Tag: Georgescu

  • Ce milionari a produs IT-ul din România

    După succesul cu antivirusul RAV, cumpărat de compania lui Bill Gates, Radu Georgescu a continuat să dezvolte businessuri de tehnologie remarcate şi apreciate la nivel internaţional. Astfel, în 2010 antreprenorul român a făcut al doilea exit prin vânzarea procesatorului de plăţi online ePayment grupului sud-african Naspers, iar în 2013 pe cel de-al treilea: vânzarea companiei de IT Avangate unui fond de investiţii cu active de 7 mld. dolari din Silicon Valley. A urmat şi al patrulea exit, în 2014, când Modulo Consulting, un integrator local de soluţii IT pentru operatori de comunicaţii, a cumpărat businessul Axigen – un software care permite companiilor să-şi creeze propriul server de mesagerie electronică (e-mail).

    Antreprenorul român nu s-a oprit însă aici, continuând să investească şi în alte business-uri de tehnologie prin intermediul fondului de investiţii Gecad Ventures. Totodată, el s-a alăturat şi unor investiţii făcute de Early Game Ventures, un fond de investiţii condus de Dan Călugăreanu, Cristian Munteanu şi Radu Stoicoviciu. Până acum, Early Game Ventures a finanţat o serie de start-up-uri locale printre care se numără Bunnyshell, Adiem, BookVitals şi RoboSelf Technology.

    Cu cele patru exituri de success, plus celelalte finanţări în domeniul tech, Radu Georgescu a fost practic cel care a deschis drumul, arătând că România este importantă pe harta inovaţiei tehnologice la nivel mondial. Lui i-au călcat pe urme mai multe nume noi, care au reuşit de asemenea să valideze la nivel internaţional afaceri demarate aici – unele dintre cele mai răsunătoare exemple fiind achiziţia LiveRail (iulie 2014), o idee născută la Cluj-Napoca, de către Facebook, într-o tranzacţie estimată la 500 mil. dolari, vânzarea start-up-ului Clever Taxi (iunie 2017) indirect către Daimler pentru circa 10 milioane euro şi succesul producătorului de ceasuri inteligente Vector Watch, care a fost cumpărat în 2017 de americanii de la Fitbit, companie achiziţionată luna aceasta de gigantul Google pentru suma de 2,1 mld. dolari.

    Pe lângă aceste deal-uri răsunătoare în industria IT la nivel global, pe piaţa locală s-au mai realizat o serie de tranzacţii în ultimii ani, o efervescenţă foarte mare fiind pe segmentul de comenzi online de mâncare, care a atras la rândul lui jucători internaţionali în România. Mai exact, platforma online pentru comenzi de mâncare hipMenu, fondată în 2013 în Cluj-Napoca, a fost cumpărată anul trecut de gigantul german Delivery Hero, care deţine şi platforma foodpanda pe plan local. De asemenea, tot anul trecut, platforma online pentru comenzi de mâncare Oliviera, înfiinţată în 2014 în Bucureşti şi cumpărată ulterior de grupul Hello Hungry din Bulgaria, a intrat în portofoliul olandezilor de la Takeaway.com. Aceştia au cumpărat cele două platforme, Oliviera.ro şi HelloHungry.bg, pentru o sumă de circa 10 milioane de euro.

    Totodată, în ultimii cinci ani, pe piaţa locală au apărut tot mai mulţi investitori de tip angel, precum şi fonduri de investiţii locale cu focus în zona de tehnologie. Astfel, dacă în urmă cu cinci ani start-up-urile locale erau nevoite să înfiinţeze businessuri în afara României şi să aplice la acceleratoare din străinătate, precum Seedcamp, hub:raum sau altele pentru a putea obţine finanţări substanţiale, astăzi există mai multe fonduri de investiţii locale. Câteva exemple pentru start-up-uri fondate în străinătate de români sunt TypingDNA, Appscend sau MEDIjobs.

    Printre primele fonduri de investiţii cu focus pe zona de tehnologie din România a fost 3TS Capital Partners, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din Europa Centrală şi de Est, care administrează şi fondul 3TS Catalyst România. Acesta a investit de-a lungul timpului peste 10 milioane de euro în start-up-uri de tehnologie de pe plan local care activează în zona de comerţ electronic, soluţii cloud de tipul software as a service (SaaS), agenţii de turism online şi hardware (dispozitive wearable – ceasuri inteligente). Printre start-up-urile susţinute de 3TS Capital Partners s-au numărat SmartDreamers, Elefant.ro, Vola.ro, Simartis Telecom, Green Horse Games, Avocat.net, 123contactform, SmartBill, Marketizator (actualul Omniconvert) şi Vector Watch. Toate investiţiile realizate au fost de tipul cash-in – majorare de capital, perioada de investiţii tipică fiind cuprinsă între 3 şi 5 ani.

    Începând de anul trecut, pe piaţa locală a început să fie foarte activ şi fondul de investiţii GapMinder – proiect iniţiat de Dan Mihăescu, un manager cu experienţă în domeniul M&A (mergers and acquisitions) şi în mediul corporate, în multinaţionale precum Microsoft şi UPC, împreună cu Sergiu Roşca, antreprenor şi avocat de profesie. GapMinder a acordat până acum finanţări de peste 5 mil. euro pentru start-up-uri din România, din care 4 mil. euro în 5 companii – SmartDreamers, FintechOS, TypingDNA, Sypher şi Paybilla – şi peste 1 mil. euro în alte 25 companii selectate în cadrul programului de accelerare Techcelerator. Printre celelalte start-up-uri susţinute financiar de GapMinder se numără şi ialoc, TalentBrowse, MEDIjobs, undelucram.ro, AppSeed, Confidas, Cyscale, Flixier (o platformă de editare video online care măreşte semnificativ viteza de editare), OmniCare, Prokuria, Securifai şi Vetted.

    Cea mai recentă investiţie realizată de GapMinder este cea în platforma de e-fullfilment Frisbo, unde a contribuit la finanţarea de 1,2 milioane de euro împreună cu ROCA X, un alt fond de investiţii local axat pe start-up-uri tech, şi cu alţi investitori de tip angel.

    Grupul de antreprenori români care a pus bazele ROCA X – Liviu Stoleru, Lucia Costea, Oana-Ionela Luca, George-Mircea Târnoveanu şi Marius Alexe – alături de divizia de investiţii a CITR Group (prin CIT Resources şi CIT Restructuring), BT Asset Management şi Grampet SA, are în plan să ajungă la plasamente de 10 mil. euro în doi ani. Până acum, ROCA X a investit aproximativ 600.000 euro în cinci start-up-uri, dintre care trei de pe piaţa locală: Beez (o aplicaţie care ajută la economisirea banilor), Feexers (market­place pentru servicii de înfrumuseţare) şi Feeel (platformă digitală europeană care centralizează accesul la servicii de sănătate).

    În ceea ce priveşte valoarea totală a finanţărilor primite de un start-up local, UiPath – cel care a devenit primul şi singurul unicorn născut în România – conduce detaşat topul cu peste un miliard de dolari, sumă primită în patru runde de finanţare desfăşurate în 2017, 2018 şi 2019. De altfel, cea mai recentă finanţare primită de UiPath, de 568 mil. dolari (516,35 milioane euro), a reprezentat 97% din suma totală investită până acum anul acesta în start-up-urile de tehnologie din România, conform raportului Eastern Disruptors, realizat de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), cea mai puternică organizaţie din sectorul de IT românesc.

    Ca atare, UiPath, compania fondată de Daniel Dines şi Marius Tîrcă pentru dezvoltarea de soluţii software de automatizare a proceselor repetitive din diferite industrii pe baza tehnologiei RPA (Robotic Process Automation), a pus din nou România pe harta inovaţiei tehnologice la nivel global. În prezent, unicornul este evaluat la 7 mld. dolari, având operaţiuni în toată lumea. UiPath are în total 53 de birouri în 20 de oraşe, în care lucrează agregat circa 3.000 de persoane. Dintre acestea, 1.000 lucrează în centrul de dezvoltare UiPath din Bucureşti şi alte 1.000 în sediul central din New York (SUA).

    În paralel cu exiturile de succes ale lui Radu Georgescu şi efervescenţa de pe piaţa locală în ceea ce priveşte finanţarea start-up-urilor de tehnologie, soţii Talpeş au arătat că se poate crea un produs software românesc care să fie vândut de aici în întreaga lume.

    Astăzi, Bitdefender este una dintre cele mai mari companii de securitate cibernetică şi software antivirus din lume. Veniturile anuale ale companiei depăşesc 120 de milioane de dolari, din care 40% provin de pe piaţa din America de Nord. Bitdefender, evaluată la 600 de milioane de dolari, are în prezent peste 1.400 de angajaţi în birouri din 11 ţări, sediul central al companiei rămânând la Bucureşti.

    Până acum însă niciun start-up local nu i-a călcat pe urme, abordarea unicornului UiPath fiind diferită: la scurt timp după primele finanţări de câteva zeci de milioane de dolari, compania românească a ales să îşi mute sediul central în SUA, la New York, majoritatea persoanelor crezând acum că UiPath este o firmă americană. Mulţi dintre investitorii străini obligă start-up-urile locale să se relocheze în Marea Britanie sau în SUA pentru a le acorda finanţări substanţiale. Acum însă, odată cu dezvoltarea ecosistemului local pentru susţinerea ideilor de afaceri, antreprenorii din România au la dispoziţie şi opţiuni de finanţare pe plan autohton cel puţin pentru demararea businessului şi extinderea în regiune. 

  • Managerul care asigură peste jumătate din vânzările unuia dintre cele mai mari companii locale de asigurări: „Pe termen lung, mă văd tot în domeniul vânzărilor”

    Din rolul de director brokeri, leasing şi parteneriate strategice, Alexandru Georgescu coordonează în prezent o echipă formată din 104 persoane. 66% din vânzările companiei de anul trecut au fost realizate prin canalul pe care îl coordonează, creşterea înregistrată fiind formată din cifre duble faţă de anii anteriori.
    Alexandru Georgescu a absolvit Facultatea de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii din Bucureşti şi apoi şi-a început parcursul profesional în industria serviciilor financiare. Lucrează la Groupama de peste 10 ani, rolul anterior celui actual fiind cel de area sales director.

    „Faptul că am avut oportunitatea de a schimba pe parcursul carierei canalele de distribuţie mi-a permis să am o viziune de ansamblu asupra procesului de vânzări. Astfel, am înţeles mult mai bine care sunt exact nevoile clienţilor în funcţie de specificul businessului din care provin.” Legat de dezvoltarea sa viitoare, spune că nu exclude nicio variantă, fiind deschis la orice oportunitate care ar putea să aducă beneficii profesionale şi personale. 

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Sorin Georgescu, CEO Stanleybet

    Sorin Georgescu este CEO al Stanleybet, coordonând aproximativ 1.400 de persoane în trei divizii de business, retail şi online. Începând cu luna mai a acestui an, el ocupă şi funcţia de preşedinte al Romslot (Asociaţia Organizatorilor de Sloturi).

    Pe lângă procesul de listare la bursă a companiei pe care o conducea în 2008, un alt moment important al carierei a fost „decizia de a renunţa la toate poziţiile ocupate în momentul respectiv pentru a începe propriul business în 2014“.

    Ca experienţă internaţională, el descrie momentul în care compania pe care o reprezenta în România în 2010 a decis să deschidă unităţi în nordul Italiei. „Am fost responsabil pentru deschiderea companiei, recrutarea şi formarea echipei, identificarea şi amenajarea unităţilor conform standardului utilizat în România“, spune Sorin Georgescu. Acesta a absolvit Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, precum şi cea de drept din cadrul Universităţii Româno-Americane de la Bucureşti.

  • Doi fraţi din România vor să scape lumea de pungile de plastic. Afacerea lor generează deja venituri de milioane de euro

    Tudor Georgescu a lansat împreună cu fratele său, Adrian,  alături de alţi doi parteneri de business, o afacere care oferă în prezent o gamă largă de ambalaje de unică folosinţă 100% biodegradabile şi compostabile (reciclabile – n.red.), făcute din plante.

    Biodeck îşi propune să ofere astfel o soluţie sustenabilă pentru ambalajele din plastic de unică folosinţă, fiind primul brand românesc care oferă astfel de produse. Firma a fost înfiinţată în 2017, dar operaţiunile de vânzări au început susţinut în 2018. „Ne propunem să închidem anul 2019 la o cifră de afaceri de 2 mili­oane de euro”, descria Tudor Georgescu obiectivele pentru anul în curs.

    Pentru dezvoltarea proiectului, au găsit finanţare prin intermediul producătorului de mase plastice Prodplast SA, o companie al cărei director executiv este şi despre care el spune că „a înţeles impactul plasticului asupra mediului şi a decis să oprească producţia de plastic de unică folosinţă încă de acum 10 ani”.

    Planurile lor pe termen lung vizează extinderea internaţională; un prim pas în acest sens a fost distribuţia produselor pe Amazon UK – urmează apoi diversificarea canalelor de distribuţie pe pieţele străine.

    Totodată, şi-au propus să desfăşoare şi campanii de educaţie de mediu la nivelul regiunii Europei de Est, motiv pentru care au stabilit o serie de parteneriate în această direcţie.

  • Industria antreprenorială românească de IT trebuie să aibă eşecuri înainte de a avea succes

    Radu Georgescu a înfiinţat în 1994, împreună cu alţi prieteni, antivirusul RAV pe care la începutul anilor 2000 l-a vândut gigantului Microsoft. Toată lumea din IT-ul românesc se uita cu fascinaţie la el pentru faptul că a creat o companie pe care i-a cumpărat-o Bill Gates, dar prea puţin au fost atenţi la faptul că până la RAV a avut trei „falimente”.
    De-a lungul anilor, Radu Georgescu a creat mai multe companii pe care le-a vândut, cum ar fi ePayment sau Avangate.
    Cei de la întâlnirea Meet the CEO se uitau cu fascinaţie la el, „numărându-i” milioanele de euro câştigate.
    El a încercat să le spună tuturor  că această piaţă din IT, în care este prezentat numai succesul, are de fapt mai multe eşecuri.
    Finalul întâlnirii a fost că Radu Georgescu i-a întrebat pe cei de la masă dacă vor să pună bani împreună cu el în proiectele lui. Tichetul de intrare era 50.000 de euro. Dar nu au fost prea mulţi doritori.
    Acum, piaţa românească începe să fie plină de fonduri de investiţii de toate felurile şi de toate tipurile, care strâng bani de la investitori, pe care vor să-i bage în proiecte din IT, în companii care dezvoltă produse şi servicii.
    Toţi au în faţa ochilor numai potenţiale câştiguri de milioane şi zeci de milioane de euro. Că doar sunt numai succese în jur.
    Este foarte bine că apar aceste fonduri de investiţii care strâng bani de pe piaţă şi încearcă să găsească companii unde să investească.
    Toţi au în minte ideea să găsească noul UiPath.
    Toată lumea se raportează la evaluarea de 7 miliarde de dolari la care a ajuns UiPath (compania, care a pornit din România, a primit până acum de la investitori 1 miliard de euro), dar foarte puţini ştiu că cel mai valoros start-up românesc a fost în 2013-2014 la o lună şi jumătate de a intra în „faliment” pentru că li se terminaseră banii atraşi până atunci de la investitori. Aproape 10 milioane de dolari.
    GapMinder, Early Ventures, Day 0 Capital, ca să menţionez o parte dintre fonduri, speră să găsească cât mai multe companii care să investească încă din faza incipientă, să susţină dezvoltarea şi apoi să le vândă mai departe.
    România are o industrie de IT, dar care în cea mai mare parte lucrează pe comenzi prestabilite.
    Sunt prea puţine companii româneşti care şi-au dezvoltat produse şi servicii proprii şi care au reuşit să scaleze la nivel internaţional.
    Alături de UiPath, care este o certitudine, cel mai valoros start-up românesc pornit din România, de la Cluj, a fost LiveRail, care a ajuns la o evaluare de 500 de milioane de dolari, bani plătiţi de Facebook „la micul dejun”, deoarece acest produs a fost ulterior închis.
    Dacă tot are IT şi programatori talentaţi, România are nevoie de un ecosistem de fonduri de investiţii de toate tipurile, care să pună banii în idei sau chiar în companii care au deja un produs care aduce venituri.
    Şansele de reuşită şi de câştig nu sunt atât de mari în acest domeniu, unde astăzi poţi să fii în trend şi să te caute lumea, iar mâine să fii depăşit pentru că cineva dintr-o altă zonă a lumii a reuşit să vină pe piaţă cu ceva mai bun.
    Mai mult ca sigur că mulţi investitori îşi vor pierde banii, pentru că şansele de reuşită a unui asemenea proiect sunt destul de reduse.
    În fiecare zi, în această lume se nasc poate zeci de mii de companii care speră să dea lovitura.
    Odată ce va exista finanţare, chiar de la idee, tot mai mulţi IT-işti români vor căpăta încredere să vină în faţă cu proiectele lor şi să renunţe să mai lucreze pentru marile multinaţionale.
    Dar România, înainte de a avea succes, trebuie să aibă şi eşecuri pentru ca tot ecosistemul să funcţioneze.

  • Georgescu, BNR: 4 milioane de oameni au 3,5% din economisirea ţării, iar 10.000 beneficiază de 14%

    „La populaţie avem altă problemă (pe lângă firme – n.red.), tot structurală, tot de fond: o situare a veniturilor foarte joase, pentru marea majoritate a populaţiei. Dacă nu se făceau, în ultimii patru – cinci ani, aceste creşteri ale salariului minim şi salariile bugetarilor, dar, cu toate acestea, distribuţia veniturilor, între categoriile de cetăţeni, este defectuoasă, ca să nu mai vorbim de polarizarea care intervine şi se vede şi în cifra economisirii”, a menţionat Florin Georgescu, marţi, la audierea Consiliului de Administraţie al BNR, la Comisia Economică a Senatului.

    Pentru a-şi susţine poziţia, prim-viceguvernatorul Băncii centrale a prezentat mai multe detalii despre veniturile românilor la nivelul ultimilor doi ani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LOVITURĂ de teatru: Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR, cere impozitarea progresivă a veniturilor persoanelor fizice şi a proprietăţilor

    Într-o discurs ţinut la ASE luni, cu ocazia primirii premiului ”Cercetătorul ştiinţific al anului 2018”, el a criticat capitalismul autohton, de după 1990, susţinând că lipsesc 34 de miliarde de euro din capitalul firmelor: ”avem firme falimentare cu patroni bogaţi”. 
     
    ”Ce ţară este aceea în care pierderea e mai rentabilă decât profitul, iar falimentul nu este o pagubă, ci un câştig major?” 
     
    În acest context, Georgescu a amintit de faptul că rezultatele unor studii sociologice recente arată că 65 – 70% dintre români au o părere proastă şi foarte proastă despre câştigătorii tranziţiei de la comunism la capitalism, prin faptul că se consideră că nu munca a fost cauza îmbogăţirii persoanelor fizice respective.
     
  • Cine sunt românii din spatele unuia dintre cele mai puternice business-uri din lume. Ei coordonează peste 4.500 de angajaţi ai McDonald’s

    Uitaţi-vă puţin la mine, uitaţi-vă puţin la voi, tu ai 2.000 de oameni, tu 2.000, ea are 4.000 de oameni”, îşi aminteşte Luiza Nicolae, directorul de operaţiuni al lanţului de restaurante McDonald’s de pe plan local, discuţia avută la începutul anului cu Daniel Boaje, CEO-ul companiei, la preluarea funcţiei. Ea a devenit la 1 ianuarie responsabilă de operaţiunile liderului local al pieţei de restaurante, care a evoluat pe parcursul a 23 de ani, de la venituri de 1,2 milioane de lei, generate de restaurantul aflat la parterul magazinului Unirea din Bucureşti, la 72 de unităţi răspândite în întreaga ţară, cu afaceri totale de peste 687 de milioane de lei (peste 150 de milioane de euro) şi profit net de 79 de milioane de lei (17,2 milioane de euro).

    Numărul angajaţilor a crescut direct proporţional cu restaurantele: de la primii 14 recrutaţi, la peste 4.500 anul trecut. La începutul lui 2016 grupul american McDonald’s a cedat operaţiunile locale maltezilor de la Premier Capital, care au preluat franciza McDonald’s în România şi au 90% din acţiuni, în timp ce executivul Daniel Boaje, care conduce operaţiunile lanţului de restaurante de circa şapte ani, are 10%.

    Premier Capital deţine franciza McDonald’s în peste şase pieţe (Estonia, Grecia, Lituania, Letonia, Malta şi România), însă, potrivit ZF, piaţa locală este de departe cea mai importantă atât ca populaţie, cât şi ca pondere în business. Mai exact, România are o pondere de peste 50% în totalul businessului Premier Capital. Anul trecut, compania a investit 10 milioane de euro în proiectele desfăşurate – printre care deschiderea a patru restaurante McDonald’s noi în Bacău, Bucureşti, Constanţa şi Timişoara şi remodelarea a şase restaurante cu un design şi un sistem inovator, potrivit reprezentanţilor companiei. Cele mai recente investiţii ale companiei se leagă de deschiderea celui de-al patrulea restaurant McDonald’s din Ploieşti, în centrul comercial Ploieşti Shopping City.

    Investiţiile vor continua, în contextul în care compania are aproximativ 50 de proiecte planificate în 2018, printre care încă şase noi deschideri de restaurante şi cinci cafenele McCafé.

    Alături de Luiza Nicolae se aflau, atât la momentul discuţiei cu Daniel Boaje, cât şi la cel al interviului cu Business MAGAZIN, Lucian Zărcan şi Marius Georgescu, cei doi manageri de operaţiuni. Împreună, ei formează echipa responsabilă de operaţiunile restaurantelor McDonald’s la nivel naţional şi, implicit, de cei peste 4.500 de angajaţi din cadrul acestora. Lucian Zărcan coordonează regiunea de est şi de sud-est, iar Marius Georgescu, regiunea centrală şi de vest, Luiza Nicolae fiind responsabilă de coordonarea întregului lanţ.

    Lunar, directorul de operaţiuni al McDonald’s parcurge aproximativ 4.000 km pe ruta acasă-birou/birou-acasă. Locuieşte în Ploieşti, lucrează la McDonald’s de 22 de ani şi face în fiecare zi naveta până la birou. De-a lungul timpului, a trecut prin toate poziţiile ierarhice reprezentantive pentru un restaurant McDonald’s – de la conducerea unei zone până la conducerea schimburilor şi până la rolul de director de restaurant. Absolventă a Universităţii de Litere şi Ştiinţe din Ploieşti, Nicolae s-a angajat la McDonald’s în 1996, ca manager trainee: „Auzisem de McDonald’s, ştiam că este liderul pe piaţa de fast-food mondială şi eram convinsă că este o companie în care, cu paşi mărunţi, poţi să îţi construieşti o carieră”. 

    Nu ştia însă foarte multe detalii despre companie; de altfel, chiar şi despre postul disponibil auzise într-un anunţ de ziar. Spune că încă de pe atunci şi-a fixat obiectivul să îşi construiască o carieră în domeniu; la momentul semnării contractului, de pildă, îşi dorea să ajungă store manager. Astfel, după ce a început ca manager trainee, în 1996, la restaurantul din Piaţa Romană, din Bucureşti, a revenit în oraşul natal odată cu deschiderea restaurantului McDonald’s de acolo, în luna noiembrie a aceluiaşi an. În anul 2000 şi-a atins ţinta fixată la angajare, devenind store managerul primului restaurant din Ploieşti. Ulterior, a devenit responsabilă de conducerea celui de-al doilea, iar în 2011 a preluat rolul de consultant de operaţiuni, funcţie din care raza ei de activitate s-a extins la coordonarea a şapte restaurante McDonald’s.

    „Acest rol implică o coordonare a activităţii restaurantelor printr-o foarte bună comunicare şi cooperare cu store managerii restaurantelor respective.” Printre lucrurile discutate cu aceştia se numără, de pildă, faptul că angajaţii beneficiază de instruire, pregătire şi de posibilitatea de a promova, că ţinta de vânzări este atinsă etc. Luiza Nicolae nu precizează care sunt ţintele de buget pentru unităţile McDonald’s, dar procesul de bugetare începe din luna iunie a anului curent pentru anul care urmează, variind în funcţie de o serie de factori. „Urmărim evoluţia fiecărui restaurant în funcţie de istoric, de condiţiile de la momentul respectiv, de piaţă, de zona în care se află restaurantul, factori de impact care ar putea aduce plusuri sau minusuri în vânzările restaurantului.”

    Din rolul de consultant operaţional a evoluat anul trecut în cel de manager operaţional, în care a lucrat cu trei consultanţi de operaţiuni în subordine şi a coordonat activitatea a 21 de restaurante, iar următorul pas, făcut la începtul acestui an, a fost preluarea rolului actual. În mod paradoxal, primul restaurant inaugurat din această funcţie a fost tot la Ploieşti.

    Lucian Zărcan, unul dintre cei doi manageri operaţionali ai companiei, era student în anul II la biotehnologie medical-veterinară şi avea chiar bursă de merit atunci când s-a angajat la McDonald’s dintr-o glumă, îşi aminteşte el. Câţiva colegi, într-o sesiune, au lansat provocarea angajării. „Să vedem care are mai mult curaj dintre noi să se angajeze undeva.” Iar în contextul în care pe palierul căminului avea doi colegi care lucrau la McDonald’s în Otopeni, şi-a propus să accepte provocarea angajându-se în cadrul acelui restaurant. „M-am dus la vreo trei interviuri şi nu am fost acceptat, voiam să mă angajez part-time şi nu se făceau astfel de angajări la acel moment; am avut noroc a patra oară, când store managerul restaurantului respectiv nu se afla acolo şi era înlocuit temporar de o altă persoană.” I-a fost acceptat astfel CV-ul, însă, îşi aminteşte amuzat, când a reuşit să se angajeze, cei doi colegi de palier nu mai lucrau acolo. „După vreo cinci ani, când am ajuns în poziţia de manager, ei plecaseră din ţară cu familia – îmi spuneau: Uite, noi te-am făcut manager la McDonald’s.”

    A absolvit facultatea în 1998, dar nu şi-a mai dorit să profeseze în domeniu: „Salariul pe care îl câştigam la McDonald’s era cu vreo 200-300 lei mai mare decât dacă m-aş fi angajat la Institutul Pasteur”. Spune că a rămas la McDonald’s datorită oamenilor pe care i-a găsit aici: „Compania creşte datorită oamenilor, tot ce facem aici este cu şi despre oameni.” Şi-a continuat cariera la McDonald’s şi a ajuns director de restaurant în 2007. A condus timp de un an restaurantul din Colentina, apoi pe cel din Buzeşti, iar de acolo a fost avansat ca business consultant, iar de la 1 ianuarie este manager operaţional. „Această funcţie îmi pune pe umeri experienţa a jumătate dintre colegii din restaurante.”

    Pentru el, învăţăturile primite în carieră, de la angajare şi până la un rol mai avansat în ierarhie, aduc aceeaşi satisfacţie şi în viaţa personală. Oferă şi câteva exemple în acest sens: „Dacă nu lucrezi în echipă, degeaba te apuci să lucrezi. Sporturile individuale sunt din ce în ce mai puţine – şi Simona Halep, un sportiv individual, are o întreagă echipă în spate. Asta înseamnă că nu poţi face nimic de unul singur”. Un alt exemplu pe care îl oferă este comunicarea: „McDonald’s comunică indiferent de starea clientului, pe unul mai agresiv îl tratează cu bineţe, la fel şi pe unul foarte deschis”. Nu în ultimul rând, ceea ce aplică în viaţa sa, dar şi a copiilor, este ospitalitatea specifică activităţii din restaurante: „Le spun copiilor să zică mereu «te rog» şi «mulţumesc».” Reperele personale nu se încheie aici: pentru Zărcan, compania este locul în care a cunoscut-o pe soţia sa. „M-am căsătorit la McDonald’s, peste şase ani o să am încă un coleg din familie la McDonald’s, fiica mea. Provocarea este ca în fiecare zi, prin ceea ce facem noi, să ne ridicăm la aşteptările consumatorilor; din cauza stresului zilnic, aşteptările sunt din ce în ce mai ridicate şi trebuie să ne ridicăm şi noi, câte o treaptă, la nivelul acestor provocări.”

    Şi pentru Marius Georgescu, cel de-al doilea manager operaţional al companiei, munca în cadrul lanţului de restaurante a început cu o discuţie între prieteni. La sugestia unui amic, în perioada studiilor de management pe care le urma, s-a angajat în restaurantul Unirea 2. A avansat până în funcţia de asistent manager, în 2001 a revenit şi el în oraşul natal, Ploieşti, unde, la fel ca Luiza Nicolae, a devenit store manager după doi ani de activitate. Ulterior a condus timp de un an restaurantul din Braşov, iar consultant operaţional a devenit în mai anul trecut, rol unde a avut opt restaurante în subordine, trei în Braşov, două în Bucureşti şi trei în Ploieşti. Care sunt obiectivele celor trei manageri care au preluat responsabilitatea conducerii celor peste 4.500 de angajaţi ai companiei? În primul rând, creşterea numărului acestora, în contextul deschiderilor vizate de companie pentru anul acesta. Luiza Nicolae spune că şi-au planificat şapte noi deschideri de restaurante; după deschiderea de la Ploieşti, de pe 1 iunie, urmează altele noi în Iulius Mall, Timişoara, în Centrul Vechi al oraşului Sibiu, într-o locaţie atipică, urmează alte două restaurante Drive în Bucureşti, precum şi altele în două oraşe noi, Brăila şi Focşani.

    „Departamentele de dezvoltare şi de real estate sunt extrem de implicate în a căuta şi a analiza zonele cu potenţial. Ne interesează să intrăm în oraşe noi, lucru care nu s-a mai întâmplat de câţiva ani”, descrie ea unul dintre obiectivele companiei. Luiza Nicolae spune că departamentul pe care îl conduce ştie cu minimum un an înainte planurile de deschideri. Procesul începe prin recrutarea de manageri trainee, urmând ca ulterior să recruteze echipele de lucrători. Care sunt calităţile pe care le caută la un manager trainee? „În primul rând discutăm de partea de pregătire, educaţie şi de studii. Apoi căutăm pozitivitate, deschidere pentru a face lucrurile de la zero: chiar dacă vii pe o poziţie de manager trainee, porneşti din sala de mese, de la a curăţa podeaua şi toaleta, învaţă modul de preparare a produselor, cum să se poarte cu clienţii şi să comunice cu colegii, iar de acolo fac paşii următori.” Orice angajat trece prin toate activităţile specifice unui restaurant: „Treci apoi prin toate etapele de învăţare, continuând cu staţia de cartofi, linia de servire, bucătăria, până când ajungi la nivelul de pregătire de bază, după care ţine doar de tine să vrei să te dezvolţi. Poţi ajunge astfel să coordonezi câţiva oameni, apoi o zonă a restaurantului, mai târziu poate vei coordona întregul restaurant, echipe tot mai mari.” Trecând prin toţi aceşti paşi, este nevoie de cel puţin doi ani pentru ca un proaspăt angajat să ajungă, de pildă, la coordonarea unui restaurant McDonald’s, spune Luiza Nicolae.

    Numărul angajaţilor dintr-un restaurant variază în funcţie de dimensiune, de nivelul de vânzări şi de dotările restaurantului: astfel, în restaurantele de tip drive lucrează în medie 75-80 de angajaţi, în cele de tip in-store, media de angajaţi este de 50, iar în restaurantele de tip food-court, mall, sunt între 35 şi 40 de angajaţi. Pentru anul în curs şi-au fixat obiectivul de a recruta 1.000 de angajaţi – obiectiv nu lipsit de provocări, în contextul crizei de personal de pe piaţă. „Am avut o abordare total diferită şi am fost primii care au lansat o campanie de angajator extrem de reuşită, în urmă cu doi ani. Anul acesta am reinventat-o şi noi spunem că facem lucrurile şi mai bine.

    Un exemplu din rândul programelor de motivare a angajaţilor se referă la bursele McDonald’s, prin care compania îi premiază pe cei mai buni angajaţi studenţi – anul acesta 34 de angajaţi au primit câte o bursă în valoare de 2.500 de lei; precum şi programul de manager trainee, care presupune că angajaţii care îşi doresc să lucreze cu clienţii şi să ghideze o echipă pot deveni un astfel de manager, care îşi poate dezvolta atât abilităţile de muncă în echipă, cât şi pe cele orgnizatorice şi de leadership, în vederea avansării pe prima treaptă a scării ierarhice a managementului în restaurantele McDonald’s. „Comunicăm foarte mult, ne adresăm echipelor din restaurante, îi vizităm şi stăm de vorbă cu ei, îi ţinem aproape şi informaţi legat de tot ceea ce se întâmplă în companie şi legat de planurile pe care le avem. Ne preocupă foarte mult să avem tot timpul pachetele corecte şi adaptate la poziţiile din restaurant, notează Luiza Nicolae. „Suntem la curent şi facem tot felul de analize în piaţă şi ştim unde ne situăm ca nivel salarial, luând toate măsurile pentru ca angajaţii noştri să beneficieze de condiţii de muncă şi de pachete salariale peste media din piaţă. Salariul de intrare la McDonald’s este de 3.250 lei brut, sumă în care, potrivit reprezentanţilor companiei, intră mai multe beneficii şi bonusuri individuale şi de echipă pentru toţi angajaţii, acordate pentru implicare şi performanţă. Luiza Nicolae explică faptul că pe partea de retenţie se lucrează încontinuu, existând atât programe de motivare la nivel naţional, cât şi unele la nivel local. „Fiecare director de restaurant poate implementa la nivelul echipei diverse programe prin care să îşi motiveze angajaţii şi să susţină, până la urmă, performanţa lor şi rezultatele de business.

    Iar când vine vorba despre noua generaţie de angajaţi, din punctul său de vedere, tinerii din ziua de astăzi sunt motivaţi de ideea de a avea flexibilitate şi apreciază un mod de comunicare informal, aşa cum sunt obişnuiţi să comunice între ei. „Oportunităţile de carieră reprezintă de asemenea un punct foarte important atunci când te gândeşti unde te duci să lucrezi, iar pachetul de beneficii este cu siguranţă un alt aspect care poate face diferenţa şi care te poate ajuta să iei o decizie, spune operations directorul de la McDonald’s. Generaţiile se schimbă datorită mediului în care ne dezvoltăm, informaţiilor care vin din toate sursele – fie ele credibile sau mai puţin credibile, crede Lucian Zărcan. „Ideea este că noi, indiferent de aceste generaţii care vin să se angajeze la McDonald’s, îi facem pe toţi să lucreze în acelaşi scop, şi anume de a mulţumi clientul care se află de cealaltă parte a tejghelei, conchide el.

    În ceea ce priveşte tendinţele din domeniul în care activează, nici din această piaţă nu lipsesc dezvoltările tehnologice. Compania implementează conceptul  „experience of the future, care presupune că un restaurant nou deschis în acest sistem beneficiază de un decor nou, de tehnologie de tipul kiosk-uri digitale de comandă în sala de mese astfel încât fiecare client să îşi creeze singur comanda pe care vrea să o aibă; plata se poate realiza cu cardul la aceste kioskuri, în vreme ce pe linia de servire rămân doar trei case de marcat. În ceea ce-i priveşte pe clienţii care vor dori să comande în stil clasic, aceştia au la dispoziţie menu-boarduri digitale. „Vorbim şi de o întreagă reconfigurare a bucătăriei, cu echipamente de ultimă generaţie care permit prepararea produselor în modul made for you, adică fiecare burger este preparat în momentul în care apare pe monitor, imediat după ce clientul a tastat comanda pe ecran, explică operations directorul de la McDonald’s. Ea se referă şi la partea de ospitalitate, conceptul „experience of the future aducând şi o nouă poziţie în cadrul companiei, cea de guest experience leader. „Acesta este un angajat care îşi desfăşoară activitatea doar în sala de mese a restaurantului, iar jobul lui este de a interacţiona continuu cu clientul şi de a se asigura că pe întreaga călătorie a acestuia – de la intrarea în restaurant şi până la plecare – clientul beneficiază de atenţie, asigurându-se că totul a fost în regulă.

    O altă linie de dezvoltare se leagă de McDelivery, livrarea la domiciliul clientului, desfăşurată în prezent în 22 de restaurante; proiectul a demarat anul trecut, având ca partener FoodPanda. „Vom continua expansiunea, iar serviciul va fi disponibil până la finalul acestui an în 50 de restaurante, precizează Luiza Nicolae.

    În ceea ce priveşte împărţirea sarcinilor, fiecare dintre cei doi manageri operaţionali – Lucian Zărcan şi Marius Georgescu – are în coordonare directă câte 6 consultanţi operaţionali, delimitarea realizându-se din punct de vedere teritorial. „Ne întâlnim la birou o dată pe săptămână, când analizăm rezultatele, vedem cum stăm raportat la obiective; ne setăm priorităţile pentru perioada următoare, explică Luiza Nicolae, subliniind că activităţile lor implică numeroase vizite la restaurante.

    Ea raportează direct CEO-ului companiei, Daniel Boaje, şi spune că discută cu acesta cel puţin o dată pe săptămână. „Întotdeauna, felul în care priveşte lucrurile este obiectiv şi ne ajută în ceea ce facem. Este exigent, dar corect”, descrie Luiza Nicolae relaţia cu CEO-ul companiei, care, de altfel, a preluat acest rol după ce a dobândit şi el experienţă în departamentul de operaţiuni. „Ce admir la el este că fiecare exemplu pe care ni-l dă îl argumentează din experienţa proprie. Ne dă exemple ca să ne motiveze şi  să ne dea un impuls că se poate”, descrie şi Zărcan relaţia cu CEO-ul companiei. Iar Marius Georgescu spune că Boaje i-a sfătuit să întrebe, să fie curioşi şi ambiţioşi.

    Ce ar recomanda cei trei tinerilor care îşi doresc un parcurs profesional similar cu al lor? Tinerii care vor să se angajeze şi să evolueze în cadrul McDonald’s trebuie să îşi dorească acest lucru şi să accepte provocări, spune Luiza Nicolae. „Să nu le fie teamă de schimbări, să fie cu zâmbetul pe buze şi să fie ambiţioşi, determinaţi, îi sfătuieşte ea. Lucian Zărcan mizează pe spiritul de echipă: „Să fie îndrăzneţi, să fie alături de colegii lor, să îşi impună un stil de a lucra în echipă şi să îşi facă în cei din jurul lor exemple personale – asta îi va ajuta, cu siguranţă, să se dezvolte”. Iar Marius Georgescu îi completează cu o calitate pe care el o consideră esenţială: „Curajul”. Dar toţi trei consideră că jobul la McDonald’s trebuie ca în primul rând să ţi se potrivească.


    PESTE Două decenii de creşteri

    McDonald’s România, liderul local al pieţei de restaurante, a evoluat pe parcursul a două decenii de la venituri de 1,2 milioane de lei, generate de restaurantul aflat la parterul magazinului Unirea din Bucureşti, la 72 de unităţi răspândite în întreaga ţară, cu afaceri totale de peste 687 de milioane de lei (peste 150 de milioane de euro) şi profit net de 79 de milioane de lei
    (17,2 milioane de euro). Numărul angajaţilor a crescut direct proporţional cu restaurantele: de la primii 14 recrutaţi, a ajuns la peste 4.500 anul trecut.


    La acest articol a  contribuit şi Andra Stroe.

  • Radu Georgescu, founding partner / Gecad Ventures: “Există o mulţime de elemente de aritmetică pentru a evalua o companie, încât poţi evalua o firmă de la 1 la 100, corect”

    Carte de vizită
    ¶ Radu Georgescu este unul dintre cei mai renumiţi antreprenori români din domeniul IT; a construit de la zero companii precum RAV, Avangate, ePayment (astăzi PayU România) sau Axigen
    ¶ A devenit cunoscut şi la nivel global printr-o serie de exituri –  de la vânzarea unui antivirus către gigantul american Microsoft la vânzarea procesatorului de plăţi GeCad ePayment către grupul Naspers şi a furnizorului de soluţii pentru distribuţia electronică de software Avangate către fondul american Francisco Partners
    ¶ În ultimii ani, prin intermediul Gecad Ventures, Radu Georgescu s-a remarcat tot mai mult în calitate de investitor  în proiecte din domeniul tehnologiei, printre care Vector Watch, Smart Bill, SymphoPay sau Gluru
    ¶ Dincolo de investiţiile demarate, Radu Georgescu se implică şi în proiecte de mentorat pentru elevi şi studenţi, cât şi pentru antreprenorii din regiune 

  • Business Magazin a premiat cei mai admiraţi CEO din România în 2018 – GALERIE FOTO

    În cadrul evenimentului, a fost organizată o dezbatere pe tema “psihologia liderului”, iar la întrebări au răspuns: Elena Munteanu – consultant Ascendis; Mihai Marcu – CEO, Medlife; Omer Tetik – CEO, Banca Transilvania; Florin Godean – Country Manager, Adecco Romania şi Bogdan Georgescu – fondator, Bookster.
     
    Iată cum arată primele 10 locuri din clasamentul admiraţiei:
     
    1. Iulian Stanciu, CEO şi acţionar, eMAG
     

     

    2. Dragoş Pavăl, preşedinte, Dedeman


     

    3. Florin Talpeş, cofondator şi CEO, Bitdefender
     

     

    4. Omer Tetik, director general, Banca Transilvania
     

     

    5. Steven van Groningen, preşedinte şi CEO, Raiffeisen Bank

     

     
    6. Mihai Marcu, preşedinte executiv şi acţionar, Medlife
     

     

    7. Daniel Dines, CEO şi cofondator, UiPath

     

     
    8. Cristina Bâtlan, proprietar, Musette

     

     
    9. Fady Chreih, CEO, Regina Maria

     

     
    10. Dan Isai, CEO şi acţionar, Salad Box
     
     
    Marele laureat al acestui an, CEL MAI ADMIRAT MANAGER, este Iulian Stanciu, CEO şi acţionar eMAG, care a obţinut pentru a doua oară – de asemenea, în 2014 – cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri.
     
    În cadrul galei, Business Magazin a acordat încă nouă premii pentru: 
     
    Florin Godean, Country Manager, Adecco
    Fady Chreih, CEO, Regina Maria
    Cosmin Pătroiu, Director General, Terasteel
    Steven van Groningen, preşedinte şi CEO, Raiffeisen Bank
    Tal Lahav, CEO, Sixt New Kopel
    Sergiu Oprescu, preşedinte executiv, Alpha Bank
    Cristina Bâtlan, proprietar, Musette
    Omer Tetik, CEO, Banca Transilvania
    Mihai Marcu, preşedinte executiv şi acţionar, Medlife