FT), una dintre cele mai prestigioase publicaţii din lume, împreună cu portalul american Statista.com, pe baza ratei anuale medii de creştere a businessului din intervalul 2014-2017. Topul este dominat de firme de tehnologie – 149 la număr, fără a fi luate în calcul şi companiile fintech sau cele de e-commerce. De notat este că firmele trebuie să se înscrie pentru a fi incluse în clasament, detaliu care explică şi diferenţele existente între firmele din diferitele ţări care apar în top, dar şi unele absenţe notabile (unicornul IT UiPath, de exemplu). Astfel, dacă în România doar companiile de IT au înţeles că un clasament precum cel realizat de FT poate aduce notorietate şi poate şi clienţi, sprijinind şi brandul de hub de IT al României, din ţări vecine precum Bulgaria sau Ungaria observăm în top şi companii din alte sectoare de activitate, precum retail, construcţii sau agricultură.

    Ce firme din România se află însă în top? Două dintre cele trei firme româneşti – Trencadis şi Tremend – au fost prezente şi în ediţia din 2018 a topului FT, precum şi în alte clasamente realizate de compania de consultanţă în business Deloitte – Deloitte Technology Fast 500 EMEA şi Deloitte Technology Fast 50 CE. Accesa IT Systems a intrat însă pentru prima dată în clasamentul IT, anul trecut fiind prezentă compania – soră din cadrul grupului – Accesa IT Consulting. Cele trei firme locale au înregistrat, în perioada 2014-2017, rate medii de creştere ale cifrei de afaceri cuprinse între 75% şi 125%.

    Compania de software Accesa IT Systems, firma locală cu cea mai bună poziţionare din clasamentul FT – locul 112 – a înregistrat în perioada 2014-2017 o rată medie de creştere de 125%, businessul ajungând la aproape 62 de milioane de lei (13,5 mil. euro) în 2017, iar profitul net la 13,7 milioane de lei (circa 3 mil. euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. În ceea ce priveşte numărul mediu de angajaţi, acesta s-a situat la 336 în 2017. Compania face parte din grupul Accesa IT, controlat de antreprenorul local Iulian Iuga, care include şi companiile Accesa IT Consulting, prezentă anul trecut în top, Accesa IT Manages Services, precum şi subsidiarele din Germania.

    „O asemenea creştere a fost posibilă datorită unui cumul de factori şi unor decizii asumate în anumite conjuncturi. Unul dintre factori l-a reprezentat repoziţionarea strategică în pieţele ţintă ca furnizor de servicii şi nu de resurse, repoziţionare însoţită de investiţii în dezvoltarea unui portofoliu de servicii şi în setarea unei prezenţe locale în Germania şi Elveţia. Alţi factori critici au fost existenţa unei echipe solide de leadership mapate pe un design organizaţional aplatizat şi nu ierarhic, precum şi investiţiile în dezvoltarea oamenilor, pentru că o creştere sustenabilă e posibilă doar împreună cu o creştere a maturităţii”, a declarat pentru Business MAGAZIN Iulian Iuga, managing partner în cadrul grupului Accesa IT.

    Grupul, care lucrează în principal pentru clienţi externi, şi-a consolidat recent toate operaţiunile din România, Germania şi Elveţia în cadrul unei entităţi din München – Accesa IT Group GmbH, mutare care a fost completată şi de schimbări în acţionariat. Astfel, odată cu consolidarea, antreprenorul român a cumpărat pachetul de acţiuni deţinut de firma germană Alegri în cadrul Accesa şi a atras un alt acţionar minoritar, un furnizor de software şi consultanţă de IT din Germania.

    Anul trecut, grupul Accesa IT şi-a menţinut un ritm de creştere alert, cifra de afaceri netă cumulată majorându-se cu 39% faţă de 2017, la 28,5 milioane euro. Majoritatea veniturilor au fost generate de serviciile tradiţionale, respectiv de implementare soluţii enterprise, inginerie software şi suport de aplicaţii.

    „Dincolo de aspectele enumerate anterior, evoluţia a fost posibilă datorită relaţiilor de tip parteneriat pe care le dezvoltăm cu clienţii noştri, dar şi iniţierii unor alianţe strategice pentru a câştiga clienţi noi”, a explicat el, adăugând că cea mai rapidă creştere au avut-o serviciile digitale (automatizarea inteligentă de procese, machine learning combinat cu procesare de imagini, UX), unde sunt identificate aplicabilităţi practice pentru tehnologiile moderne în context de business ale clienţilor grupului.

    Cei mai mulţi clienţi noi atraşi de Accesa IT anul trecut au provenit din industriile strategice grupului, precum producţie şi logistică, retail, bănci şi asigurări. Aceştia au solicitat diferite tipuri de proiecte ce au variat între „implementarea de infrastructuri bazate pe cloud (public sau hybrid), modernizare tehnologică a ecosistemului existent de aplicaţii, soluţii e-commerce sau de IoT pentru gestionare de echipamente sau automatizare procese interne”, a punctat Iulian Iuga.

    La nivel de grup, Accesa IT a încheiat anul trecut cu o echipă de 745 de angajaţi.

    Integratorul IT Trencadis din Baia Mare a urcat 19 poziţii în ediţia de anul acesta a topului FT, plasându-se pe locul 174, faţă de 193 în 2018, când a fost de astfel cea mai bine poziţionată firmă locală în clasamentul FT, dar şi din topurile Deloitte Technology Fast 500 şi Deloitte Technology Fast 50. În perioada 2014-2017, compania a înregistrat o rată medie de creştere de 104,9%, businessul ajungând la 28,7 milioane de lei (6,3 mil. euro) în 2017. Tot în 2017, Trencadis, specializată în soluţii software pentru mediul guvernamental şi de afaceri, s-a clasat pe locul 13 în clasamentul Deloitte al celor mai dinamice 50 de companii de tehnologie din Europa Centrală şi de Est, având o rată de creştere a veniturilor de 730%. A fost a patra oară când firma locală a intrat în topul realizat de Deloitte.

    „2017 a reprezentat pentru Trencadis un punct de reper în evoluţia companiei noastre. Începutul de an ne-a prins în mijlocul livrării unuia dintre cele mai moderne centre de date din România. Am continuat intens prin recrutarea şi armonizarea în Trencadis a celei mai performante echipe de intregrare de sisteme din piaţă (peste 20 de persoane) şi l-am încheiat cu cea mai importantă realizare a companiei noastre dintotdeauna: implementarea RO-Alert – sistemul naţional de avertizare instantanee a populaţiei în situaţii de urgenţă, sistem dezvoltat şi livrat împreună cu partenerii noştri de la Telekom România”, a declarat pentru Business MAGAZIN Radu Negulescu, acţionarul majoritar al Trencadis. El a adăugat că 2017 a fost totodată şi rezultatul deciziilor strategice şi al investiţiilor realizate în ultimii ani.

    „2017 a venit ca o confirmare a faptului că suntem pe drumul corect înspre a deveni unul dintre cei mai relevanţi integratori de sisteme IT din regiune.”

    Compania Trencadis a fost înfiinţată în 2007 în Baia Mare, iar ulterior s-a extins şi în alte oraşe ale ţării, acum fiind prezentă la nivel naţional, cu operaţiuni şi în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Oradea.

    Anul trecut, Trencadis şi-a menţinut constantă însă cifra de afaceri comparativ cu 2017, aceasta fiind în acord cu strategia companiei de consolidare pe piaţă în rolul de integrator pentru sisteme IT. Trencadis oferă servicii de integrare de sisteme IT, care generează de altfel majoritatea veniturilor companiei, dar şi servicii de dezvoltare de software şi de management al infrastructurii IT. Creşterea companiei din ultimii ani a fost susţinută de diversificarea competenţelor echipei cu focus pe tehnologii de ultimă generaţie din domenii ca GIS sau cloud computing. La finalul anului trecut, echipa Trencadis număra 50 de persoane în total.

    Tremend Software Consulting, companie locală specializată în dezvoltarea de soluţii software, a intrat pe locul 361 în ediţia de anul acesta a clasamentului FT, urcând 126 de poziţii comparativ cu ediţia din 2018, creşterea afacerilor din perioada 2014-2017 fiind de 75%. În 2017, furnizorul de soluţii software la comandă a înregistrat o cifră de afaceri de 6 milioane de euro, în creştere cu aproape 70% faţă de 2016.„În perioada 2014-2017 au existat mai multe direcţii de dezvoltare care au dus la creşterea afacerilor, obiectivul fiind întotdeauna să dovedim că în România se poate face business tehnologic de performanţă. Evoluţia accelerată a organizaţiei a generat nevoia extinderii echipei de ingineri software, adopţia celor mai noi tooluri şi tehnologii şi parteneriatele pe termen lung, toate acestea contribuind la creşterea companiei”, a declarat pentru Business MAGAZIN Ioan Cocan, managing partner în cadrul Tremend Software Consulting. El a înfiinţat compania în urmă cu 14 ani alături de Marius Hanganu şi Bogdan Niţulescu.

    În perioada 2014-2017, Tremend a fost nominalizată de două ori, în 2016 şi 2017, şi în topul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe, unde a avut în primul an de participare cea mai mare creştere înregistrată de o companie românească inclusă în clasament – de 400%. Totodată, compania locală a fost inclusă şi în clasamentul Inc. 5.000, care listează la rândul lui firmele europene cu cea mai rapidă creştere.

    În 2017, cea mai importantă realizare a companiei Tremend a fost extinderea peste ocean, prin preluarea companiei americane 648 Group. „Achiziţia 648 Group ne oferă posibilitatea de a fi mai aproape de potenţialii noştri clienţi, de a fi în permanent contact cu piaţa şi totodată răspunde nevoii de a ne dezvolta portofoliul în afară României. 648 se ocupa cu aplicaţii mobile şi web. Deschiderea unui nou birou înseamnă acces mai facil la piaţa din SUA”, a precizat el, adăugând că tot în 2017 compania a deschis şi un nou centru în Braşov. 

    Anul trecut, businessul Tremend a înregistrat o creştere de 67%, cifra de afaceri netă ajungând astfel la 9,8 milioane de euro, avansul fiind generat de extinderea echipei în cele două centre de dezvoltare din Bucureşti şi Braşov şi de ritmul accelerat de adopţie a celor mai noi tehnologii. „Tehnologiile emergente, ca inteligenţa artificială, machine learning şi microserviciile, sunt abordate cu atenţie sporită, ele fiind totodată şi un instrument în strategia de creştere a competivităţii globale şi extinderii Tremend”, a menţionat Ioan Cocan. De asemenea, tot anul trecut, compania a semnat un parteneriat cu Mellanox Technologies, în urma căreia Tremend furnizează servicii de design şi verificare de microcipuri, fiind una dintre puţinele firme din România care au capacitatea de a performa în acest domeniu ultraspecializat.

    „Am dezvoltat o structură prin care să răspundem nevoii de inovaţie din orice tip de companie, indiferent că vorbim despre un start-up sau unul dintre cei mai mari producatori auto din lume, cu divizii dedicate de enterprise, embedded, mobile solutions şi QA. Există o proporţie echilibrată între departamente, generată de o relativă proporţie a nevoilor pieţei.”

    În afară de parteneriatul cu Mellanox Technologies, Tremend şi-a mărit portofoliul anul trecut cu 20 de clienţi noi din diferite industrii, precum financiar, maşini autonome, retail şi semiconductori. La finalul anului trecut, echipa Tremend Software număra 230 de angajaţi.

  • HARTA interactivă cu cele mai proaste DRUMURI din România. Actualizările se fac la fiecare 24 de ore

    Drumurile din România sunt calificate pe culori, în funcţie de starea tehnică:
     
    – albastru (drum excelent);             
     
    – verde (drum bun);
     
    – galben (drum mediocru sau peticit);
     
    – roşu (drum rău, cu multe gropi);
     
    – roz (drum extrem de rău);
     
    – galben cu albastru (drum în lucru, în curs de realibilitare);
     
    – gri (drum de calitate necunoscută).
     
  • Harta salariilor minime din România: În Bucureşti şi în Braşov doar doi din zece angajaţi au salariul minim. În Vrancea şi în Suceava ponderea urcă spre 40%

    Peste 1,4 milioane de salariaţi din Ro­mâ­nia, adică 26% din totalul celor 5,5 mili­oa­ne de angajaţi, câştigau la finalul lunii ianuarie din acest an salariul minim pe economie, arată datele Inspecţiei Muncii.

    „Companiile din mediul industrial folosesc prepon­derent salariul minim ca salariu de bază, însă veniturile angajaţilor sunt mai mari, pentru că se mai oferă sporuri. Am observat că, întot­deauna unde există o inci­denţă mare de suplimen­tare, sala­riul de bază este identic sau apropiat de salariul minim pe eco­nomie. Prin urmare, deşi oa­menii au salariul minim pe economie, în realitate venitul lor net este cu 20- 30% mai mare decât salariul minim.
     
    Fie că sunt sporuri negociate la nivel de unitate sau sporuri prevăzute legal – cum sunt cele pentru munca de noapte, munca în weekend sau ore suplimentare -, veniturile angajaţilor din judeţele dezvoltate din punct de vedere economic sunt mai mari de acel 1.263 de lei net, cât este salariul minim în prezent“, a explicat Oana Tufăroiu, sales & operations director în cadrul firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Humangest, care are aproximativ 500 de salariaţi.
     
  • Cine sunt românii din spatele unuia dintre cele mai puternice business-uri din lume. Ei coordonează peste 4.500 de angajaţi ai McDonald’s

    Uitaţi-vă puţin la mine, uitaţi-vă puţin la voi, tu ai 2.000 de oameni, tu 2.000, ea are 4.000 de oameni”, îşi aminteşte Luiza Nicolae, directorul de operaţiuni al lanţului de restaurante McDonald’s de pe plan local, discuţia avută la începutul anului cu Daniel Boaje, CEO-ul companiei, la preluarea funcţiei. Ea a devenit la 1 ianuarie responsabilă de operaţiunile liderului local al pieţei de restaurante, care a evoluat pe parcursul a 23 de ani, de la venituri de 1,2 milioane de lei, generate de restaurantul aflat la parterul magazinului Unirea din Bucureşti, la 72 de unităţi răspândite în întreaga ţară, cu afaceri totale de peste 687 de milioane de lei (peste 150 de milioane de euro) şi profit net de 79 de milioane de lei (17,2 milioane de euro).

    Numărul angajaţilor a crescut direct proporţional cu restaurantele: de la primii 14 recrutaţi, la peste 4.500 anul trecut. La începutul lui 2016 grupul american McDonald’s a cedat operaţiunile locale maltezilor de la Premier Capital, care au preluat franciza McDonald’s în România şi au 90% din acţiuni, în timp ce executivul Daniel Boaje, care conduce operaţiunile lanţului de restaurante de circa şapte ani, are 10%.

    Premier Capital deţine franciza McDonald’s în peste şase pieţe (Estonia, Grecia, Lituania, Letonia, Malta şi România), însă, potrivit ZF, piaţa locală este de departe cea mai importantă atât ca populaţie, cât şi ca pondere în business. Mai exact, România are o pondere de peste 50% în totalul businessului Premier Capital. Anul trecut, compania a investit 10 milioane de euro în proiectele desfăşurate – printre care deschiderea a patru restaurante McDonald’s noi în Bacău, Bucureşti, Constanţa şi Timişoara şi remodelarea a şase restaurante cu un design şi un sistem inovator, potrivit reprezentanţilor companiei. Cele mai recente investiţii ale companiei se leagă de deschiderea celui de-al patrulea restaurant McDonald’s din Ploieşti, în centrul comercial Ploieşti Shopping City.

    Investiţiile vor continua, în contextul în care compania are aproximativ 50 de proiecte planificate în 2018, printre care încă şase noi deschideri de restaurante şi cinci cafenele McCafé.

    Alături de Luiza Nicolae se aflau, atât la momentul discuţiei cu Daniel Boaje, cât şi la cel al interviului cu Business MAGAZIN, Lucian Zărcan şi Marius Georgescu, cei doi manageri de operaţiuni. Împreună, ei formează echipa responsabilă de operaţiunile restaurantelor McDonald’s la nivel naţional şi, implicit, de cei peste 4.500 de angajaţi din cadrul acestora. Lucian Zărcan coordonează regiunea de est şi de sud-est, iar Marius Georgescu, regiunea centrală şi de vest, Luiza Nicolae fiind responsabilă de coordonarea întregului lanţ.

    Lunar, directorul de operaţiuni al McDonald’s parcurge aproximativ 4.000 km pe ruta acasă-birou/birou-acasă. Locuieşte în Ploieşti, lucrează la McDonald’s de 22 de ani şi face în fiecare zi naveta până la birou. De-a lungul timpului, a trecut prin toate poziţiile ierarhice reprezentantive pentru un restaurant McDonald’s – de la conducerea unei zone până la conducerea schimburilor şi până la rolul de director de restaurant. Absolventă a Universităţii de Litere şi Ştiinţe din Ploieşti, Nicolae s-a angajat la McDonald’s în 1996, ca manager trainee: „Auzisem de McDonald’s, ştiam că este liderul pe piaţa de fast-food mondială şi eram convinsă că este o companie în care, cu paşi mărunţi, poţi să îţi construieşti o carieră”. 

    Nu ştia însă foarte multe detalii despre companie; de altfel, chiar şi despre postul disponibil auzise într-un anunţ de ziar. Spune că încă de pe atunci şi-a fixat obiectivul să îşi construiască o carieră în domeniu; la momentul semnării contractului, de pildă, îşi dorea să ajungă store manager. Astfel, după ce a început ca manager trainee, în 1996, la restaurantul din Piaţa Romană, din Bucureşti, a revenit în oraşul natal odată cu deschiderea restaurantului McDonald’s de acolo, în luna noiembrie a aceluiaşi an. În anul 2000 şi-a atins ţinta fixată la angajare, devenind store managerul primului restaurant din Ploieşti. Ulterior, a devenit responsabilă de conducerea celui de-al doilea, iar în 2011 a preluat rolul de consultant de operaţiuni, funcţie din care raza ei de activitate s-a extins la coordonarea a şapte restaurante McDonald’s.

    „Acest rol implică o coordonare a activităţii restaurantelor printr-o foarte bună comunicare şi cooperare cu store managerii restaurantelor respective.” Printre lucrurile discutate cu aceştia se numără, de pildă, faptul că angajaţii beneficiază de instruire, pregătire şi de posibilitatea de a promova, că ţinta de vânzări este atinsă etc. Luiza Nicolae nu precizează care sunt ţintele de buget pentru unităţile McDonald’s, dar procesul de bugetare începe din luna iunie a anului curent pentru anul care urmează, variind în funcţie de o serie de factori. „Urmărim evoluţia fiecărui restaurant în funcţie de istoric, de condiţiile de la momentul respectiv, de piaţă, de zona în care se află restaurantul, factori de impact care ar putea aduce plusuri sau minusuri în vânzările restaurantului.”

    Din rolul de consultant operaţional a evoluat anul trecut în cel de manager operaţional, în care a lucrat cu trei consultanţi de operaţiuni în subordine şi a coordonat activitatea a 21 de restaurante, iar următorul pas, făcut la începtul acestui an, a fost preluarea rolului actual. În mod paradoxal, primul restaurant inaugurat din această funcţie a fost tot la Ploieşti.

    Lucian Zărcan, unul dintre cei doi manageri operaţionali ai companiei, era student în anul II la biotehnologie medical-veterinară şi avea chiar bursă de merit atunci când s-a angajat la McDonald’s dintr-o glumă, îşi aminteşte el. Câţiva colegi, într-o sesiune, au lansat provocarea angajării. „Să vedem care are mai mult curaj dintre noi să se angajeze undeva.” Iar în contextul în care pe palierul căminului avea doi colegi care lucrau la McDonald’s în Otopeni, şi-a propus să accepte provocarea angajându-se în cadrul acelui restaurant. „M-am dus la vreo trei interviuri şi nu am fost acceptat, voiam să mă angajez part-time şi nu se făceau astfel de angajări la acel moment; am avut noroc a patra oară, când store managerul restaurantului respectiv nu se afla acolo şi era înlocuit temporar de o altă persoană.” I-a fost acceptat astfel CV-ul, însă, îşi aminteşte amuzat, când a reuşit să se angajeze, cei doi colegi de palier nu mai lucrau acolo. „După vreo cinci ani, când am ajuns în poziţia de manager, ei plecaseră din ţară cu familia – îmi spuneau: Uite, noi te-am făcut manager la McDonald’s.”

    A absolvit facultatea în 1998, dar nu şi-a mai dorit să profeseze în domeniu: „Salariul pe care îl câştigam la McDonald’s era cu vreo 200-300 lei mai mare decât dacă m-aş fi angajat la Institutul Pasteur”. Spune că a rămas la McDonald’s datorită oamenilor pe care i-a găsit aici: „Compania creşte datorită oamenilor, tot ce facem aici este cu şi despre oameni.” Şi-a continuat cariera la McDonald’s şi a ajuns director de restaurant în 2007. A condus timp de un an restaurantul din Colentina, apoi pe cel din Buzeşti, iar de acolo a fost avansat ca business consultant, iar de la 1 ianuarie este manager operaţional. „Această funcţie îmi pune pe umeri experienţa a jumătate dintre colegii din restaurante.”

    Pentru el, învăţăturile primite în carieră, de la angajare şi până la un rol mai avansat în ierarhie, aduc aceeaşi satisfacţie şi în viaţa personală. Oferă şi câteva exemple în acest sens: „Dacă nu lucrezi în echipă, degeaba te apuci să lucrezi. Sporturile individuale sunt din ce în ce mai puţine – şi Simona Halep, un sportiv individual, are o întreagă echipă în spate. Asta înseamnă că nu poţi face nimic de unul singur”. Un alt exemplu pe care îl oferă este comunicarea: „McDonald’s comunică indiferent de starea clientului, pe unul mai agresiv îl tratează cu bineţe, la fel şi pe unul foarte deschis”. Nu în ultimul rând, ceea ce aplică în viaţa sa, dar şi a copiilor, este ospitalitatea specifică activităţii din restaurante: „Le spun copiilor să zică mereu «te rog» şi «mulţumesc».” Reperele personale nu se încheie aici: pentru Zărcan, compania este locul în care a cunoscut-o pe soţia sa. „M-am căsătorit la McDonald’s, peste şase ani o să am încă un coleg din familie la McDonald’s, fiica mea. Provocarea este ca în fiecare zi, prin ceea ce facem noi, să ne ridicăm la aşteptările consumatorilor; din cauza stresului zilnic, aşteptările sunt din ce în ce mai ridicate şi trebuie să ne ridicăm şi noi, câte o treaptă, la nivelul acestor provocări.”

    Şi pentru Marius Georgescu, cel de-al doilea manager operaţional al companiei, munca în cadrul lanţului de restaurante a început cu o discuţie între prieteni. La sugestia unui amic, în perioada studiilor de management pe care le urma, s-a angajat în restaurantul Unirea 2. A avansat până în funcţia de asistent manager, în 2001 a revenit şi el în oraşul natal, Ploieşti, unde, la fel ca Luiza Nicolae, a devenit store manager după doi ani de activitate. Ulterior a condus timp de un an restaurantul din Braşov, iar consultant operaţional a devenit în mai anul trecut, rol unde a avut opt restaurante în subordine, trei în Braşov, două în Bucureşti şi trei în Ploieşti. Care sunt obiectivele celor trei manageri care au preluat responsabilitatea conducerii celor peste 4.500 de angajaţi ai companiei? În primul rând, creşterea numărului acestora, în contextul deschiderilor vizate de companie pentru anul acesta. Luiza Nicolae spune că şi-au planificat şapte noi deschideri de restaurante; după deschiderea de la Ploieşti, de pe 1 iunie, urmează altele noi în Iulius Mall, Timişoara, în Centrul Vechi al oraşului Sibiu, într-o locaţie atipică, urmează alte două restaurante Drive în Bucureşti, precum şi altele în două oraşe noi, Brăila şi Focşani.

    „Departamentele de dezvoltare şi de real estate sunt extrem de implicate în a căuta şi a analiza zonele cu potenţial. Ne interesează să intrăm în oraşe noi, lucru care nu s-a mai întâmplat de câţiva ani”, descrie ea unul dintre obiectivele companiei. Luiza Nicolae spune că departamentul pe care îl conduce ştie cu minimum un an înainte planurile de deschideri. Procesul începe prin recrutarea de manageri trainee, urmând ca ulterior să recruteze echipele de lucrători. Care sunt calităţile pe care le caută la un manager trainee? „În primul rând discutăm de partea de pregătire, educaţie şi de studii. Apoi căutăm pozitivitate, deschidere pentru a face lucrurile de la zero: chiar dacă vii pe o poziţie de manager trainee, porneşti din sala de mese, de la a curăţa podeaua şi toaleta, învaţă modul de preparare a produselor, cum să se poarte cu clienţii şi să comunice cu colegii, iar de acolo fac paşii următori.” Orice angajat trece prin toate activităţile specifice unui restaurant: „Treci apoi prin toate etapele de învăţare, continuând cu staţia de cartofi, linia de servire, bucătăria, până când ajungi la nivelul de pregătire de bază, după care ţine doar de tine să vrei să te dezvolţi. Poţi ajunge astfel să coordonezi câţiva oameni, apoi o zonă a restaurantului, mai târziu poate vei coordona întregul restaurant, echipe tot mai mari.” Trecând prin toţi aceşti paşi, este nevoie de cel puţin doi ani pentru ca un proaspăt angajat să ajungă, de pildă, la coordonarea unui restaurant McDonald’s, spune Luiza Nicolae.

    Numărul angajaţilor dintr-un restaurant variază în funcţie de dimensiune, de nivelul de vânzări şi de dotările restaurantului: astfel, în restaurantele de tip drive lucrează în medie 75-80 de angajaţi, în cele de tip in-store, media de angajaţi este de 50, iar în restaurantele de tip food-court, mall, sunt între 35 şi 40 de angajaţi. Pentru anul în curs şi-au fixat obiectivul de a recruta 1.000 de angajaţi – obiectiv nu lipsit de provocări, în contextul crizei de personal de pe piaţă. „Am avut o abordare total diferită şi am fost primii care au lansat o campanie de angajator extrem de reuşită, în urmă cu doi ani. Anul acesta am reinventat-o şi noi spunem că facem lucrurile şi mai bine.

    Un exemplu din rândul programelor de motivare a angajaţilor se referă la bursele McDonald’s, prin care compania îi premiază pe cei mai buni angajaţi studenţi – anul acesta 34 de angajaţi au primit câte o bursă în valoare de 2.500 de lei; precum şi programul de manager trainee, care presupune că angajaţii care îşi doresc să lucreze cu clienţii şi să ghideze o echipă pot deveni un astfel de manager, care îşi poate dezvolta atât abilităţile de muncă în echipă, cât şi pe cele orgnizatorice şi de leadership, în vederea avansării pe prima treaptă a scării ierarhice a managementului în restaurantele McDonald’s. „Comunicăm foarte mult, ne adresăm echipelor din restaurante, îi vizităm şi stăm de vorbă cu ei, îi ţinem aproape şi informaţi legat de tot ceea ce se întâmplă în companie şi legat de planurile pe care le avem. Ne preocupă foarte mult să avem tot timpul pachetele corecte şi adaptate la poziţiile din restaurant, notează Luiza Nicolae. „Suntem la curent şi facem tot felul de analize în piaţă şi ştim unde ne situăm ca nivel salarial, luând toate măsurile pentru ca angajaţii noştri să beneficieze de condiţii de muncă şi de pachete salariale peste media din piaţă. Salariul de intrare la McDonald’s este de 3.250 lei brut, sumă în care, potrivit reprezentanţilor companiei, intră mai multe beneficii şi bonusuri individuale şi de echipă pentru toţi angajaţii, acordate pentru implicare şi performanţă. Luiza Nicolae explică faptul că pe partea de retenţie se lucrează încontinuu, existând atât programe de motivare la nivel naţional, cât şi unele la nivel local. „Fiecare director de restaurant poate implementa la nivelul echipei diverse programe prin care să îşi motiveze angajaţii şi să susţină, până la urmă, performanţa lor şi rezultatele de business.

    Iar când vine vorba despre noua generaţie de angajaţi, din punctul său de vedere, tinerii din ziua de astăzi sunt motivaţi de ideea de a avea flexibilitate şi apreciază un mod de comunicare informal, aşa cum sunt obişnuiţi să comunice între ei. „Oportunităţile de carieră reprezintă de asemenea un punct foarte important atunci când te gândeşti unde te duci să lucrezi, iar pachetul de beneficii este cu siguranţă un alt aspect care poate face diferenţa şi care te poate ajuta să iei o decizie, spune operations directorul de la McDonald’s. Generaţiile se schimbă datorită mediului în care ne dezvoltăm, informaţiilor care vin din toate sursele – fie ele credibile sau mai puţin credibile, crede Lucian Zărcan. „Ideea este că noi, indiferent de aceste generaţii care vin să se angajeze la McDonald’s, îi facem pe toţi să lucreze în acelaşi scop, şi anume de a mulţumi clientul care se află de cealaltă parte a tejghelei, conchide el.

    În ceea ce priveşte tendinţele din domeniul în care activează, nici din această piaţă nu lipsesc dezvoltările tehnologice. Compania implementează conceptul  „experience of the future, care presupune că un restaurant nou deschis în acest sistem beneficiază de un decor nou, de tehnologie de tipul kiosk-uri digitale de comandă în sala de mese astfel încât fiecare client să îşi creeze singur comanda pe care vrea să o aibă; plata se poate realiza cu cardul la aceste kioskuri, în vreme ce pe linia de servire rămân doar trei case de marcat. În ceea ce-i priveşte pe clienţii care vor dori să comande în stil clasic, aceştia au la dispoziţie menu-boarduri digitale. „Vorbim şi de o întreagă reconfigurare a bucătăriei, cu echipamente de ultimă generaţie care permit prepararea produselor în modul made for you, adică fiecare burger este preparat în momentul în care apare pe monitor, imediat după ce clientul a tastat comanda pe ecran, explică operations directorul de la McDonald’s. Ea se referă şi la partea de ospitalitate, conceptul „experience of the future aducând şi o nouă poziţie în cadrul companiei, cea de guest experience leader. „Acesta este un angajat care îşi desfăşoară activitatea doar în sala de mese a restaurantului, iar jobul lui este de a interacţiona continuu cu clientul şi de a se asigura că pe întreaga călătorie a acestuia – de la intrarea în restaurant şi până la plecare – clientul beneficiază de atenţie, asigurându-se că totul a fost în regulă.

    O altă linie de dezvoltare se leagă de McDelivery, livrarea la domiciliul clientului, desfăşurată în prezent în 22 de restaurante; proiectul a demarat anul trecut, având ca partener FoodPanda. „Vom continua expansiunea, iar serviciul va fi disponibil până la finalul acestui an în 50 de restaurante, precizează Luiza Nicolae.

    În ceea ce priveşte împărţirea sarcinilor, fiecare dintre cei doi manageri operaţionali – Lucian Zărcan şi Marius Georgescu – are în coordonare directă câte 6 consultanţi operaţionali, delimitarea realizându-se din punct de vedere teritorial. „Ne întâlnim la birou o dată pe săptămână, când analizăm rezultatele, vedem cum stăm raportat la obiective; ne setăm priorităţile pentru perioada următoare, explică Luiza Nicolae, subliniind că activităţile lor implică numeroase vizite la restaurante.

    Ea raportează direct CEO-ului companiei, Daniel Boaje, şi spune că discută cu acesta cel puţin o dată pe săptămână. „Întotdeauna, felul în care priveşte lucrurile este obiectiv şi ne ajută în ceea ce facem. Este exigent, dar corect”, descrie Luiza Nicolae relaţia cu CEO-ul companiei, care, de altfel, a preluat acest rol după ce a dobândit şi el experienţă în departamentul de operaţiuni. „Ce admir la el este că fiecare exemplu pe care ni-l dă îl argumentează din experienţa proprie. Ne dă exemple ca să ne motiveze şi  să ne dea un impuls că se poate”, descrie şi Zărcan relaţia cu CEO-ul companiei. Iar Marius Georgescu spune că Boaje i-a sfătuit să întrebe, să fie curioşi şi ambiţioşi.

    Ce ar recomanda cei trei tinerilor care îşi doresc un parcurs profesional similar cu al lor? Tinerii care vor să se angajeze şi să evolueze în cadrul McDonald’s trebuie să îşi dorească acest lucru şi să accepte provocări, spune Luiza Nicolae. „Să nu le fie teamă de schimbări, să fie cu zâmbetul pe buze şi să fie ambiţioşi, determinaţi, îi sfătuieşte ea. Lucian Zărcan mizează pe spiritul de echipă: „Să fie îndrăzneţi, să fie alături de colegii lor, să îşi impună un stil de a lucra în echipă şi să îşi facă în cei din jurul lor exemple personale – asta îi va ajuta, cu siguranţă, să se dezvolte”. Iar Marius Georgescu îi completează cu o calitate pe care el o consideră esenţială: „Curajul”. Dar toţi trei consideră că jobul la McDonald’s trebuie ca în primul rând să ţi se potrivească.


    PESTE Două decenii de creşteri

    McDonald’s România, liderul local al pieţei de restaurante, a evoluat pe parcursul a două decenii de la venituri de 1,2 milioane de lei, generate de restaurantul aflat la parterul magazinului Unirea din Bucureşti, la 72 de unităţi răspândite în întreaga ţară, cu afaceri totale de peste 687 de milioane de lei (peste 150 de milioane de euro) şi profit net de 79 de milioane de lei
    (17,2 milioane de euro). Numărul angajaţilor a crescut direct proporţional cu restaurantele: de la primii 14 recrutaţi, a ajuns la peste 4.500 anul trecut.


    La acest articol a  contribuit şi Andra Stroe.

  • Cum poate Bucureştiul să ajungă din urmă marile capitale europene: Strategia ”creativă” născocită de un antreprenor

    Într-un Bucureşti în care antreprenoriatul creativ este în expansiune, în încercarea de a ajunge din urmă alte mari capitale europene, un om pasionat de comunicare, dar şi de interacţiunea umană şi urbană a adunat pe hârtie locurile care rezonează cu vibraţia generaţiilor în căutare de frumos. Prin ochii lui, a luat naştere o hartă conturată în jurul parcului Cişmigiu din Bucureşti, kilometrul zero al creativilor. Şi pentru că toate acestea trebuia să poarte un nume, li s-a spus simplu: Cartierul Creativ.

    Artizanul acestei idei este Andrei Borţun, care s-a gândit să integreze toate localurile din zona Cişmigiu într-o comunitate omogenă, pentru a sublinia ideea că cineva îşi poate petrece o zi sau o seară de weekend într-un perimetru relativ restrâns, dar cu potenţial pentru mai multe activităţi. Cum funcţionează concret?

    Cum poate Bucureştiul să ajungă din urmă marile capitale europene: Strategia ”creativă” născocită de un antreprenor