BusinessMagazin

Tag: graficul saptamanii

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Aşteptând recolta lui 2013

    În programul de convergenţă, cel mai recent document oficial conţinând estimările pentru 2013, creşterea PIB este prognozată la 1,6%. Cert e că, în incertitudinea privind evoluţia crizei în Europa, agricultura rămâne o potenţială salvare: economiştii BCR văd creşterea economică în 2013 în jur de 1%, iar un an agricol bun ar putea adăuga încă 0,5-0,6%; cei ai Raiffeisen estimează tot 1% şi tot excluzând agricultura, iar cei ai ING Bank apreciază că PIB va creşte cu 1,6%, însă dacă se exclude agricultura, creşterea ar încetini sub ritmul din 2012 sau 2011.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Dezavantajul de a fi vecin cu zona euro

    Redresarea după criză va fi rămâne însă lentă şi inegală, în special în Europa de Vest, unde şomajul şi lipsa de competitivitate vor crea în continuare probleme de incluziune socială, dar şi probleme pentru ţările din afara zonei euro.

    “Cu cât o ţară este mai aproape de zona euro, în special de partea de sud a acesteia, cu atât impactul crizei se va simţi mai pronunţat, având în vedere că zona euro este pentru astfel de ţări principala piaţă de export, sursă de fluxuri bancare, investiţii străine directe şi transferuri de bani de la lucrătorii migranţi”, apreciază Philippe Le Houérou, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa – Asia Centrală.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Dincolo de gazele de şist: un pariu american

    Preţurile în creştere ale gazelor pe parcursul ultimului deceniu au stimulat explorările noi şi tehnicile noi de extracţie, între care cea a gazelor de şist, iar acum SUA este pe cale de a deveni cel mai mare producător global de combustibili lichizi, urmând să depăşească aproape sigur Rusia şi Arabia Saudită din acest punct de vedere înainte de sfârşitul deceniului, notează analiştii Citi.

    În acelaşi timp, consumul, de la un maxim de 20,8 mil. barili/zi în 2005, a scăzut, iar importurile totale brute de petrol şi produse petroliere s-au redus de la 13,6 mil. barili/zi în 2006 la 10,9 mil. în 2011.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. După Cipru vine rândul Sloveniei

    Institutul Internaţional de Finanţe sugerează că un asemenea sprijin, concretizat într-un acord preventiv, ar facilita accesul ţării la pieţele financiare, ţinând cont de creşterea costurilor de îndatorare pentru Slovenia după criza cipriotă, şi n-ar sărăci populaţia, fiindcă n-ar impune multe alte condiţii pe lângă cele deja conţinute în planul de reformă al guvernului. (restructurări bancare, privatizări, disciplină fiscală).

    IFI remarcă, totuşi, că sistemul bancar din Slovenia nu se compară cu cel din Cipru, întrucât, deşi rata creditelor neperformante e mare, ponderea activelor bancare în PIB e mult mai mică, iar dependenţa de depozitele clienţilor străini este redusă.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Tentaţia Estului pentru investitorii la bursă

    Bursa românească ar urma să continue dinamica pozitivă din primele luni ale anului şi să ofere câştiguri atractive. “E din ce în ce mai cert că România este capabilă să se descurce singură în a-şi asigura necesităţile de refinanţare”, comentează analiştii băncii faptul că percepţia investitorilor la BVB n-a fost influenţată deloc de prelungirea acordului cu FMI doar până în iulie şi de cerinţele Fondului privind accelerarea privatizărilor drept premisă a unui nou acord.

    Ca estimare generală, pieţele din Est ar urma să profite, mai ales în a doua parte a anului, de ameliorarea condiţiilor de pe pieţele clasice (SUA, zona euro), care va face şi ca factorii locali să conteze mai mult în deciziile de investiţii decât cei regionali.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Punctele nevralgice ale Europei

    “În prezent, Italia este ca şi neguvernabilă, conflictele politice din Spania şi Franţa sunt permanente, iar la nivel pan-european, perspectiva alegerilor din octombrie din Germania încetineşte reformele”, arată analiştii francezi. Zona euro va rămâne aproape de pragul recesiunii pentru cea mai mare parte a anului, ceea ce măreşte tensiunile sociale. Şomajul în rândul tinerilor sub 25 de ani ajunge la 60% în Spania şi Grecia sau 37% în Italia. În asemenea condiţii, “tentaţia populismului politic va rămâne o ameninţare serioasă, iar pieţele financiare va trebui să se deprindă cu ea”.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Povestea unei economii umflate cu pompa

    După intrarea Ciprului în UE în 2004 şi aderarea la zona euro în 2007, influxurile de capital şi percepţia scăzută de risc a străinilor au stimulat creditarea bancară şi bula imobiliară care a urmat, în timp ce impozitarea cea mai mică din UE (10% şi 0 pentru dividende) a atras capital străin.

    Până la declanşarea crizei financiare din 2008, aceste fenomene au ascuns însă un deficit de cont curent tot mai mare (12% din PIB în 2008), scăderea competitivităţii prin majorarea cu 20% a costurilor cu forţa de muncă, îndatorarea galopantă a sectorului privat (235% din PIB la finele lui 2008) şi expunerea periculoasă a băncilor locale pe piaţa grecească (170% din PIB în 2011). Aceasta a dus la dezechilibrele structurale manifestate cu forţă în anii de la declanşarea crizei.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Banii de coşniţă ai europenilor

    Trei din cele mai mari cinci economii europene – Franţa, Germania şi Marea Britanie – au consemnat creşteri ale cheltuielilor (1,3%, respectiv 2,6% şi 2,1%), în timp ce Spania şi Italia au consemnat scăderi drastice (cu 7,6%, respectiv 6,5%). Ţările din Europa de Est au raportat cele mai bune rate de creştere, în primul rând Bulgaria, Cehia şi Letonia. “2012 a fost un an sub potenţial pentru cheltuielile gospodăriilor în UE, cu reduceri ale cheltuielilor în trei din patru trimestre. Anul s-a încheiat însă pe o direcţie pozitivă, cu un nivel al sumelor cheltuite aproape de cel din 2011”, a declarat Philip Symes, CFO al Visa Europe.

    În România, cheltuielile de consum au scăzut în T4 2012 cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, după un avans anual de 1% înregistrat în trimestrul al treilea.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cât de bine stă economia României

    Între componentele cererii, investiţiile vor avea cea mai mare contribuţie la creştere, deşi se vor reduce în comparaţie cu 2012, din cauza condiţiilor sub aşteptări din restul UE. Consumul privat este aşteptat să amplifice, deşi ar putea fi limitat de necesitatea echilibrării bugetelor casnice şi de standarde mai restrictive la creditarea de consum.

    După un an 2013 cu o creştere de 1,6% a PIB, în 2014 creşterea se va accelera la 2,5%, pe seama aceloraşi elemente ca şi în 2013, anticipează Comisia Europeană. Deficitul de cont curent va rămâne în jur de 4% din PIB.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. De unde vin speranţele economiei americane

    În paralel, liderul american a propus – sau mai curând a readus în discuţie – o zonă de liber-schimb între SUA şi UE, care pentru America ar avea avantajul că ar putea dubla exporturile până la finele lui 2014.

    Politicile fiscale în 2013 vor fi cea mai mare frână pentru creşterea economică a SUA, notează Institutul de Finanţe Internaţionale în ultimul raport de previziuni. În schimb, politica monetară este mai expansionistă decât oricând, iar cererea privată a crescut, astfel încât e de aşteptat ca investiţiile private să-şi ia avânt în cele din urmă. IFI preconizează că economia SUA va creşte cu 2% în primul trimestru şi va accelera progresiv către un plus de 2,8% în ultimul trimestru.