BusinessMagazin

Tag: Georgescu

  • Radu Georgescu se implică în Smart Bill

    Smart Bill anunţă înfiinţarea unui Board of Advisors din care va face parte Radu Georgescu (antreprenor în serie si investitor). Rolul acestui board este de a consilia echipa Smart Bill în luarea deciziilor.

    Smart Bill a fost lansat în 2007, iar în prezent deserveste peste 18.000 de clienţi. Soluţia poate fi accesată de pe orice calculator cu Windows, MAC OSX sau Linux, dar si online din orice tip de browser. Din anul 2010, compania a intrat si pe piata soluţiilor software de gestiune a stocurilor, oferind clienţilor soluţia: Smart Bill Gestiune si Facturare.

    Cu Smart Bill se emit peste 200.000 de documente lunar, serviciul asigurând managementul întregului proces de facturare: emitere factură, livrare si stocare.

    “Cooptarea lui Radu Georgescu în cadrul Board of Advisors al Smart Bill se numară printre cele mai importante acţiuni ale companiei din ultimul an. Am dezvoltat împreună cu Radu Georgescu o strategie de extindere a Smart Bill la nivel internaţional”, spune Radu Hasan, Co-Fondator si CEO Smart Bill.

    Din Board of Advisors Smart Bill mai fac parte si alţi mentori care pentru moment îsi vor păstra anonimatul. Pe viitor, se doreste atragerea si altor susţinători strategici cu o foarte bună înţelegere a business-ului si a obiectivelor de expansiune internaţională ale Smart Bill. 

    “Smart Bill este o companie românească cu potenţial mare de a depăsi graniţele României. Are avantajul unei echipe bine închegate si foarte hotarâte să atingă obiective îndrăzneţe. Am incredere în ei si sunt convins că vom auzi numai vesti bune de la Smart Bill”, mentionează Radu Georgescu.

    Cu peste 20 de ani de experienţă în fondarea si dezvoltarea de companii tehnologice (software, Internet, eCommerce), Radu Georgescu este unul dintre cei mai recunoscuţi antreprenori în serie si investitori din România si regiune. Radu este fondatorul GECAD Group si în prezent activează ca membru în Board-ul mai multor companii de tehnologie si ecommerce printre care Avangate, Axigen, GECAD NET, CloudBag si Elefant.ro. Radu a întreprins unele dintre cele mai importante exit-uri din România (vânzarea tehnologiei antivirus RAV către Microsoft în 2003 si vânzarea GECAD ePayment către gigantul Naspers în 2010).

     

  • Florin Georgescu a lăsat rezerva de valută din Finanţe aproape de unde a preluat-o: 4,4 mld. euro

    Rezerva de valută constituită în Trezoreria statului conform acordului cu FMI a înregistrat fluctuaţii considerabile pe parcursul anului în condiţiile în care acest instrument de protecţie a fost folosit intens în contextul crizei politice din vară pentru acoperirea necesarului de lichidităţi fără angajarea unor costuri usturătoare pentru buget. Astfel, la sfârşitul lunii iulie aşa-numitul “buffer” scăzuse la 3,3 mld. euro, după ce în aprilie se apropiase de 5 mld. euro. Apoi rezerva a fost refăcută în toamnă prin două emisiuni de bonduri în euro pe piaţa internaţională care au însumat 2,25 mld. euro. Aşa se face că la un moment dat bufferul a trecut de 6 mld. euro, însă nu a rămas acolo decât scurt timp. Finanţele au împrumutat şi 763 mil. euro de pe piaţa internă pentru rambursarea unei emisiuni de obligaţiuni în euro destinată pieţei interne, astfel că această scadenţă nu a afectat rezerva de valută.

    Mai multe pe zf.ro

  • Georgescu: Propun respingerea moţiunii simple, solicitările sunt nejustificate

    “Referitor la solicitările autorilor moţiunii privind prezentarea bugetului de stat şi al asigurărilor sociale pentru anul 2013 până la 1 noiembrie anul curent şi anularea OUG nr. 47/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative referitoare la reglementări de măsuri fiscal-bugetare, dorim să informăm grupul parlamentar PDL că Guvernul Ponta consideră ca nejustificate propunerile respective”, a spus Georgescu, în şedinţa Camerei Deputaţilor consacrată dezbaterii moţiunii.

    El a argumentat făcând referire la imposibilitatea negocierii bugetului pe 2013 cu partenerii externi în timpul campaniei electorale, precum şi la practica anterioară, din anii cu alegeri parlamentare, când niciodată bugetele elaborate sau chiar aprobate în anul electoral nu au fost aplicate şi în anul următor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La îndatorarea externă stăm bine

    România a lansat, aşadar, o emisiune de euroobligaţiuni pe 6 ani în valoare de 750 mil. euro (planul fusese să atragă cel puţin 500 mil. euro), la o dobândă între 5,1% şi 5,15%, în scădere faţă de 5,25% la emisiunea din 2011 – “un real succes”, conform concluziei ministrului Florin Georgescu. Deşi estimarea iniţială vorbea de lunile septembrie-noiembrie, momentul ales a avut în vedere conjunctura evident bună de pe pieţele externe, stimulate de perspectiva intervenţiei BCE, momentul de respiro politic intern, precum şi faptul că INSSE tocmai a confirmat că PIB a crescut cu 0,5% în trim. al II-lea faţă de primul trimestru şi cu 0,8% pe primele şase luni, susţinut de creşterea consumului privat şi a investiţiilor.

    Pentru Finanţe, noul împrumut oferă şi ocazia de a evada din raza băncilor locale, care de la declanşarea scandalului politic au tot împins în sus dobânzile la titlurile în lei. “Necesarul de finanţare pentru restul anului rămâne ridicat, la cca 4,3 mld. euro”, notează analiştii Raiffeisen. “Emisiunea se anunţă de bun augur pentru leu şi relaxează presiunile asupra Ministerului Finanţelor de a emite titluri în lei pe termen scurt. Oricum, luna septembrie a început bine şi pe acest front, întrucât MF a atras 1,5 mld. lei în două licitaţii de titluri de stat”, adaugă analiştii băncii.

    Conform Eurostat, la finele primului trimestru, datoria publică era de 36,3% din PIB, ceea ce plasează România pe locul al patrulea în topul ţărilor din UE cu cea mai mică datorie publică măsurată după ponderea în PIB.

  • Guvernul a aprobat rectificarea bugetară. Care vor fi efectele ei

    “Am aprobat rectificarea bugetară pornind de la obligaţia absolută pe care guvernul pe care eu îl conduc şi-a asumat-o, aceea de a rămâne şi de a păstra ţara noastră într-o limită clară de disciplină financiară şi de a respecta în totalitate acordurile şi obligaţiile pe care România şi le-a asumat în relaţiile cu creditori noştri internaţionali, adică cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială”, a declarat premierul Victor Ponta.

    Rectificarea bugetară porneşte de la scenariul unei creşteri economice revizuite de la 1,5% la cca 1,2%, “ca efect al creşterii economice încetinite sau chiar negative din zona UE, de la principalii noştri parteneri, unde exportam mărfuri şi servicii, de asemenea din cauza secetei şi, sigur, într-o anumită măsură, şi din cauza climatului politic tensionat din ultimele câteva luni”, potrivit lui Florin Georgescu.

    Rata inflaţiei a fost şi ea revizuită de la circa 3% la 3,5% în decembrie anul acesta faţă de decembrie anul trecut. Deficitul extern de cont curent este estimat în jur de 4% din PIB, iar cursul mediu de schimb luat în calcul pentru fundamentarea bugetului a fost revizuit de la 4,21 la 4,45 lei/euro. PIB, în termeni nominali, ca valoare absolută, este de 607 miliarde de lei, “uşor mai ridicat şi din cauza ratei inflaţiei şi a cursului de schimb, pe de o parte, dar pe de altă parte şi din cauza revizuirii PIB realizat în anii anterior, 2010 şi 2011, care, pe baza datelor definitive, a fost mai mare decât pe baza datelor preliminare”. În aceste condiţii, deficitul bugetar creşte, conform celor convenite cu FMI, de la 1,9 la 2,2% din PIB, iar factura salarială este menţinută la nivelul de 6,7% din PIB, sub 7%, care este plafonul maxim posibil, dar şi sub 6,9%, cât a fost în 2011.

    UNDE SE DUC BANII

    Conform ordonanţei, veniturile bugetului de stat au fost reduse cu 2,658 miliarde de lei (0,4% din PIB), iar cheltuielile bugetului de stat, pe sold, au fost diminuate cu 1,253 miliarde de lei (0,2% din PIB). Sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2012 au fost majorate cu 513 milioane lei. Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii au fost majorate cu 155,5 milioane lei, iar cele ale sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale au crescut pe sold cu 56,8 milioane lei. Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj au fost reduse cu 199,3 milioane lei, iar veniturile fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale au fost majorate cu 10,5 milioane lei.

    La capitolul cheltuielilor sociale, în afară de reîntregirea salariilor şi restituirea pensiilor, Ponta a spus că Guvernul a prevăzut prin intermediul autorităţilor publice locale 100 de milioane de lei pentru plata însoţitorilor persoanelor cu dizabilităţi, sumă redistribuită de la bugetul MDRT.

    Rectificarea şi deblocarea posturilor vor permite angajarea absolvenţilor din 2011 şi 2012 în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, a Ministerului Apărării, a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a celorlalte structuri militarizate. În cazul justiţiei au fost prevăzute în buget sumele necesare pentru angajarea unui număr de 564 de judecători şi grefieri, personal magistraţi şi personal auxiliar, necesari pentru a putea trece de la 1 februarie 2013 la implementarea Codului de procedură civilă şi a reformelor în justiţie, reforme pe care România şi le-a angajat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

    La Ministerul Educaţiei au fost alocaţi banii necesari pentru clasa zero, pentru burse şi pentru doctoranzi. În cazul administraţiei publice locale, o sumă totală de 600 de milioane de lei va asigura plata arieratelor către creditori. La Ministerul Agriculturii, prin trecerea unor plăţi de la bugetul de stat către fonduri europene se vor asigura subvenţiile pentru crescătorii de porci şi păsări, precum şi pentru producătorii agricoli afectaţi de secetă, în luna octombrie.

    De asemenea, la unele ministere au fost reduse fondurile în cazurile investiţiilor cu un grad redus de eficienţă economică sau care erau numai la început şi nu aveau perspectivă de finalizare în următorii 3-5 ani, a precizat ministrul finanţelor, Florin Georgescu. “Se alocă suficiente sume pentru obiectivele aflate la un grad ridicat de finalizare: 80-85-90%, nu la acele abia începute, cu 1-2% grad de realizare”, a spus ministrul. Întrebat de presă despre ce ministere este vorba, Georgescu a răspuns: “Aţi auzit, n-au ieşit ţipete din sala guvernului, lumea a fost destinsă. Ce importanţă are că s-au luat 100 de milioane de colo şi s-au mutat dincolo? S-au făcut analize profesionale pentru a ajunge la asemenea concluzii”.

    Tot marţi, Guvernul a aprobat ordonanţa prin care se introduce sistemul de plată a TVA la încasarea facturii pentru companiile cu cifră de afaceri de sub 2,25 milioane lei în perioada octombrie 2011 – septembrie 2012, prevedere care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013. Firmele cu cifră de afaceri sub 2,25 milioane de lei vor fi obligate să treacă la sistemul TVA la încasare şi să achite şi să încaseze facturile numai prin bancă, în timp ce marile companii nu vor putea să-şi deducă TVA din relaţia cu firmele mai mici dacă nu le plătesc facturile. Dacă obligaţiile se sting prin plata în numerar se aplică sistemul de exigibilitate a TVA la facturare.

    Un punct al acestei ordonanţe este taxa de clawback din sectorul medical, care a fost revizuită “undeva în jos, de la 30 şi ceva la sută la 20 şi ceva”, potrivit lui Florin Georgescu, noua formulă de calcul urmând să intre în vigoare la 1 octombrie. A fost reglementată în acelaşi timp şi regularizarea plăţilor restante încă din anii 2009-2010, respectiv aducerea la zi a decontărilor dintre agenţii economici care comercializează, comercianţii de medicamente, spitale, farmacii, CNAS.

  • Un curs prea mare pentru scandaluri prea meschine

    Diferenţa pare greu de sesizat, dar e esenţială. Ca să fie mai uşor de înţeles, avem şi un exemplu concret: leul scade nu pentru că USL vrea să-l dea jos pe preşedintele Băsescu sau pentru că aranjarea suspendării s-a făcut prea repede şi prea din topor pentru standardele europene, ci dimpotrivă, pentru că tranşarea luptei pentru putere din România se face prea lent pentru ca politicile economice din următoarele luni să mai poată rămâne previzibile.

    Moneda naţională este sub un atac speculativ, nejustificat de indicatorii macroeconomici, astfel încât Guvernul a cerut responsabililor cu siguranţa naţională să investigheze situaţia, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului. Nu e vorba de România lui iulie 2012, ci de Ungaria lui noiembrie 2011, când purtătorul de cuvânt Andras Giro-Szasz făcea această declaraţie despre soarta forintului, monedă care bătuse de-a lungul anului recorduri istorice de depreciere, scăzând cu 12% faţă de euro în şase luni. Agenţia Reuters nota exodul investitorilor în activele ungureşti, de când cabinetul Viktor Orban naţionalizase fondurile de pensii private, îngrădise independenţa băncii centrale şi a Curţii Constituţionale, impusese taxe suplimentare pentru bănci şi companii telecom şi, ca urmare, intrase în conflict cu FMI şi CE. De la aproape 318 forinţi/euro, cât era atunci, moneda ungară şi-a revenit acum ca prin farmec, după ce guvernul a acceptat condiţiile FMI şi a început la 17 iulie negocierile cu Fondul. În doar câteva zile, forintul a devenit campion regional la apreciere, cu un plus de 2%, ajungând la crica 285 faţă de euro.

    Morala poveştii de mai sus ar putea fi asemănată cu cea a poveştii din iunie 2010 de la noi, când respingerea de către CCR a tăierii pensiilor a împins în doar patru zile cursul de la 4,2311 la 4,3688 lei, pentru ca decizia guvernului Boc de a tăia salariile şi a creşte TVA să readucă la fel de repede cursul în marja lui cuminte de 4,23-4,28, în care a şi rămas pentru restul anului. Cu alte cuvinte, oricât de vaste ar fi urmările unor politici imprudente (Ungaria) şi oricât de rapidă ar fi deprecierea în câteva zile (la noi în 2010), nimic nu e ireversibil când e vorba de curs. În plus, cum e cazul forintului acum, poţi să prinzi şi o conjunctură externă bună, adică o acalmie de câteva zile a cursului euro/dolar, ştiut fiind că o scădere a euro faţă de dolar depreciază şi monedele din Europa Emergentă faţă de euro şi încă şi mai mult faţă de dolar, din cauza fugii de risc a investitorilor în raport cu toată zona.

    Se compară cu astfel de cazuri situaţia de acum a leului, care a pierdut de la începutul anului circa 5,6% faţă de euro şi circa 11% faţă de dolar şi scade în continuare? Ministrul finanţelor, Florin Georgescu, susţine că “este o evoluţie conjuncturală” şi că leul “va veni înapoi, deci cred că se va aprecia până la un nivel sub 4,5, ca efect al calmării şi al clarificărilor de pe scena politică”, în timp ce politicienii fostei guvernări compară efectul economic de acum mai curând cu cel al mineriadelor decât cu referendumul de demitere a preşedintelui din 2007, deşi traiectoria comparată a cursului îi contrazice.

    Încă din ultimele luni ale anului trecut, mai toate analizele financiare despre România pentru uzul investitorilor aminteau că, ţinând cont de sondajele de opinie, este previzibilă o înlocuire la guvernare a PDL de către USL cu prilejul alegerilor din 2012. Pe atunci, riscurile politice interne luate în calcul se refereau fie la o orientare a USL ostilă acordurilor cu finanţatorii externi, fie la proteste de stradă de amploare soldate cu alegeri anticipate, fie la ascensiunea unor forţe populiste noi. În primul trimestru din 2012, când pieţele s-au lămurit că USL susţine acordul cu FMI şi disciplina fiscală, că protestele din ianuarie nu se prelungesc şi că nu vom avea nici alegeri anticipate, ideea de risc politic s-a redus la menţionarea unor posibile derapaje de la disciplina fiscală, uzuale în anii electorali şi bine tolerate de pieţele financiare atâta vreme cât nu aruncă în aer cifrele bugetului. Percepţia s-a păstrat şi ulterior, după ce guvernul Ponta a bătut palma cu FMI.

    Lucrurile au început să se strice însă atunci când a devenit clar că România a rămas în recesiune în primul trimestru şi că datele economice nu se îmbunătăţesc, în schimb coabitarea preşedinte-premier e tot mai dificilă şi plină de scandaluri (plagiatul lui Ponta, ameninţările cu suspendarea lui Băsescu) care nu doar că nu au rămas la dimensiunile mărunte pe care le meritau, ci riscă să ducă la căderea încă unui guvern în mai puţin de şase luni sau la demiterea preşedintelui urmată de alegeri prezidenţiale anticipate, cu efect incert pentru economie. “Preocuparea noastră de bază este că aceste tensiuni politice ar putea duce la amânarea reformelor structurale cerute de acordurile României cu FMI şi UE, inclusiv a privatizării companiilor de stat”, scria la 11 iulie agenţia Fitch, într-o notă care arăta că “intensificarea instabilităţii politice în România nu este o ameninţare pe termen scurt la adresa ratingului ţării, având în vedere efectele consolidării fiscale şi rezervele de valută substanţiale”.

    Aceasta a fost perioada când au prins prilejul de a acţiona speculatorii care au început să mizeze pe o viitoare depreciere a leului. The Wall Street Journal îl cita, la 11 iulie, pe Bryan Carter, manager de portofoliu la fondul Acadian Asset Management din Boston, cu active în administrare de 44,5 mld. dolari, care declara că în săptămâna precedentă a majorat numărul poziţiilor scurte pe leu (pariuri pe viitoarea depreciere). La fel au stat lucrurile şi cu obligaţiunile româneşti, care au scăzut chiar dublu faţă de leu. “Investim în continuarea pierderii de credibilitate a guvernului român”, spunea Carter. În ultima săptămână, la aceşti factori s-a adăugat deteriorarea relaţiei României cu liderii europeni: “Criticile internaţionale ale procesului politic, dacă nu sunt abordate adecvat, ar putea afecta relaţia cu UE, care a fost constant o sursă importantă de sprijin instituţional şi financiar pentru România”, arată agenţia Moody’s.

    Dar cum de a trecut cursul chiar şi dincolo de 4,58 lei, din moment ce BNR are rezerve valutare de 33 mld. euro, suficiente ca să-l apere? “Peisajul economic nu arată încurajator: lipsesc semnalele solide de reluare a creşterii şi nu se ştie dacă performanţa de export mai rezistă. BNR ar fi deci presată să taie dobânda-cheie, ca să stimuleze economia, însă, ţinând cont de presiunile de depreciere a leului, nu o va face. Ca să limiteze deprecierea, BNR a început să restrângă oferta de lichiditate în lei din piaţa interbancară, ceea ce a împins în sus dobânzile din piaţă, aproape de dobânda de politică monetară”, explicau la 27 iunie analiştii Citigroup, care anticipau pentru finele anului un curs de 4,40 lei/euro. Era epoca presiunilor speculative pe euro, legate direct de criza datoriilor europene, cu evenimentele din Grecia, Spania, Italia şi de la Bruxelles pe care le ştim.

    La 8 iulie, după declanşarea crizei politice din România, aceiaşi analişti apreciau, fără a-şi schimba prognoza de curs, că “deteriorarea stabilităţii politice”, coroborată cu faptul că fluxurile de capital spre România au scăzut (de la 2,64 mld. euro în perioada ianuarie-aprilie 2011 la 1,15 mld. euro în ianuarie-aprilie 2012), complică opţiunile BNR, care “nu este foarte dispusă să vândă valută la fel de agresiv precum a făcut-o în perioada aprilie-iunie. Mai exact, BNR va fi reticentă să accepte scăderea nivelului rezervelor valutare în mod semnificativ sub 32 mld. euro”, afirmau analiştii grupului american.

    Explicaţiile acestei reticenţe ar fi mai multe. Pe de o parte, faptul că, în loc să se îndrepte spre un deznodământ rapid care să permită revenirea la normal, criza politică trenează. “Se pare că va rămâne un factor de incertitudine în perioada următoare – rezultatul incert al referendumului, posibile alegeri prezidenţiale anticipate, plus alegerile parlamentare din noiembrie-decembrie”, remarcă Ana-Maria Morărescu, analist la Raiffeisen. “Ţinând cont de climatul de mare aversiune faţă de risc din pieţele externe, de fluxurile scăzute de capital străin şi de nesiguranţa de pe pieţele locale, deprecierea leului din ultimele luni nu se va putea inversa, probabil, în perioada următoare”, adaugă Nicolae Covrig, analist la aceeaşi bancă, a cărui opinie e că rămâne posibilă revenirea cursului la 4,45 lei/euro până la finele lui septembrie, dar cu rezerva că prognoza ar putea fi revizuită.

    Or, în astfel de condiţii, a încerca să ţii cursul în faţa speculatorilor, oferindu-le constant câştigul pe care îl aşteaptă, e cea mai bună reţetă de a-ţi topi rezerva valutară, într-o perioadă când criza externă e cum nu se poate mai departe de o rezolvare, iar capriciile pieţelor nu dau semne să se stingă atâta vreme cât nu li se dă satisfacţie prin noi operaţiuni masive de relaxare monetară din partea marilor bănci centrale. Vlad Muscalu, economist-şef al ING Bank România, rezumă situaţia în care ne aflăm: “Anul trecut, teama de acţiunile BNR era suficientă încât să limiteze presiunile de depreciere, însă lipsa intervenţiilor agresive din ultimele trei luni a estompat această teamă, iar pariul că BNR va sări rapid în ajutorul leului a încetat să mai fie profitabil.” Cel mai important lucru de observat e însă altul: “Deprecierile din ultima vreme au avut loc într-o conjunctură externă destul de calmă. O schimbare a sentimentului pieţelor externe ar face însă ca aceste deprecieri să ne pară blânde.”

  • Guvernele trec, acordurile cu FMI rămân. Până când?

    Obişnuinţa de a gândi în termeni politici şi nu economici a dominat, ani de-a rândul, discuţiile despre acordurile cu FMI, ajunse un fel de fatalităţi enigmatice, abătute pe capul României fie pentru că un guvern de o anumită culoare politică era incapabil să conducă ţara, fie pentru că un guvern sau altul era incapabil să se opună presupuselor conspiraţii străine contra ţării. Ieşirea (cu scântei) a guvernului Tăriceanu, în 2005, din acordul de atunci cu FMI a fost salutată în România ca o dovadă binevenită de independenţă, pentru ca în 2009, când relaţia cu instituţia de la Washington a fost reluată în epoca Boc, să iasă la iveală dezastrul economic real acumulat în scurta epocă de independenţă.

    În urmă cu câteva luni, guvernatorul BNR reflecta public pentru prima oară că după ce actualul acord se termină, adică în martie 2013, cel mai bine ar fi să nu mai încheiem încă unul. “Ar însemna că lucrurile merg bine şi că nu mai avem nevoie de un profesor. Dacă te lungeşti într-un asemenea acord, nu e un mesaj bun”, spunea Mugur Isărescu, adăugând că noile ancore externe după 2013 ar urma să fie doar tratatele cu UE. Între timp, premierul Victor Ponta avea să reflecteze la rândul lui că poate ar fi bine să semnăm un nou acord preventiv cu FMI în 2013, cu aceeaşi funcţie a celui actual, adică de “certificat de sănătate” bun de arătat pieţelor financiare. Cât despre preşedintele Traian Băsescu, faptul că după acordul din 2009-2011 a urmat cel actual a fost promovat şi asumat explicit ca o cale de a-i împiedica pe viitorii guvernanţi de la alte cheltuieli bugetare fără număr, inclusiv în caz că el n-ar mai fi la putere.

    De fapt însă, “certificatul de sănătate” al FMI n-a existat niciodată: întotdeauna a fost vorba, pe de o parte, de o componentă de tratament pur şi simplu (cum s-a întâmplat din 2009 până în 2011, când am avut una dintre cele mai drastice ajustări fiscale din Europa, de la un deficit structural de circa 8% din PIB la unul de circa 3%), pe de altă parte de o convalescenţă sine die – aşa cum este acum, când, conform teoriei FMI, după stabilizarea fiscală trebuie să urmeze o serie de privatizări şi dereglementări la capătul cărora se găseşte idealul creşterii economice perfect sustenabile, cu retragerea aproape totală a statului din economie. Iar cum din 2010 încoace, ideea de boală a căpătat şi un chip – sperietoarea Grecia -, respectarea de la un trimestru la altul a ţintelor fiscale asumate cu FMI a ajuns prima grijă grijă şi principalul motiv de mândrie pentru toate guvernele, fie că s-au numit Boc, Ungureanu sau Ponta. Frica a păzit şi va păzi bostănăria în continuare, indiferent cât de intense ar fi crizele politice interne ori cât de diferite ar fi culorile politice ale guvernanţilor.

    “Dacă scena politică în mod tradiţional turbulentă din România a fost în general ignorată de pieţe, ca zgomot de fond, de data aceasta ofensiva spre putere a USL e suficient de serioasă încât să creeze condiţiile pentru o depreciere durabilă a leului. Din fericire însă, Guvernul a fost foarte atent să evite comparaţiile cu Ungaria şi discuţii furtunoase ca ale lui Viktor Orban cu finanţatorii internaţionali”, observă Mateusz Szczurek, economist-şef pentru ECE în cadrul ING Bank, comentând deprecierea bruscă a leului cu ocazia demersurilor de suspendare a preşedintelui Băsescu. “Dimpotrivă chiar, ţinta de deficit convenită cu FMI a fost îndeplinită în prima parte a anului, după cum spune ministrul de finanţe Florin Georgescu (deşi ni se pare destul de surprinzător, ţinând cont de rezultatele din ianuarie-mai), iar premierul Victor Ponta a promis demisia miniştrilor care nu vor respecta angajamentele faţă de FMI”, constată Szczurek.

    Ca să reamintim cum stă situaţia, pentru ca ţinta de deficit bugetar de cel mult 2,2% din PIB pentru acest an să fie atinsă, după ce pe primele cinci luni a ajuns deja la 1,2%, deficitul ar trebui să fie doar în jur de 1% din PIB în perioada iunie-decembrie. Efortul va fi mare, având în vedere nu numai perioada electorală, ci şi faptul că în toţi anii, cheltuielile bugetare cresc de obicei în a doua parte a anului. La aceasta se adaugă chestiunea arieratelor la buget, care au reînceput să crească începând din primul trimestru, conform ultimului raport al FMI, publicat săptămâna trecută (vezi grafic). Misiunea FMI pentru următoarea evaluare a acordului vine în România la 24-25 iulie, iar în funcţie de rezultatele discuţiilor, potrivit ministrului Georgescu, va urma rectificarea bugetară şi “vom şti exact care vor fi sumele redistribuite în cadrul bugetului, cine e cu plus şi cine e cu minus”.

    Aceeaşi frică păzeşte bostănăria în relaţia cu FMI şi în cazul celei de-a doua componente a “certificatului”, respectiv convalescenţa – restructurarea şi privatizarea companiilor de stat. Numai că aici, deşi niciodată autorităţile nu s-au opus deschis Fondului, cu argumentul teoretic legitim că ar vrea să păstreze în administrarea statului active esenţiale din energie sau transporturi, toate guvernele au adoptat tacit aceeaşi tactică de tergiversare. O comparaţie între scrisoarea de intenţie a guvernului Boc din iunie 2011, adică la prima evaluare a acordului actual, şi cele ulterioare e instructivă. Autorităţile promiteau acum un an că vânzarea prin bursă ori către investitori strategici a pachetelor statului la Petrom (10%), Transelectrica, Transgaz, Romgaz (câte 15%) şi Oltchim se va face până la sfârşitul lui 2011, iar la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica vor fi vândute pachete minoritare până la sfârşitul lui mai, respectiv iunie 2012.

  • Ponta şi Georgescu asigură băncile că nu li se va întâmpla nimic rău la Hidroelectrica

    Pe de altă parte, surse guvernamentale spun că Eximbank ar pregăti un credit destinat Hidroelectrica tocmai pentru plata ratelor şi a dobânzilor, în timp ce Ministerul Economiei spune că societatea este în deficit de cash.

    Premierul Victor Ponta, ministrul finanţelor Florin Georgescu şi viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, s-au întâlnit ieri la prânz cu reprezentanţii băncilor care au expunere pe Hidroelectrica în încercarea de a-i asigura că insolvenţa companiei de stat nu le va afecta interesele şi nici liniile de credit acordate societăţii.

    Datele din raportul administratorilor din 2011 arată că Hidroelectrica avea la finalul anului trecut datorii de 2,5 miliarde de lei către instituţiile bancare, un miliard de lei fiind credite pe termen scurt, iar restul sumei reprezintă împrumuturi pe termen lung. Pe termen scurt, cei mai mari creditori ai companiei sunt BRD cu 299,4 milioane de lei, RBS Bank cu 120,5 milioane de lei, Banca Transilvania cu 94,1 milioane de lei şi Citibank Europe cu 84,8 milioane de lei.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Ponta: Georgescu s-a uitat în hârtii. Nici Boc, nici Ungureanu nu au prevăzut bani pentru salarii

    “Acum, când Florin Georgescu a început să se uite pe hârtii, pe buget, rezultă foarte clar că nici Guvernul Boc şi nici Guvernul Ungureanu nu au prevăzut bani pentru creşterea salariilor, nu au alocat niciun leu pentru restituirea sumelor încasate ilegal de la pensionari”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info