BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Germania, sprijin financiar de 5,4 milioane de euro pentru etnicii germani din România

    Secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE Daniela Gîtman a anunţat că Germania va acorda şi în acest an sprijin financiar pentru etnicii germani din România, în valoare de 5,4 milioane de euro.

    La Timişoara a avut loc, în perioada 14-16 iunie, a XXVI-a sesiune a Comisiei guvernamentale româno-germane pentru problematica etnicilor germani din România. Lucrările au fost conduse de cei doi co-preşedinţi, Daniela Gîtman, secretar de stat pentru afaceri europene, şi Natalie Pawlik, Însărcinat al Guvernului Federal german pentru problemele imigranţilor de origine germană şi minorităţi în cadrul Ministerului Federal de Interne şi Comunitate.

    Au participat reprezentanţii conducerii Forumului Democrat al Germanilor din România, ai asociaţiilor saşilor transilvăneni şi şvabilor bănăţeni din Germania, ai ministerelor de linie din România şi Germania cu atribuţii în domeniu, precum şi prefecţii sau subprefecţii din cele 9 judeţe cu o comunitate germană semnificativ.

    Potrivit unui comunicat al MAE, discuţiile au vizat stadiul îndeplinirii proiectelor prevăzute în Protocolul încheiat cu ocazia ediţiei precedente a Comisiei mixte, în paralel cu iniţierea unor noi proiecte.

    În alocuţiunea sa, secretarul de stat Daniela Gîtman a evidenţiat importanţa acordată de Guvernul României dezvoltării unor politici pentru protecţia minorităţilor naţionale şi a salutat nivelul excelent al relaţiilor româno-germane.

    „Oficialul român a exprimat apreciere pentru decizia Guvernului R. F. Germania de a continua şi în acest an sprijinul financiar pentru etnicii germani din România, cu acordul statului român, în valoare de 5,4 milioane euro, de care beneficiază şi comunităţile în care aceştia trăiesc. Fondurile vor fi puse la dispoziţie de Ministerul federal de Interne şi Dezvoltare Teritorială, Ministerul Federal al Afacerilor Externe şi Însărcinatul Guvernului federal pentru cultură şi mass-media. A evidenţiat beneficiile înregistrate de la începerea finanţării acordate de autorităţile germane, prin susţinerea a peste 3.100 companii din România, oferirea de informaţii şi asistenţă pentru 2.200 de antreprenori interesaţi şi crearea de peste 14.100 de locuri de muncă, ceea ce a condus la creşterea semnificativă a prosperităţii în multe regiuni din ţara noastră”, se arată în comunicat.

    Însărcinatul Guvernului federal german Natalie Pawlik a evocat soliditatea relaţiilor dintre România şi Germania şi a arătat că România reprezintă pentru companiile germane una dintre cele mai importante destinaţii de investiţii din Europa.

    „Oficialul german a exprimat satisfacţia pentru măsurile adoptate de autorităţile române în vederea creării unui cadru favorabil şi a unui sistem solid pentru protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, care constituie un model de bune practici în Europa. A salutat sprijinul financiar acordat de Guvernul român minorităţii germane din ţara noastră şi a anunţat decizia Guvernului federal de la Berlin de a acorda, în anul curent, fonduri în valoare de 5,4 milioane euro pentru finanţarea unor proiecte în domeniile social, economic, cultural, educaţional, precum şi pentru promovarea tineretului”, transmite MAE.

    Pentru anul 2024, părţile au convenit continuarea programelor actuale, în paralel cu elaborarea şi implementarea unor proiecte noi în domeniul economic şi pentru dezvoltarea afacerilor, pentru promovarea dialogului intercultural prin artă, pentru combaterea intoleranţei, precum şi pentru promovarea diversităţii în comunicare şi audiovizual.

    Aceste măsuri, alături de liniile viitoare de acţiune, obiectivele de cooperare şi proiectele comune agreate au fost incluse în Protocolul celei de-a XXVI-a sesiuni a Comisiei, care a fost semnat la finalul lucrărilor, de către cei doi oficiali.

    Co-preşedintele german al Comisiei Natalie Pawlik a reiterat sprijinul ferm al Germaniei pentru obiectivul României de aderare la spaţiul Schengen, inclusiv prin continuarea demersurilor pe lângă partenerii europeni, precum şi încrederea în identificarea unei soluţii până la sfârşitul anului curent.

  • Scholz refuză să răspundă dacă Ucraina a atacat Nord Stream, susţine că va clarifica circumstanţele

    Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a refuzat, miercuri, să comenteze informaţiile apărute în presă privind responsabilitatea Ucrainei în atacarea gazoductelor Nord Stream, subliniind însă că Berlinul investighează circumstanţele atacurilor împreună cu partenerii occidentali.

    Întrebat despre informaţiile transmise de surse din cadrul serviciilor de informaţii din SUA şi Olanda privind implicarea Ucrainei în atacurile asupra gazoductelor Nord Stream 1 şi 2, Olaf Scholz a răspuns, conform site-ului Tagesschau.de: “Datele serviciilor secrete sunt secrete şi, dacă totul merge bine, rămân secrete”.

    Însă cancelarul Germaniei a susţinut că Berlinul va afla circumstanţele producerii atacurilor. “Guvernul german a decis că trebuie să facă totul pentru a afla cum s-au produs incidentele. Vom stabili circumstanţele, în colaborare cu serviciile noastre secrete, cu partenerii noştri internaţionali şi cu Parchetul federal”, a subliniat Olaf Scholz.

    Conductele Nord Stream 1 şi 2 au fost atacate pe 26 septembrie 2022, dar Ucraina a negat vehement că ar fi implicată.

    Săptămâna trecută, surse citate de cotidianul The Washington Post au declarat că Administraţia Joseph Biden a ştiut în avans despre planul serviciilor secrete ucrainene de atacare a gazoductelor Nord Stream. Preşedinţia SUA şi Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) au refuzat să facă vreun comentariu public despre dezvăluiri. În martie, surse din cadrul serviciilor secrete americane citate de cotidianul The New York Times au afirmat că actele de sabotaj au fost comise de un grup pro-ucrainean. Administraţia de la Kiev şi oficiali din cadrul serviciilor militare ucrainene au semnalat că nu au avut niciun rol în atacuri şi că nu ştiu cine le-a comis.

    Surse citate de publicaţia The Wall Street Journal au declarat marţi că Agenţia Centrală de Informaţii din SUA (CIA) a avertizat, în vara anului 2022, Administraţia de la Kiev să nu atace gazoductele Nord Stream 1 şi 2, imediat după ce primise informaţii detaliate despre planul de atac. Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) a transmis mesajul Kievului după ce primise date de la serviciile secrete militare din Olanda despre planul Kievului de atacare a gazoductelor care fac legătura între Rusia şi Germania prin Marea Baltică.

    Mai multe state occidentale au atribuit Moscovei atacurile. Rusia a argumentat că nu avea de ce să atace propriile gazoducte care fac legătura cu Germania prin Marea Baltică, atribuind atacurile Ucrainei, care, potrivit Moscovei, ar fi primit susţinere din partea Statelor Unite şi Marii Britanii. Recent, Administraţia Rusiei i-a convocat pe ambasadorii Germaniei, Danemarcei şi Suediei pentru a denunţa lipsa de progrese în investigaţiile privind atacurile asupra gazoductelor Nord Stream. Moscova a cerut constant să participe la investigaţii şi, în contextul refuzului Germaniei, Danemarcei şi Suediei, a denunţat “incapacitatea garantării transparenţei”. “Faptul că autorităţile germane, daneze şi suedeze evită orice interacţiune cu Rusia în acest caz este inacceptabil. Aceste ţări nu sunt interesate de aflarea circumstanţelor reale ale acestui act de sabotaj. Dimpotrivă, întârzie eforturile şi încearcă să ascundă urmele şi adevăraţii vinovaţi”, a acuzat pe 25 mai Ministerul de Externe de la Moscova.

  • Deşi în recesiune economia Germaniei este văzută în continuare cu încredere de investitori. „Recesiunea, în general nu este considerată deosebit de alarmantă”

    Încrederea investitorilor în economia Germaniei s-a îmbunătăţit în mod neaşteptat, deşi nu semnalează o revenire prea rapidă din recesiune, scrie Bloomberg.

    Indicatorul aşteptărilor asupra economiei realizat de institutul ZEW a atins -8,5% în iunie faţă -10,7% în mai.

    „Experţii nu anticipează o îmbunătăţire a situaţiei economice în a doua jumătate a anului”, a declarat marţi, preşedintele ZEW, Achim Wambach. Chiar şi aşa, „recesiunea, în general nu este considerată deosebit de alarmantă”.

    Soarta celei mai mari economii a Europei este crucială pentru redresarea zonei euro, despre care datele de săptămâna trecută au arătat că a intrat într-o uşoară recesiune în timpul iernii. Prognozele sugerează o creştere lentă pentru Germania în trimestrele următoare, care este însă pusă în pericol de inflaţia ridicată şi creşterea ratelor dobânzilor.

    Înăsprirea monetară fără precedent din partea Băncii Centrale Europene încă afectează economia. Se preconizează că oficialii vor creşte costurile de împrumut cu încă 25 de puncte de bază în această săptămână, mutare care cel mai probabil nu va fi finalul politicii agresive dusă de BCE.

     

  • Olaf Scholz anunţă că va menţine contactele cu Vladimir Putin

    Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a afirmat, sâmbătă, că va continua să discute cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, în scopul eventualei găsiri a unei soluţii pentru “o pace corectă” în Ucraina.

    “Am vorbit până acum şi voi vorbi în continuare. Trebuie să avem o pace corectă”, a afirmat Olaf Scholz, conform agenţiei DPA şi publicaţiei Die Zeit. Cancelarul german a subliniat că “o pace corectă” va fi doar dacă Rusia îşi retrage trupele de pe teritoriul Ucrainei.

    De asemenea, Olaf Scholz a subliniat că trebuie continuate eforturile pentru evitarea escaladării conflictului militar din Ucraina.

    Liderul de la Berlin a insistat că poziţia statelor din cadrul NATO şi Uniunii Europene, care oferă susţinere militară masivă Ucrainei, este corectă. “Este corect că am acţionat în mod coordonat”, a argumentat Scholz, explicând că frontierele statelor europene nu pot fi modificate prin forţă militară.

  • Probleme mari pentru cea mai cea mai puternica tară europeană, care rămâne, pur şi simplu, fără forţă de muncă

    În vremea pandemiei, unii antreprenori din Europa şi SUA sperau ca o rece­siune sau mai multe să creeze în sfârşit un surplus sănătos de forţă de muncă. Criza economică de atunci a fost atipică pentru că ajutoarele date de guverne com­paniilor şi angajaţilor au împiedicat distrugerea locurilor de muncă.

    În Germania recesiunea a venit din nou, de data aceasta nemaiexistând subvenţii pentru piaţa muncii, iar în SUA este pe undeva pe aproape, şi cu toate acestea disponibilizările, câte sunt, nu reuşesc să urce rata şomajului. Pentru unii analişti, acesta este un semnal îngri­jorător: economiile mature rămân fără munci­tori, ceea ce înseamnă că trebuie schimbat mo­delul economic, riscul fiind erodarea prospe­rităţii şi frânarea dezvoltării.

    Germania capitalistă a fost reconstruită şi s-a dezvoltat puternic după al Doilea Război Mondial cu ajutorul muncitorilor importaţi din Turcia. Mulţi dintre ei au rămas acolo. Ca eco­nomie avansată, în ultimele decenii s-a lovit de problema îmbătrânirii populaţiei şi a reducerii forţei de muncă. De aceea, Berlinul a văzut în criza migranţilor din 2015 o oportunitate şi a deschis uşile ţării pentru o bună parte dintre noii veniţi pe continent.

    Câţiva ani mai târziu aproape că a intrat în conflict cu Polonia în în­cer­carea de a atrage forţă de muncă ucraineană. Acum, din cauza cos­tului prea ridicat al vieţii în Polonia, o parte din­tre refugia­ţii ucraineni care au fugit de război acolo se mută în Germa­nia, unde cred ei că găsesc opor­tunităţi mai multe. Însă cea mai mare economie euro­peană ar avea nevoie de 400.000 de muncitori noi pe an, arată o analiză Bloom­berg. Germania rămâne fără forţă de muncă, o tendinţă vizibilă şi în altă părţi ale lumii. În SUA, spre exemplu, unul dintre cele mai mari mistere economice este ce fel de recesiune bate la uşă când rata şomajului nu creşte.

    De obicei, în America, unde pla­sele de protecţie socială nu sunt la fel de cu­prinzătoare ca în Europa, recesi­u­nile sunt aso­ciate cu dispo­ni­bilizări şi dis­trugeri de locuri de muncă. Cehia are de câţi­va ani cea mai redusă rată a şomajului din lumea dezvol­tată. Penuria de forţă de mun­că este o boală econo­mi­că cronică acolo, iar eco­nomia abia se mişcă. Dar ce se întâm­plă în Germania are efecte asupra în­tregii economii europene.

    Potrivit calcu­le­lor unui institut de cercetare economică german, forţa de muncă, repre­zen­tată acum de 47 de milioane de persoane, a atins apogeul la sfârşitul secolului trecut şi va începe curând, dacă nu o face deja, să stagneze. Ar fi începutul declinului superciclului de dez­voltare în care ţara s-a transformat dintr-o ruină în locomotiva Europei. Până acum, pros­peritatea germană a fost creată de o forţă de muncă în expansiune. „Acele zile au apus“, spun analiştii băncii de dezvoltare KfW. „Fun­daţia pentru continuarea prosperităţii se fărâmiţează.“ Dacă germanii care se pensio­nează nu sunt înlocuiţi printr-un flux semni­ficativ de migranţi, forţa de muncă se va micşo­ra cu 3 milioane de persoane în următorii câţiva ani, sau cu 7%. Reducerea forţei de muncă ar avea ca efect ceva ce în germani trezeşte o teamă istorică: inflaţie. Iar inflaţia erodează puterea de cumpărare. Dar şi cea mai la îndemână soluţie, importul masiv de forţă de muncă, trezeşte teamă.

    Dintre refugiaţii primiţi de Germania în 2015, doar jumătate s-au angajat în următorii cinci ani. Iar sprijinul popular pentru partide politice xenofobe precum Alternativa pentru Germania creşte. Dacă nu este schimbat modelul economic şi nu este găsită o nouă sursă de suplimentare a forţei de muncă, creşterea ecomomică a Germaniei probabil că nu va depăşi 1% în următoarele decenii, arată calcu­lele Bloomberg Economics. FMI redă o per­spectivă similară.

    „Curenţii potrivnici ai îmbătrânirii popu­laţiei se manifestă deja şi cu timpul vor deveni mai puternici“, spune un expert de la FMI. Germania este un caz aparte pentru că se con­fruntă cu cele mai puternice forţe demografice negative din rândul economiilor mari dezvol­tate. Doar Japonia, o societate mai închisă, cu o participare redusă a femeilor la forţa de muncă şi cu o populaţie în îmbătrânire mai accelerată are probleme mai mari.

    Italia se îndreaptă şi ea spre o criză demo­grafică şi a forţei de muncă, dar această ţară are la dispoziţie o sursă de muncitori internă valoroasă: doar 40% din femeile cu vârstă de muncă sunt active economic. Germania a epuizat şi această resursă. Ce a mai rămas sunt pensionarii. Dar mai puţin de 9% din germanii de 65 de ani sau mai mult muncesc, faţă de 20% în cazul americanilor sau 25% în cazul japo­nezilor. Visul pensionarului german este să se bucure de timpul liber şi să vadă lumea. Creş­terea vârstei de pensionare este o soluţie cu efecte prea slabe. O altă rezolvare, parţială, ar fi adoptarea de noi tehnologii mai eficiente în muncă, însă Germania este notorie pentru rezistenţa la digitalizare.

     

     

     

     

  • Locomotiva economică a Europei trage frâna: Activitatea industrială continuă să scadă din cauza unei cereri slabe şi adaugă şi mai multă presiune pe economia germană deja intrată în recesiune

    Comenzile din fabricile germane au scăzut în mod neaşteptat în aprilie, ceea ce a diminuat şi mai mult perspectivele celei mai mari economii europene, după ce în iarnă a suferit prima recesiune de la pandemie, scrie Bloomberg.

    Cererea a scăzut cu 0,4% faţă de luna precedentă, în timp ce economiştii chestionaţi de Bloomberg prognozaseră o creştere de 2,8%. Scăderea a fost produsă de diminuarea comenzilor pe scară largă – excluderea acestora ducând la o corecţie negativă de 1,4%.

    Industria prelucrătoare a fost o piedică pentru cea mai mare economie europeană, deoarece preţurile ridicate au afectat cererea, iar consumatorii au cheltuit mai mult pe servicii în urma pandemiei. PIB-ul a scăzut în cele şase luni până în martie, un regres pentru ţară chiar dacă a evitat cele mai sumbre scenarii invocate după invazia Rusiei în Ucraina.

    Fabricile s-au bazat pe un volum mare de muncă în aşteptare pentru a susţine producţia, în condiţiile în care comenzile noi sunt în scădere. Sondajele managerilor de achiziţii au arătat că situaţia din sector s-a deteriorat în luna mai, deoarece exporturile s-au prăbuşit.

    Politica monetară mai restrictivă pentru combaterea inflaţiei contribuie la slăbirea cererii. O mare parte din impactul creşterilor ratelor dobânzilor adoptate începând de anul trecut încă se manifestă, iar Banca Centrală Europeană intenţionează să majoreze în continuare costurile de împrumut pentru a ţine preţurile sub control.

     

  • Motorul economic al Europei se prăbuşeşte si riscă un declin lung, lent şi dureros – cu consecinţe severe pentru întreaga Uniune Europeană

    Germania a fost motorul economic al Europei timp de decenii, conducând regiunea printr-o serie acerbă de crize istorice. Cu toate astea, rezistenţa colosului vestic se destramă, ameninţând bunăstarea întregului continent.

    Decenii întregi de politică energetică defectuoasă, eliminarea treptată a maşinilor cu motoare cu combustie şi o tranziţie lentă către noile tehnologii reprezintă cele mai grave ameninţări la adresa prosperităţii Germaniei de la reunificare. Din nefericire, spre deosebire de anii 1990, clasa politică nu are capacitatea de a aborda eficient problemele structurale care macină scheletul ţării, conform analiştilor Bloomberg.

    „Suntem naivi ca societate deoarece, în aparenţă, totul pare să fie în regulă”, a declarat Martin Brudermüller, directorul general al BASF SE, pentru Bloomberg. „Avem de-a face cu aceste probleme care se tot acumulează în Germania. Constat cu deznădejde că ne aşteaptă o perioadă de schimbări violente la care nu ştiu cum vom reacţiona. Mi-e teamă că nu toată lumea înţelege acest lucru”.

    În timp ce Berlinul a dat dovadă de eficienţă în încercarea de a depăşi crizele din trecut, perspectivele analiştilor din prezent nu sunt la fel de optimiste. Pe măsură ce riscul penuriei de energie se profila, coaliţia cancelarului Olaf Scholz era măcinată de dispute pe diferite teme, situaţie care a reliefat slăbiciunile de care guvernul ţării suferă.

    În pofida faptului că Scholz a declarat în ianuarie pentru Bloomberg că Germania va trece peste criza de energie din Rusia în acest an fără a intra în recesiune, datele publicate joi au arătat că, de fapt, economia s-a contractat din octombrie 2022.

    Potrivit eonomiştilor, creşterea economică a Germaniei va rămâne în urma Europei în anii următori, Fondul Monetar Internaţional estimând că Berlinul va fi economia cu cele mai slabe performanţe din G-7 în 2023. Cu toate acestea, Scholz a dat din nou dovadă de entuziasm.

    „Perspectivele economiei germane sunt foarte bune”, a declarat el reporterilor la Berlin după cele mai recente date economice. Prin deblocarea forţelor pieţei şi reducerea birocraţiei, „suntem gata să abordăm provocările cu care ne confruntăm”.

    Analiştii economici sunt de părere că ultimele cifre publicate ar putea să nu ilustreze o situaţie singulară, ci un semn al crizei care va urma.

    Germania se află în situaţia de a nu fi capabilă să satisfacă în permanenţă nevoile energetice ale bazei sale industriale, de a fi puternic dependentă de ingineria de modă veche şi îndelung îngreunată de lipsa de agilitate politică şi comercială în procesul de orientare către sectoarele cu creştere rapidă. Această serie de provocări structurale indică o trezire la realitate pentru o putere europeană care s-a obişnuit cu bunăstarea fără restricţii.

  • Şefii companiilor germane sfidează apelul oficialilor pentru desprinderea de China

    Guvernul cancelarului german Olaf Scholz face presiuni pentru reducerea dependenţei Germaniei de China, însă şefii unora dintre cele mai mari companii ale ţării, cum ar fi BASF, Mercedes-Benz, Siemens şi Volkswagen, resping astfel de îndemnuri, notează Bloomberg.

     

  • O veste proastă pentru România: Motorul economiei europene intră în recesiune pentru prima oară de la pandemia de COVID

    Germania a intrat oficial în recesiune, pentru prima oară de la pandemia care a lovit lumea în urmă cu doi ani. Speranţele că locomotiva economică a Europei va putea evita încetinirea economică s-au stins, după ce războiul din Ucraina a dus la creşterea preţurilor la energia atât de necesară acesteia, scrie Bloomberg.

    Economia  s-a contractat cu 0,3% în ultimele trei luni, după o scădere de 0,5% în trimestrul patru din 2022, a anunţat joi biroul de statistică. Potrivit estimărilor anterioare, economia trebuia să se confrunte cu o stagnare şi nu cu o contractare.

    „Gospodăriile au început să cheltuie mai puţin pe alimente, pe îmbrăcăminte, pe încălţăminte sau mobilire. De asemenea s-au cumpărat mai puţine autoturisme, mai ales cele electrice, deoarece stimulentele au fost reduse”, concluzionează biroul de statistică.

    Rezultatul este un eşec pentru Germania, care deşi a scăpat de cele mai subre scenarii care pluteau deasupra economiei pe fondul invaziei Rusiei, a ajuns totuşi în cele din urmă la recesiunea pe care cancelarul Olaf Scholz o excludea în ianuarie.

    Slăbiciunea industriei îşi pune amprenta asupra perspectivelor de business. Un indicator al aşteptărilor realizat de institutul Ifo a scăzut în luna mai pentru prima dată în opt luni, în timp ce un sondaj realizat de grupul de lobby DIHK a indicat o creştere zero a PIB-ului pentru 2023.

    Un raport al Bundesbank din această săptămână a oferit un oarecare optimism – sugerând că economia ar putea creşte “uşor” în acest trimestru, pe măsură ce stocurile mari de comenzi, o atenuare a blocajelor de aprovizionare şi costurile mai mici ale energiei susţin producătorii.

    Dar cererea de bunuri se prăbuşeşte, deoarece consumatorii confruntaţi cu o inflaţie ridicată preferă să se răsfeţe cu petrecerea timpului liber şi călătoriile. Acest lucru face ca creşterea economică să fie din ce în ce mai inegală – o tendinţă despre care unii analişti spun că nu este sustenabilă.

  • Un declin major al exporturilor germane către China iscă îngrijorări privitoare la cea mai mare economie europeană

    O scădere de două cifre a exporturilor germane către China a declanşat semne de întrebare privitoare la motivele pentru care vastul sector manufacturier al ţării a rămas în urma rivalelor în a beneficia de pe urma revenirii cererii chineze, scrie Financial Times. Exporturile germane către China au fost cu 11,3% mai mici în primele patru luni ale acestui an în termeni anuali.