BusinessMagazin

Tag: general

  • Schimbări importante la una dintre cele mai mari bănci din România. Cum se va transforma şi ce trebuie să ştie clienţii

    UniCredit, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Europa Centrală şi de Est (ECE), este „în grafic” cu strategia aleasă, Transform 2019. care sunt rezultatele, Ce rol are creşterea nivelului de automatizare şi care este valoarea investiţiilor finanţatorului paneuropean în această direcţie, povesteşte Gianni Franco Papa, general manager al grupului UniCredit. 

    În decembrie 2016, UniCredit lansa strategia de grup Transform 2019, care se bazează pe cinci piloni, iar acum este „în grafic” cu planul ales, având „rezultate tangibile”, spune Gianni Franco Papa. „Graţie unei dinamici comerciale puternice şi ca rezultat al restructurării reţelei, anul trecut am avut rezultate operaţionale încurajatoare (5,7 mld. euro profit net operaţional), iar în primul trimestru din 2018 am obţinut un miliard de euro profit net, ceea ce arată că suntem perfect în grafic cu strategia aleasă pentru bancă. Modelul nostru de business One Bank a fost replicat în toată reţeaua băncii, unde a generat simplificări de operaţiuni”, descrie câteva dintre rezultatele recente general managerul grupului bancar european UniCredit.

    Primul pilon al strategiei Transform 2019 se referă la consolidarea poziţiei de capital a băncii, iar în acest sens Gianni Franco Papa aminteşte de emisiunea de acţiuni de 13 miliarde de euro, precum şi de vânzarea Pioneer şi Pekao. În urma deciziilor din ultimii ani, grupul a reuşit să majoreze capitalul cu aproximativ 20 de miliarde de euro în total.

    Al doilea pilon al planului  UniCredit este îmbunătăţirea calităţii activelor. „Tranzacţia FINO (Failure is not an option – eşecul nu este o opţiune), prin care am vândut credite neperformante de 17 miliarde de euro, a fost esenţială pentru atingerea acestui obiectiv. FINO s-a încheiat anul acesta, cu toate obiectivele îndeplinite. În continuare, administrăm activ portofoliul nostru de credite neperformante, cu vânzări în Italia şi Europa Centrală şi de Est. Vom finaliza lichidarea activităţilor non-core până în 2021.”

    Pilonii trei şi patru ai strategiei Transform 2019 se referă la transformarea modelului operaţional al UniCredit şi la optimizarea activităţii bancare comerciale. În Europa Centrală şi de Est, sucursalele continuă să fie o sursă de creştere pentru UniCredit, astfel că în această regiune grupul va continua dezvoltarea sucursalelor. „UniCredit este o bancă comercială paneuropeană simplă şi de succes, cu un sistem integrat de servicii corporate şi de investiţii, oferind bazei noastre de clienţi o reţea unică vest, central şi est-europeană. Obiectivul nostru este să ne concentrăm activitatea asupra acelor lucruri care contează cu adevărat pentru clienţii noştri.”

    Procesul continuu de optimizare a reţelei grupului UniCredit, ca parte a Transform 2019, este axat pe creşterea nivelului de automatizare din sucursale pentru a facilita migrarea la distanţă a serviciilor cu valoare adăugată scăzută şi pentru a obţine un grad mai mare de acoperire a bazei de clienţi, explică general managerul grupului UniCredit.

    „Anul trecut am implementat noi modele de deservire pentru clienţii de tip affluent şi companii mici şi am lansat noi formate de sucursală pentru a optimiza abordarea multi-channel. Strategia locală de optimizare depinde foarte mult de specificul fiecărei regiuni şi de nevoile clienţilor de acolo. De exemplu, sucursalele continuă să fie o sursă de creştere pentru UniCredit în Europa Centrală şi de Est, aşa că acolo vom continua să le dezvoltăm.”

    În ceea ce priveşte mărimea reţelei teritoriale din România, şeful grupului european UniCredit a spus că este „potrivită” şi nu vor fi închise sucursale, ci se va produce o mutaţie dinspre sucursala fizică spre un serviciu 360°. În condiţiile schimbării comportamentului clienţilor, sucursalele fizice urmează să aibă tot mai mult rolul de a oferi consultanţă, comparativ cu a fi un punct de vânzare. „În trecut, clienţii veneau la bancă în sucursale, astăzi «vizitează» băncile prin diferite servicii mobile şi de internet banking pe care le oferim. Există o schimbare în comportamentul lor. Prin urmare, nu vorbim despre închiderea sucursalelor. În prezent avem în jur de 140 de sucursale în România şi credem că aceasta este mărimea potrivită a reţelei”.

    General managerul grupului UniCredit se declară mulţumit de rezultatele băncii din România şi consideră că strategia urmată este cea potrivită. În timp ce în regiune este pe podium, în România grupul UniCredit a urcat anul trecut pe locul patru în topul bancar după active, care s-au situat anul trecut la o valoare totală de 8,2 miliarde de euro.

    Strategia grupului paneuropean UniCredit în regiunea Europei Centrale şi de Est, inclusiv în România, pentru perioada următoare este bazată pe un scenariu de creştere organică, după cum afirmă Gianni Franco Papa. El a fost timp de mai mulţi ani în consiliul de administraţie al UniCredit Bank în România şi a coordonat divizia UniCredit din Europa Centrală şi de Est la un moment dat.

    „«Numele jocului» pentru noi în Europa Centrală şi de Est şi în România, dar şi la nivelul întregului grup, este creşterea. Ne propunem să creştem organic – ceea ce înseamnă să ne creştem numărul de clienţi, să ne creştem cota de piaţă şi să îmbunătăţim produsele şi serviciile pe care le oferim clienţilor noştri. Dacă mă uit la evoluţia din ultimii trei ani, pot spune că am avut o evoluţie foarte bună. Şi sunt sigur că vom putea să creştem chiar şi mai mult în anii ce vin.”

    Pe piaţa românească, UniCredit s-a dezvoltat prin creştere organică, însă are experienţă şi în sfera fuziunilor şi achiziţiilor. Cele mai recente tranzacţii au fost cele prin care UniCredit a cumpărat în 2013 portofoliul de retail al băncii locale a britanicilor de la RBS, iar ulterior a preluat şi portofoliul corporate al acestora. Grupul italian a cumpărat în 2015 partea deţinută de omul de afaceri Ion Ţiriac în banca din România (45% din acţiuni).

    UniCredit va continua să investească în sucursale, în sensul de a aduce îmbunătăţiri, dar, în acelaşi timp, investeşte mult în noua modalitate de a oferi servicii bancare, prin canale digitale.

    Ca parte a Transform 2019, grupul bancar paneuropean UniCredit va investi 1,7 miliarde de euro în zona digitală/sisteme de IT, investiţii care să permită „anticiparea nevoilor, aşteptărilor şi comportamentelor consumatorilor, aflate în permanentă schimbare”, susţine Gianni Franco Papa.

    „Zona Europei Centrale şi de Est este perfectă pentru testarea unor soluţii IT şi digitale noi datorită abordării foarte deschise către inovaţie. Implementăm planul Transform 2019 cu multă disciplină, creând fundamentele corecte pentru viitorul de succes al băncii, asigurându-ne că UniCredit este un câştigăror la nivel paneuropean. Transformarea digitală joacă un rol esenţial în acest proces, iar în ECE au fost lansate programe de transformare relevante, în particular legate de inovare şi digitalizare, care au avut ca rezultat o creştere puternică a bazei de clienţi digitali din această regiune.”

    Al cincilea pilon al programului UniCredit Transform 2019 se referă la întărirea zonei de guvernanţă corporativă, mai spune general managerul UniCredit.

    Grupul bancar european UniCredit are aproape 26 de milioane de clienţi, din care aproximativ un milion sunt clienţi companii. Dacă sunt excluse companiile mici, rămân 600.000 de clienţi corporate.

    „Vrem să continuăm creşterea pe segmentul de retail, mai ales în zonele de private banking şi wealth management. Aici am avut rezultate foarte bune datorită parteneriatului de distribuţie cu Amundi, a opta cea mai mare companie de asset management din lume şi cea mai mare din Europa, căreia i-am vândut Pioneer Asset Management. Graţie acestui acord de distribuţie am putut să oferim o gamă mult mai mare de produse, care a completat oferta existentă prin Pioneer şi în acest fel am reuşit să ne creştem cota de piaţă pe acest segment.”
    Gianni Franco Papa susţine că grupul UniCredit urmăreşte să maximizeze dezvoltarea în toate zonele de piaţă, nu doar pe retail.

    „Activitatea de corporate este o componentă principală a ceea ce facem, puternic integrată în activităţile de bancă comercială. Suntem nr. 1 în pieţele de capital  – obligaţiuni din EMEA ca număr de tranzacţii (conform studiului Dealogic) şi al doilea finanţator în Europa pentru zona de corporate. Activităţile pe piaţa de capital – acţiuni şi sindicalizări sunt de asemenea un punct forte al nostru. Pe piaţa de capital – acţiuni, mulţumită colaborării cu un broker de acţiuni de top din Europa, Kepler-Chevreux, UniCredit CIB beneficiză de o reţea de distribuţie ce atinge cei mai mari investitori din lume. CIB a jucat un rol principal pe piaţa de capital – acţiuni în 2017 şi T1 2018, obţinând poziţa de lider în Italia ca volume, crescându-şi în acelaşi timp consistent şi poziţia de piaţă în Germania.”

    Gianni Franco Papa vorbeşte şi despre competiţia băncilor cu jucătorii nonbancari. „Sistemul bancar «din umbră» include atât jucătorii nonbancari, cât şi companiile fintech – pe care le considerăm stimuli puternici pentru digitalizare şi inovare în industria bancară. Digitalizarea este mai degrabă un catalizator decât o activitate propriu-zisă, astfel că şi fintech-urile sunt mai mult generatori de idei pentru bănci. De aceea, noi privim companiile fintech mai mult ca pe o oportunitate decât ca pe o ameninţare.”

    UniCredit continuă să optimizeze oferta integrată de distribuţie cu noi platforme mobile şi online şi portaluri corporate, iar de aici derivă o oportunitate importantă pentru creştere, explică Gianni Franco Papa. El oferă ca exemplu situaţia din Italia, unde UniCredit oferă clienţilor trei platforme importante pentru realizarea plăţilor – Apple Pay, Samsung Pay şi AliPay. „Suntem singura bancă din Italia care oferă toate cele trei platforme şi analizăm posibilitatea extinderii acestei oferte şi în alte ţări în care operăm.”

    În sistemul bancar „din umbră” activează, pe lângă fintech-uri, şi companii cu activitate bancară nereglementată. Iar general managerul UniCredit apreciază că este important ca „autorităţile să ia măsuri adecvate şi relevante pentru a asigura protecţia clienţilor şi un cadru echitabil pentru toţi jucătorii”.

    În ceea ce priveşte provocările pe care le are grupul bancar în perioada următoare, general managerul UniCredit susţine că  sunt aceleaşi cu provocările cu care se confruntă întregul sector bancar din Europa. Astfel, nivelul scăzut al dobânzilor, în special în Europa de Vest, multitudinea de reglementări şi schimbarea comportamentului clienţilor sunt câteva dintre provocările cu care se confruntă sistemul bancar european amintite de Gianni Franco Papa.

    „Este clar că trăim într-un mediu plin de provocări. România este afectată într-o mai mică măsură, dar, per ansamblu, şi în special în Europa de Vest, ne confruntăm cu un mediu cu dobânzi foarte scăzute, cu evoluţii economice şi de reglementare rapide şi schimbări semnificative în comportamentul clientului. Industria bancară este foarte reglementată în prezent. Apoi, comportamentul clientului – care în trecut se modifica la fiecare 3-4-5 ani –, acum este în continuă schimbare, iar noi trebuie să ne adaptăm permanent. De fapt, trebuie să fim întotdeauna cu doi-trei paşi înainte, nu doar să urmăm ceea ce au nevoie clienţii. În ceea ce priveşte ratele dobânzilor, credem că acestea vor rămâne scăzute pe o perioadă mai lungă, deşi vedem acum un decalaj mare”, observă el.

    O parte cu destule provocări pentru activitatea bancară ţine de reglementările pe care băncile le au, fie de la Banca Centrală Europeană (BCE) sau de la comunitatea europeană, cum ar fi IFRS, MIFID2, GDPR sau PSD2, aminteşte Gianni Franco Papa. „Aceste reglementări solicită investiţii din partea băncii. Dar vedem în aceste provocări şi oportunităţi.”

    Un alt punct fierbinte în domeniul bancar la nivel european, discutat în ultimii ani, este uniunea bancară. „Uniunea Bancară este foarte importantă, deşi nu este încă finalizată – de exemplu, în zona asigurărilor pentru depozite mai este de lucru la nivel european. Cu toate acestea, este clar că activităţile de reglementare desfăşurate de Banca Central Europeană au fost benefice pentru sistemul bancar. Cred că o uniune bancară complet funcţională va fi de ajutor mai ales pentru bănci precum UniCredit, care operează în mai multe pieţe. Aşteptăm cu nerăbdare finalizarea uniunii, care probabil ne va uşura obiectivul de a oferi serviciile bancare care contează pentru clienţii noştri din toate cele 14 ţări”, concluzionează general managerul grupului bancar european UniCredit.

  • Faţă în faţă cu strategia

    În decembrie 2016, UniCredit lansa strategia de grup Transform 2019, care se bazează pe cinci piloni, iar acum este „în grafic” cu planul ales, având „rezultate tangibile”, spune Gianni Franco Papa. „Graţie unei dinamici comerciale puternice şi ca rezultat al restructurării reţelei, anul trecut am avut rezultate operaţionale încurajatoare (5,7 mld. euro profit net operaţional), iar în primul trimestru din 2018 am obţinut un miliard de euro profit net, ceea ce arată că suntem perfect în grafic cu strategia aleasă pentru bancă. Modelul nostru de business One Bank a fost replicat în toată reţeaua băncii, unde a generat simplificări de operaţiuni”, descrie câteva dintre rezultatele recente general managerul grupului bancar european UniCredit.

    Primul pilon al strategiei Transform 2019 se referă la consolidarea poziţiei de capital a băncii, iar în acest sens Gianni Franco Papa aminteşte de emisiunea de acţiuni de 13 miliarde de euro, precum şi de vânzarea Pioneer şi Pekao. În urma deciziilor din ultimii ani, grupul a reuşit să majoreze capitalul cu aproximativ 20 de miliarde de euro în total.

    Al doilea pilon al planului  UniCredit este îmbunătăţirea calităţii activelor. „Tranzacţia FINO (Failure is not an option – eşecul nu este o opţiune), prin care am vândut credite neperformante de 17 miliarde de euro, a fost esenţială pentru atingerea acestui obiectiv. FINO s-a încheiat anul acesta, cu toate obiectivele îndeplinite. În continuare, administrăm activ portofoliul nostru de credite neperformante, cu vânzări în Italia şi Europa Centrală şi de Est. Vom finaliza lichidarea activităţilor non-core până în 2021.”

    Pilonii trei şi patru ai strategiei Transform 2019 se referă la transformarea modelului operaţional al UniCredit şi la optimizarea activităţii bancare comerciale. În Europa Centrală şi de Est, sucursalele continuă să fie o sursă de creştere pentru UniCredit, astfel că în această regiune grupul va continua dezvoltarea sucursalelor. „UniCredit este o bancă comercială paneuropeană simplă şi de succes, cu un sistem integrat de servicii corporate şi de investiţii, oferind bazei noastre de clienţi o reţea unică vest, central şi est-europeană. Obiectivul nostru este să ne concentrăm activitatea asupra acelor lucruri care contează cu adevărat pentru clienţii noştri.”

    Procesul continuu de optimizare a reţelei grupului UniCredit, ca parte a Transform 2019, este axat pe creşterea nivelului de automatizare din sucursale pentru a facilita migrarea la distanţă a serviciilor cu valoare adăugată scăzută şi pentru a obţine un grad mai mare de acoperire a bazei de clienţi, explică general managerul grupului UniCredit.

    „Anul trecut am implementat noi modele de deservire pentru clienţii de tip affluent şi companii mici şi am lansat noi formate de sucursală pentru a optimiza abordarea multi-channel. Strategia locală de optimizare depinde foarte mult de specificul fiecărei regiuni şi de nevoile clienţilor de acolo. De exemplu, sucursalele continuă să fie o sursă de creştere pentru UniCredit în Europa Centrală şi de Est, aşa că acolo vom continua să le dezvoltăm.”

    În ceea ce priveşte mărimea reţelei teritoriale din România, şeful grupului european UniCredit a spus că este „potrivită” şi nu vor fi închise sucursale, ci se va produce o mutaţie dinspre sucursala fizică spre un serviciu 360°. În condiţiile schimbării comportamentului clienţilor, sucursalele fizice urmează să aibă tot mai mult rolul de a oferi consultanţă, comparativ cu a fi un punct de vânzare. „În trecut, clienţii veneau la bancă în sucursale, astăzi «vizitează» băncile prin diferite servicii mobile şi de internet banking pe care le oferim. Există o schimbare în comportamentul lor. Prin urmare, nu vorbim despre închiderea sucursalelor. În prezent avem în jur de 140 de sucursale în România şi credem că aceasta este mărimea potrivită a reţelei”.

    General managerul grupului UniCredit se declară mulţumit de rezultatele băncii din România şi consideră că strategia urmată este cea potrivită. În timp ce în regiune este pe podium, în România grupul UniCredit a urcat anul trecut pe locul patru în topul bancar după active, care s-au situat anul trecut la o valoare totală de 8,2 miliarde de euro.

    Strategia grupului paneuropean UniCredit în regiunea Europei Centrale şi de Est, inclusiv în România, pentru perioada următoare este bazată pe un scenariu de creştere organică, după cum afirmă Gianni Franco Papa. El a fost timp de mai mulţi ani în consiliul de administraţie al UniCredit Bank în România şi a coordonat divizia UniCredit din Europa Centrală şi de Est la un moment dat.

    „«Numele jocului» pentru noi în Europa Centrală şi de Est şi în România, dar şi la nivelul întregului grup, este creşterea. Ne propunem să creştem organic – ceea ce înseamnă să ne creştem numărul de clienţi, să ne creştem cota de piaţă şi să îmbunătăţim produsele şi serviciile pe care le oferim clienţilor noştri. Dacă mă uit la evoluţia din ultimii trei ani, pot spune că am avut o evoluţie foarte bună. Şi sunt sigur că vom putea să creştem chiar şi mai mult în anii ce vin.”

    Pe piaţa românească, UniCredit s-a dezvoltat prin creştere organică, însă are experienţă şi în sfera fuziunilor şi achiziţiilor. Cele mai recente tranzacţii au fost cele prin care UniCredit a cumpărat în 2013 portofoliul de retail al băncii locale a britanicilor de la RBS, iar ulterior a preluat şi portofoliul corporate al acestora. Grupul italian a cumpărat în 2015 partea deţinută de omul de afaceri Ion Ţiriac în banca din România (45% din acţiuni).

    UniCredit va continua să investească în sucursale, în sensul de a aduce îmbunătăţiri, dar, în acelaşi timp, investeşte mult în noua modalitate de a oferi servicii bancare, prin canale digitale.

    Ca parte a Transform 2019, grupul bancar paneuropean UniCredit va investi 1,7 miliarde de euro în zona digitală/sisteme de IT, investiţii care să permită „anticiparea nevoilor, aşteptărilor şi comportamentelor consumatorilor, aflate în permanentă schimbare”, susţine Gianni Franco Papa.

    „Zona Europei Centrale şi de Est este perfectă pentru testarea unor soluţii IT şi digitale noi datorită abordării foarte deschise către inovaţie. Implementăm planul Transform 2019 cu multă disciplină, creând fundamentele corecte pentru viitorul de succes al băncii, asigurându-ne că UniCredit este un câştigăror la nivel paneuropean. Transformarea digitală joacă un rol esenţial în acest proces, iar în ECE au fost lansate programe de transformare relevante, în particular legate de inovare şi digitalizare, care au avut ca rezultat o creştere puternică a bazei de clienţi digitali din această regiune.”

    Al cincilea pilon al programului UniCredit Transform 2019 se referă la întărirea zonei de guvernanţă corporativă, mai spune general managerul UniCredit.

    Grupul bancar european UniCredit are aproape 26 de milioane de clienţi, din care aproximativ un milion sunt clienţi companii. Dacă sunt excluse companiile mici, rămân 600.000 de clienţi corporate.

    „Vrem să continuăm creşterea pe segmentul de retail, mai ales în zonele de private banking şi wealth management. Aici am avut rezultate foarte bune datorită parteneriatului de distribuţie cu Amundi, a opta cea mai mare companie de asset management din lume şi cea mai mare din Europa, căreia i-am vândut Pioneer Asset Management. Graţie acestui acord de distribuţie am putut să oferim o gamă mult mai mare de produse, care a completat oferta existentă prin Pioneer şi în acest fel am reuşit să ne creştem cota de piaţă pe acest segment.”
    Gianni Franco Papa susţine că grupul UniCredit urmăreşte să maximizeze dezvoltarea în toate zonele de piaţă, nu doar pe retail.

    „Activitatea de corporate este o componentă principală a ceea ce facem, puternic integrată în activităţile de bancă comercială. Suntem nr. 1 în pieţele de capital  – obligaţiuni din EMEA ca număr de tranzacţii (conform studiului Dealogic) şi al doilea finanţator în Europa pentru zona de corporate. Activităţile pe piaţa de capital – acţiuni şi sindicalizări sunt de asemenea un punct forte al nostru. Pe piaţa de capital – acţiuni, mulţumită colaborării cu un broker de acţiuni de top din Europa, Kepler-Chevreux, UniCredit CIB beneficiză de o reţea de distribuţie ce atinge cei mai mari investitori din lume. CIB a jucat un rol principal pe piaţa de capital – acţiuni în 2017 şi T1 2018, obţinând poziţa de lider în Italia ca volume, crescându-şi în acelaşi timp consistent şi poziţia de piaţă în Germania.”

    Gianni Franco Papa vorbeşte şi despre competiţia băncilor cu jucătorii nonbancari. „Sistemul bancar «din umbră» include atât jucătorii nonbancari, cât şi companiile fintech – pe care le considerăm stimuli puternici pentru digitalizare şi inovare în industria bancară. Digitalizarea este mai degrabă un catalizator decât o activitate propriu-zisă, astfel că şi fintech-urile sunt mai mult generatori de idei pentru bănci. De aceea, noi privim companiile fintech mai mult ca pe o oportunitate decât ca pe o ameninţare.”

    UniCredit continuă să optimizeze oferta integrată de distribuţie cu noi platforme mobile şi online şi portaluri corporate, iar de aici derivă o oportunitate importantă pentru creştere, explică Gianni Franco Papa. El oferă ca exemplu situaţia din Italia, unde UniCredit oferă clienţilor trei platforme importante pentru realizarea plăţilor – Apple Pay, Samsung Pay şi AliPay. „Suntem singura bancă din Italia care oferă toate cele trei platforme şi analizăm posibilitatea extinderii acestei oferte şi în alte ţări în care operăm.”

    În sistemul bancar „din umbră” activează, pe lângă fintech-uri, şi companii cu activitate bancară nereglementată. Iar general managerul UniCredit apreciază că este important ca „autorităţile să ia măsuri adecvate şi relevante pentru a asigura protecţia clienţilor şi un cadru echitabil pentru toţi jucătorii”.

    În ceea ce priveşte provocările pe care le are grupul bancar în perioada următoare, general managerul UniCredit susţine că  sunt aceleaşi cu provocările cu care se confruntă întregul sector bancar din Europa. Astfel, nivelul scăzut al dobânzilor, în special în Europa de Vest, multitudinea de reglementări şi schimbarea comportamentului clienţilor sunt câteva dintre provocările cu care se confruntă sistemul bancar european amintite de Gianni Franco Papa.

    „Este clar că trăim într-un mediu plin de provocări. România este afectată într-o mai mică măsură, dar, per ansamblu, şi în special în Europa de Vest, ne confruntăm cu un mediu cu dobânzi foarte scăzute, cu evoluţii economice şi de reglementare rapide şi schimbări semnificative în comportamentul clientului. Industria bancară este foarte reglementată în prezent. Apoi, comportamentul clientului – care în trecut se modifica la fiecare 3-4-5 ani –, acum este în continuă schimbare, iar noi trebuie să ne adaptăm permanent. De fapt, trebuie să fim întotdeauna cu doi-trei paşi înainte, nu doar să urmăm ceea ce au nevoie clienţii. În ceea ce priveşte ratele dobânzilor, credem că acestea vor rămâne scăzute pe o perioadă mai lungă, deşi vedem acum un decalaj mare”, observă el.

    O parte cu destule provocări pentru activitatea bancară ţine de reglementările pe care băncile le au, fie de la Banca Centrală Europeană (BCE) sau de la comunitatea europeană, cum ar fi IFRS, MIFID2, GDPR sau PSD2, aminteşte Gianni Franco Papa. „Aceste reglementări solicită investiţii din partea băncii. Dar vedem în aceste provocări şi oportunităţi.”

    Un alt punct fierbinte în domeniul bancar la nivel european, discutat în ultimii ani, este uniunea bancară. „Uniunea Bancară este foarte importantă, deşi nu este încă finalizată – de exemplu, în zona asigurărilor pentru depozite mai este de lucru la nivel european. Cu toate acestea, este clar că activităţile de reglementare desfăşurate de Banca Central Europeană au fost benefice pentru sistemul bancar. Cred că o uniune bancară complet funcţională va fi de ajutor mai ales pentru bănci precum UniCredit, care operează în mai multe pieţe. Aşteptăm cu nerăbdare finalizarea uniunii, care probabil ne va uşura obiectivul de a oferi serviciile bancare care contează pentru clienţii noştri din toate cele 14 ţări”, concluzionează general managerul grupului bancar european UniCredit.

  • Un nou CANDIDAT pentru Primăria Capitalei. Vrea să îi ia locul lui Firea şi să vină cu o echipă mai PERFORMANTĂ

    “Cu siguranţă eu voi intra în această competiţie internă pentru a fi desemnat de către partidul meu să fiu candidatul la primăria Capitalei. Dacă aş fi simţit că nu am această susţinere (a liderului PNL, Ludovic Orban – n.r.) nu aş fi făcut acest anunţ. Simt că am susţinere la nivelul de la vârful partidului, din zona conducerii centrale. De ce aş fi eu mai bun decât ceilalţi candidaţi? Am o experienţă vastă în administraţie şi de lucru cu administraţia publică centrală şi locală. Mă consider mult mai pregătit şi eu pot face o echipă mult mai performantă decât cea pe care o are acum Gabriela Firea sau au avut foştii primari”, a declarat, vineri, Ciprian Ciucu pentru MEDIAFAX.

    Ciprian Ciucu este consilier general al Municipiului Bucureşti, ales pe listele PNL, începând cu iunie 2016.

    Cititi mia multe pe www.gandul.info

  • Încă o companie lovită de tarifele lui Trump: Gigantul General Motors îşi reduce drastic estimările pentru finalul şi dă vina pe costurile mari la oţel şi aluminiu

    Acţiunile General Motors au scăzut miercuri după ce cel mai mare producător din industria auto americană şi-a redus estimările cu privire la nivelul profitului la sfârşitul anului, învinuind preţuri din ce în ce mai mari ale materiilor prime, potrivit CNBC.

    Preţurile la oţel şi aluminiu au crescut constant de când administraţia Trump a impus tarife pe două dintre cele mai importante materii prime pentru industria auto.

    Producătorul auto se aşteaptă să câştige 6 dolari per acţiune la finele anului, în comparaţie cu estimările anterioare cuprinse între 6,3 şi 6,6 dolari per acţiunile. Acţiunile GM pe bursa din New York erau în scădere miercuri înainte de deschiderea pieţei cu 5,6%, tranzacţionându-se la 37,2 dolari la o capitalizare de piaţă de 55 de miliarde de dolari.

    „Creşterile recente şi semnificative ale mărfurilor şi cursul nefavorabil de schimb al monedelor din Argentina şi Brazilia au avut un efect negativ asupra situaţiei de business”, a transmis GM odată cu rezultatele financiare, adăugând că „se aşteaptă ca problemele să continue” până la finalul anului.

     

  • Daniel Dragomir, declaraţie dură despre fostul ofiţer SRI Dumitru Dumbravă: Un hoţ între hoţi. Mitică va ajunge la puşcărie

    „Cer în mod public Directorului Serviciului Român de Informaţii investigarea de urgenţă a generalului Dumbravă şi demiterea sa. Domnule Director, foşti colegi, nu va mai lăsăţi şantajaţi de Dumbravă şi de echipa lui Coldea. A venit vremea să puneţi rânduiala în serviciu, iar infractorii că Dumbravă vor trebui să răspundă”, se arată în scrisoarea publică a lui Daniel Dragomir, publicată pe blogul romania30.ro.

    Fostul ofiţer SRI îl numeşte „hoţ” şi „traficant de influenţă” pe generalul Dumitru Dumbravă.

    „Un hoţ între hoţi. Un plagiator în fruntea SRI. Un traficant de influenţă în dosare cu miza. Un combinator de jurnalişti cu grade. Un incompetent profesional care a băgat la puşcărie sute, poate chiar mii de oameni nevinovaţi. Un coordonator de judecători pe bileţele. Orice vreme-şi are vremea. Oricât l-ar proteja conducerea serviciului, Mitică va ajunge la puşcărie pentru faptele sale”, mai scrie Daniel Dragomir.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mită pentru Prima casă. Percheziţii la o instituţie publică, într-un dosar al Parchetului General: Urgentarea îndeplinirii actelor, condiţionată

    Poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din IGPR efectuează 23 de percheziţii domiciliare în Bucureşti şi judeţul Ilfov, într-un dosar al PÎCCJ, la o instituţie de interes public, la birourile şi domiciliile mai multor angajaţi, cercetaţi sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie, se arată într-un comunicat al Parchetului General.

    Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile au loc la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor – Prima casă.

    „Din materialul probator administrat până în prezent s-a stabilit faptul că persoanele cercetate obişnuiesc să condiţioneze urgentarea îndeplinirii actelor ce intră în îndatoririlor lor de serviciu de primirea unor sume de bani. În concret, cei în cauză condiţionează soluţionarea cererilor petenţilor, beneficiari ai unor programe sociale ce implică garanţii din partea statului român, de primirea unor foloase patrimoniale necuvenite în mod direct sau prin intermediul unor apropiaţi, fiind creat astfel un mecanism între funcţionarii instituţiei din diverse compartimente, având ca scop obţinerea de beneficii personale. În acest mod nu se respectă ordinea înregistrării cererilor, nu sunt acordate şanse egale şi este încălcat accesul liber al beneficiarilor de bună credinţă, câştigători fiind doar cei ce se încadrează în ,,priorităţile” angajaţilor, în schimbul sumelor de bani date ca recompensă”, au precizat reprezentanţii Parchetului General, printr-un comunicat de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de tare ne iradiem zi de zi: Mâncatul unei banane te expune la radiaţii mai puternice decât dacă stai lângă o centrală nucleară timp de un an

    Dacă stai la mai puţin de 80 de kilometri de o centrală nucleară, nivelul de radiaţii cu care se confruntă corpul uman este de 0,09 microsievert (microSv) pe an , în timp ce mâncând o banană, corpul uman este expus la o doză de radiaţii de 0,1 microSv.

    Doza de radiaţii de la care se resimt efectele  este de 40.000 de microSv într-o expunere de scurtă durată. O doză de 100.000 de microSv va produce greaţă, ameţeli şi stări de vomă în scurt timp. Doza letală de radiaţii este de la 4 miloane de microSv, într-un timp scurt.

    Nivelul de radiaţii atunci când facem o radiografie dentară este de 5 microSv. Într-un zbor din New York până în Los Angeles, corpul uman este expus la 40 de microSv.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Marius Iacob asigură interimatul la DNA

    Potrivit regulamentului intern al DNA, atribuţiile şefului Direcţiei sunt preluate de către adjuncţii acestuia. Procurorii şefi adjuncţi sunt Marius Iacob şi Călin Nistor.

    Având în vedere că Nistor este în concediu, atribuţiile, după revocarea Laurei Codruţa Kovesi, sunt preluate de către Marius Iacob.

    Urmează ca Augustin Lazăr, procurul general, să delege o persoană la conducerea DNA, până la desemnarea unui nou procuror şef.

    Potrivit legii în vigoare, propunerea o face ministrul Justiţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezidenţialul, între creşterea dobânzilor şi expansiunea economică

    Dacă în 2008 erau necesare 395 de salarii medii pe economie, sau o perioadă de aproximativ 33 de ani pentru achiziţionarea unui apartament nou cu două camere în Bucureşti, valoarea acestui indicator s-a redus semnificativ: în ianuarie 2018, pentru acelaşi timp de apartament erau necesare aproximativ 117 salarii medii sau 9,8 ani.

    Numărul tranzacţiilor a crescut în 2017, ajungând la aproximativ 580.000, în condiţiile în care preţurile caselor au avansat, pe medie, cu 10%, lucru care a plasat piaţa imobiliară printre factorii cu risc mediu la adresa stabilităţii financiare.

    În contextul în care livrările de centre comerciale au încetinit puternic iar segmentul logistic este dominat de un număr redus de jucători, proiectele de birouri şi cele rezidenţiale au ţinut capul de afiş în ceea ce priveşte lansările, potrivit raportului Market Beat 2018, realizat de Coldwell Banker România. Datele provizorii ale Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că în 2017 au fost finalizate 29.265 de locuinţe, în creştere cu aproximativ 5% faţă de anul anterior.

    Creşterea inflaţiei în 2018, corelată cu devalorizarea leului şi creşterea costurilor de finanţare, ar putea duce la o frânare a ritmului de creştere sau chiar la o corecţie a preţurilor de pe piaţa imobiliară în a doua parte a anului 2018. Analiştii tratează şi creşterea ROBOR ca factor de limitare a volumului de vânzări, mai ales pe zona mass market.

    Începând cu anii 2012-2013, vânzările au avut un trend crescător, fiind diferenţe pozitive de până la 20%, între un an curent şi anul anterior, remarcă şi Florin Poştoacă, manager al departamentului de investiţii Nordis. „Comparativ cu perioada dinainte de criză, numărul de locuinţe de lux vândute se află la acelaşi nivel, poate chiar puţin mai ridicat. În ceea ce priveşte bugetele, acestea au fost mai scăzute în perioada 2009-2012, dar în ultimii doi ani acestea au revenit la un nivel ridicat, fiind din ce în ce mai mulţi cumpărători de locuinţe de top, cu bugete de peste 400.000 euro, ce au ajuns până la aproape 3 milioane de euro, pentru apartamente Penthouse”, spune el.

    În ultima perioadă, cei care doresc să cumpere locuinţe au devenit mai atenţi la calitatea construcţiei, la facilităţile oferite de un complex, la amplasare şi împrejurimi sau anumite caracteristici moderne: un sistem de „casă inteligentă”, sau clădiri verzi, prietenoase cu mediul.

    Aceste noi preferinţe se datorează uşurinţei găsirii informaţiilor în mediul online, dar şi faptului că majoritatea dezvoltatorilor au ridicat nivelul de calitate al construcţiilor faţă de perioada de criză, astfel că au devenit lucruri uzuale elemente precum faţada ventilată, ferestrele din aluminiu, finisajele premium sau atenţia pentru arhitectura unei clădiri. „În ultimii ani s-a conturat o preferinţă de achiziţie a românilor pentru locuinţe cumpărate în scop investiţional ce sunt valorificate prin închiriere. Ţinând cont de dobânzile mici la depozitele bancare, românii au preferat să se orienteze către astfel de investiiţii, care oferă un randament net superior unui depozit bancar, având totuşi un grad de risc scăzut.”

    O altă caracteristică interesantă, notează reprezentantul Nordis, este faptul că în perioada de după criză românii s-au orientat către apartamente premium cu suprafeţe medii, compacte, spre deosebire de perioada de dinainte de anul 2008, când apartamentele de lux aveau suprafeţe mari şi foarte mari. Dacă înainte de perioada de criză un apartament cu 3 camere în zona Şoseaua Nordului ajungea până la 150 mp suprafaţă utilă interioară, după anul 2012 un astfel de apartament măsoară în jur de 90-100 mp suprafaţă utilă. O suprafaţă mai mică se traduce printr-un preţ de achiziţie mai mic, dar şi printr-un cost de utilizare mai redus în timp.

    După perioada de criză, românii au devenit mai atenţi la modul cum cheltuiesc şi investesc banii, dar şi mai bine informaţi. „Dacă înainte de anul 2008 nu existau cumpărători care să întrebe de costul cu «întreţinerea lunară», pentru apartamentele de lux, după anul 2010, costul lunar de întreţinere este un aspect important de care se ţine cont în luarea deciziei de cumpărare a unei locuinţe.” În ceea ce priveşte evoluţia pieţei imobiliare, cei de la Nordis previzionează că vor exista două trenduri pentru achiziţia locuinţelor premium: un segment în creştere pentru scop final de investiţie, unde bugetele se încadrează între 100.000 şi 250.000 euro pentru o unitate locativă, iar pentru celălalt segment, majoritar, al locuinţelor pentru uz personal, bugetele alocate vor fi mai mari, în jur de 400.000 – 500.000 euro.  „Preţurile locuinţelor vor continua trendul crescător, dar fără salturi semnificative;  estimăm o creştere anuală între 5 şi 7%. Momentan cererea este solidă, cumpărătorii sunt mai precauţi şi iau deciziile de achiziţie şi de contractare a unui credit fiind mai bine informaţi.”

    Infrastructura, factor determinant pe piaţa imobiliară

    În următorii ani, Bucureştiul va începe să semene din ce în ce mai mult cu marile capitale europene, însă infrastructura va continua să influenţeze în mod direct dezvoltarea imobiliară, cred reprezentanţii Knight Frank. Modernizarea şi extinderea reţelelor de transport în comun vor juca un rol esenţial, astfel încât maşina personală ar trebui să devină a doua opţiune pentru locuitorii marilor oraşe. „Cu alte cuvinte, scopul este ca angajaţii companiilor cu sediul în zona Expoziţiei sau Barbu Văcărescu să ajungă acasă în 25-30 de minute, chiar dacă stau în zone precum Otopeni sau Mogoşoaia.” În prezent, tot mai mulţi dezvoltatori optează pentru proiecte mixte – office şi rezidenţial – iar acest trend va defini şi următorii 3–4 ani. Timişoara, Cluj şi Iaşi sunt oraşele care au urmat exemplul Bucureştiului, iar în următorii ani sunt anunţate proiecte mixte în Braşov şi Constanţa.

    „În prezent putem spune că piaţa este pe un trend ascendent, caracterizată de stabilitate. În ultimii patru ani putem observa o creştere a preţurilor la locuinţe cu 12-15%, însă în Bucureşti vorbim despre o creştere organică, cu 2 – 3% pe an: un scenariu previzibil în contextul economic al ţării”, notează analiştii de la Knight Frank. „În următorii ani, segmentul rezidenţial va avea aceeaşi evoluţie pozitivă, însă nu se vor înregistra creşteri semnificative ale preţurilor. La acest capitol, stabilitatea din mediul politic precum şi capacitatea de a atrage noi investitori externi sunt în strânsă interdependenţă.”

    În 2017, plafonul de finanţări prin programul Prima Casă a fost menţinut la 2,5 miliarde de lei, ceea ce a permis acordarea a peste 25.000 de finanţări (luând în calcul o valoare medie de creditare de aproximativ 40.000 de euro). Nivelul s-a dovedit însă insuficient comparativ cu cererea din piaţă, potrivit raportului Market Beat 2018. Majorarea ROBOR, indicator după care sunt calculate dobânzile creditelor ipotecare, dar şi uşoara devalorizare a monedei naţionale în raport cu euro în a doua parte a anului au constituit alţi factori potenţiali negativi, impactul înregistrat asupra pieţei rezidenţiale fiind deocamdată unul minor.

    Adrian Crivii, fondatorul Darian DRS SA şi partener coordonator al echipelor de management din cadrul Grupului Darian, consideră că programul Prima Casă se va apropia cel mai probabil de final. Potrivit lui, renunţarea la acest program nu se va face brusc, ci treptat, considerând că această formă de creditare va fi preluată gradual de către ceilalţi jucători ai pieţei de creditare. Despre acest program de creditare, Crivii spune că şi-a atins de mult scopul pentru care a fost conceput, de la momentul iniţierii sale tranzacţiile cu locuinţe nou construite fiind preponderent mai mari în detrimentul locuinţelor vechi. Conform Fondului de Garantare, aproape 60% dintre tranzacţiile realizate prin intermediul acestui program sunt locuinţe noi. „Din păcate, deşi iniţial a avut un efect favorabil pentru susţinerea pieţei imobiliare în perioada de criză, acum influenţa statului în industria imobiliară nu mai are efecte pozitive.”

    Adrian Crivii este de părere că renunţarea la acest program va determina băncile să scoată pe piaţă alte produse, lucru care va impulsiona şi mai mult cresterea sectorului rezidenţial. Creşterea acestui sector va fi susţinută de asemenea de migraţia internă a populaţiei: în ultimii 10 ani aproximativ un milion de persoane au părăsit oraşele mici pentru a se reloca în oraşele mari, cu precădere în principalii poli de dezvoltare, acolo unde investiţiile private sunt puternic susţinute şi de investiţii în infrastructura rutieră, şcoli sau spitale. „De asemenea, estimăm că vom asista în perioada următoare la o tranziţie de la segmentul de bloc către cel de case, această tendinţă manifestându-se deja în cursul acestui an, când s-a înregistrat o creştere majoră a cererii pentru case, în special în marile oraşe pentru clasa mijlocie, care a devenit din ce în ce mai numeroasă.”

    În ceea ce priveşte preţurile, Crivii este de părere că acestea vor înregistra în 2018 o creştere de până la 10%, atât pentru construcţiile vechi cât şi pentru cele noi. „Începând cu 2019 aceste preţuri vor putea înregistra uşoare stagnări, determinate şi de modificările preconizate de BNR în zona finanţării. Se poate previziona că în 2022 preţurile vor putea ajunge la valori mai mari în special în zonele cu cel mai mare potenţial de dezvoltare economică, marile oraşe, dacă nu vor fi ajustate de o previzibilă criză”, concluzionează el.

    Având în vedere că cea mai mare parte a terenurilor tranzacţionate la valori din ce în ce mai mari sunt pentru dezvoltări de tip rezidenţial, până în 2022 oferta actuală va fi semnificativ suplimentată de aceste proiecte, care în marea lor majoritate vor fi finalizate. „În estimarea creşterii preţurilor, nu trebuie subestimate pericolele ce provin din lipsa infrastructurii adecvate şi carenţele de urbanism din marile oraşe. Acestea, crescând rapid, au tendinţa de a se autoparaliza din cauza lipsei investiţiilor în infrastructura rutieră.”

    Calculele Darian DRS arată că preţul mediu la nivel naţional a continuat să crească şi pe parcursul acestui an, cea mai mare surpriză fiind înregistrată de Iaşi, unde preţul mediu al proprietăţilor rezidenţiale (atât locuinţele noi cât şi cele vechi) a depăşit pentru prima dată în istoria modernă pragul de 1.000 euro/mp. „Având în vedere faptul că până acum acest oraş nu a avut acelaşi trend ca şi ceilalţi poli imobiliari, după estimările noastre şi în perioada următoare Iaşiul va rămâne vedeta pieţei imobiliare, acest oraş având un potenţial de dezvoltare economic foarte ridicat”, remarcă Adrian Crivii.

    „Era banilor ieftini” va ajunge la final, fapt care va determina o creştere a dobânzilor şi implicit a ratelor la bănci, subliniază analistul. „Doar comparativ cu anul trecut, spre exemplu, ratele la bănci sunt mai mari cu cel puţin 10%, anul 2017 fiind şi anul în care s-a înregistrat şi punctul de minim istoric al ROBOR. Spre deosebire de acesta, anul 2018 este anul cu cel mai ridicat nivel al dobânzii de referinţă din octombrie 2014 şi acesta va continua să crească în următorii 2 – 3 ani în perspectiva schimbărilor preconizate pe pieţele financiare globale.” Atata timp cât inflaţia va continua să crească este de aşteptat ca şi evoluţia ROBOR în perioada să fie una pozitivă, fiind practic inevitabilă o creştere a dobânzilor, spune el. De asemenea, el estimează că dacă vor exista în continuare majorările salariale preconizate conform promisiunilor guvernanţilor, inflaţia va creşte şi mai mult, fapt care va duce la creşterea şi mai mult a indicelui ROBOR şi implicit a dobânzilor.

    Bucureştiul, motor al pieţei imobiliare

    „Pe termen scurt şi mediu, considerăm că oraşele mari din România vor avea viteze diferite de dezvoltare. Astfel, analizând suprafaţa clădirilor rezidenţiale  pentru care s-au eliberat autorizaţii de construire în ultimii ani, observăm că Bucureştiul înregistrează în 2017 cea mai mare creştere faţă de anul precedent, de aproape 60%, în timp ce judeţul Cluj se află la polul opus, cu o scădere a numărului de metri  pătraţi autorizaţi de 48%”, observă Oana Iliescu, managing director la Cushman & Wakefield Echinox. Ea se aşteaptă ca livrările de locuinţe noi să avanseze semnificativ în 2018 – 2019 în Bucureşti şi alte câteva oraşe mari, precum Braşov, Constanţa sau Iaşi, în timp ce în Cluj şi poate chiar în Sibiu să se constate o scădere.

    În condiţii de stabilitate economică – creştere sustenabilă a PIB-ului, curs de schimb stabil, dobânzi la nivel atractiv, flux migrator fără dezechilibre  majore – piaţa rezidenţială din Bucureşti şi marile oraşe are în continuare un potenţial ridicat de dezvoltare. „În ceea ce priveşte preţurile, acestea trebuie în permanenţă corelate cu puterea de cumpărare, care ne aşteptăm să continue să crească mai repede comparativ cu alte ţări din Uniunea Europeană, în care ponderea masei salariale în PIB este mult mai ridicată decât în România”, apreciază Oana Iliescu.

    Răzvan Nica, managing director la BuildGreen, prima companie din România care a oferit servicii de consultanţă pentru sustenabilitate în construcţii pe plan local, crede că piaţa rezidenţială locală va avea un grad de complexitate mult mai ridicat în viitor, în vreme ce implementarea normelor de dezvoltare sustenabilă se va răspândi semnificativ – pe segmentul middle market aproape toate proiectele vor fi dezvoltate după norme sustenabile, în multe cazuri şi dublate de certificări. Proiectele rezidenţiale de top aflate în acest moment în dezvoltare ar putea obţine o certificare de sustenabilitate chiar acum, certificarea urmând să fie un factor de diferenţiere în viitor, confirmând practic calitatea generală a construcţiei, dar şi soluţiile tehnice implementate.  „Tot în viitor vom asista şi la răspândirea implementării sistemelor BMS (sisteme tehnice de metenanţă a clădirilor), building management system, sau a sistemelor smart home, care vor permite proprietarilor să administreze eficient toate sistemele şi aparatura din locuinţă, dar şi să monitorizeze consumurile de energie.”

    O piaţă mai complexă

    Comparativ cu anii precedenţi, piaţa rezidenţială este acum mult mai dezvoltată, iar clienţii sunt mai exigenţi şi mai informaţi, este de părere Alex Skouras, managing partner al dezvoltatorului imobiliar Alesonor. Legat de măsurile care ar putea fi luate în cazul apariţiei unei noi recesiuni, Alex Skouras consideră că nu trebuie urmărită o regulă generală care să caracterizeze piaţa rezidenţială din România, ci ar trebui privit către cerinţele cumpărătorilor, care în acest moment sunt în căutare de proiecte de calitate, construite la anumite standarde. „Cred că în următorii ani am putea asista la o nouă corecţie a pieţei, deoarece acest proces de îmbunătăţire va veni întotdeauna ca o acţiune firească menită să restabilească ordinea.

    Însă, dacă noile proiecte rezidenţiale vor fi construite cu material de calitate superioară, cu atenţie la detalii, într-o zonă dezvoltată corect, respectând în acelaşi timp regulile de eficienţă energetică, preţul lor va fi evaluat corect, iar această corecţie a pieţei nu va mai fi la fel de bruscă precum cea din 2007 şi nu are trebui să îi îngrijoreze pe dezvoltatorii care au respectat toate aceste standarde.” Toate aceste criterii, precum şi stabilitatea economiei din România, mult îmbunătăţită comparativ cu 2007, vor contribui semnificativ la un scenariu diferit al unei potenţiale recesiuni, crede Skouras.

    Din punctul său de vedere, Tunari este zona cu cel mai mare potenţial de dezvoltare pe termen lung, din punct de vedere administrativ şi ca poziţionare. „Localitatea se dezvoltă încă de la început după un plan urbanistic foarte bine conceput (asigurând străzi mai late, clădiri joase, echilibru estetic în construirea caselor), în comparaţie cu alte zone rezidenţiale care s-au extins haotic, făcându-le imposibil să ofere un stil de viaţă echilibrat din cauza traficului foarte aglomerat, a lipsei spaţiilor verzi, a clădirilor foarte apropiate şi multe altele.”

    Piaţa rezidenţială va deveni mult mai competitivă în următorii ani şi în acelaşi timp mai elaborată, subliniază Bogdan Voica, CEO al Coldwell Banker România. „Spre exemplu, în urmă cu trei ani procentul locuinţelor middle market dezvoltate în Bucureşti era de doar aproximativ 17%, preţul fiind principalul factor de decizie. Acest procent a crescut la 46% în prezent, concomitent cu revenirea economică, şi în procesul de decizie cântăresc astăzi nu doar preţul, ci şi amplasamentul, suprafaţa, compartimentarea şi finisajele folosite. Iar în viitor va conta tot mai mult conceptul proiectului, mai ales că cea mai mare pondere a cumpărătorilor va fi reprezentată de generaţiile millennials şi de cele născute după anii 2000.” Pe de altă parte, spune el, generaţiile care astăzi au 40 – 45 de ani şi care dispun şi de rezerve financiare semnificative nu au numeroase opţiuni, aşa cum ar fi produsele specifice segmentului middle upper.

    „Piaţa rezidenţială va deveni astfel tot mai sofisticată: nu se vor mai vinde doar suprafaţă construită şi pereţi, iar dezvoltatorii şi investitorii trebuie să fie temeinic pregătiţi pentru acest moment.” În contextul actual, Bogdan Voica nu consideră că se vor mai înregistra creşteri cu un procent mai mare de 5% faţă de inflaţie, ba din contră, luând în calcul şi o eventuală majorare a dobânzilor. „Câteva procente peste rata inflaţiei reprezintă un procent puţin semnificativ raportat la 12 luni şi poate fi considerat normal, ţinând cont de dificultăţile din piaţa forţei de muncă în general şi din construcţii în particular.” Interesant de remarcat este faptul că peste 90% din cumpărători sunt cumpărători finali, astfel că nu se mai poate vorbi de o piaţă formată preponderent din investitori interesaţi de revânzare rapidă pentru profit. Acesta este de fapt şi fenomenul care a dus, în 2008, la creşteri de preţuri nefundamentate şi nesustenabile, fapt care nu mai este valabil şi astăzi, explică CEO-ul Coldwell Banker România.

    În ceea ce priveşte polii de dezvoltare rezidenţială, piaţa se va uniformiza: „Majorarea ponderii deţinute de segmentul middle market a dus deja la înmulţirea proiectelor rezidenţiale din zona Aviaţiei – Barbu Văcărescu, iar în viitor vor apărea tot mai multe proiecte rezidenţiale în zonele semicentrale şi vom asista la o dezvoltare mai amplă a zonelor din estul oraşului, dar şi din zona de nord – vest”. Bogdan Voica observă că impactul generat de creşterea dobânzilor va fi unul redus, dar aminteşte o serie de măsuri prin care piaţa poate fi ferită de următoarea corecţie. În primul rând, spune el, investitorii trebuie să apeleze la consultanţi la 360 de grade în conceperea unui plan de investiţii: consultanţi imobiliari, financiari, proiectanţi, project manageri. De asemenea, investitorii trebuie să aibă un calendar precis de lucrări. „Nu în ultimul rând, autorităţiile trebuie să realizeze lucrările de infrastructură necesare, în special în zonele unde se dezvoltă intens proiecte rezidenţiale sau în cazul proiectelor de mari dimensiuni. Realizarea acestor lucrări este foarte importantă deoarece absenţa lor poate determina unii cumpărători să amâne achiziţia, fapt care coroborat cu o eventuală perioadă de incertitudini poate duce la un efect în lanţ.”

    Reprezentanţii companiei Knight Frank sunt de părere că modificarea dobânzii interbancare va scădea apetitul românilor pentru case. „Datorită creşterii ROBOR, vom asista la o diminuare a volumului de vânzări. Datele publicate de INS indică o scădere a numărului de autorizaţii emise în zonele protejate ale centrului Bucureştiului. Acest fapt s-a reflectat în creşterea preţurilor acestor imobile, care ne aşteptăm să crească în continuare.”

  • Rezidenţialul, între creşterea dobânzilor şi expansiunea economică

    Dacă în 2008 erau necesare 395 de salarii medii pe economie, sau o perioadă de aproximativ 33 de ani pentru achiziţionarea unui apartament nou cu două camere în Bucureşti, valoarea acestui indicator s-a redus semnificativ: în ianuarie 2018, pentru acelaşi timp de apartament erau necesare aproximativ 117 salarii medii sau 9,8 ani.

    Numărul tranzacţiilor a crescut în 2017, ajungând la aproximativ 580.000, în condiţiile în care preţurile caselor au avansat, pe medie, cu 10%, lucru care a plasat piaţa imobiliară printre factorii cu risc mediu la adresa stabilităţii financiare.

    În contextul în care livrările de centre comerciale au încetinit puternic iar segmentul logistic este dominat de un număr redus de jucători, proiectele de birouri şi cele rezidenţiale au ţinut capul de afiş în ceea ce priveşte lansările, potrivit raportului Market Beat 2018, realizat de Coldwell Banker România. Datele provizorii ale Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că în 2017 au fost finalizate 29.265 de locuinţe, în creştere cu aproximativ 5% faţă de anul anterior.

    Creşterea inflaţiei în 2018, corelată cu devalorizarea leului şi creşterea costurilor de finanţare, ar putea duce la o frânare a ritmului de creştere sau chiar la o corecţie a preţurilor de pe piaţa imobiliară în a doua parte a anului 2018. Analiştii tratează şi creşterea ROBOR ca factor de limitare a volumului de vânzări, mai ales pe zona mass market.

    Începând cu anii 2012-2013, vânzările au avut un trend crescător, fiind diferenţe pozitive de până la 20%, între un an curent şi anul anterior, remarcă şi Florin Poştoacă, manager al departamentului de investiţii Nordis. „Comparativ cu perioada dinainte de criză, numărul de locuinţe de lux vândute se află la acelaşi nivel, poate chiar puţin mai ridicat. În ceea ce priveşte bugetele, acestea au fost mai scăzute în perioada 2009-2012, dar în ultimii doi ani acestea au revenit la un nivel ridicat, fiind din ce în ce mai mulţi cumpărători de locuinţe de top, cu bugete de peste 400.000 euro, ce au ajuns până la aproape 3 milioane de euro, pentru apartamente Penthouse”, spune el.

    În ultima perioadă, cei care doresc să cumpere locuinţe au devenit mai atenţi la calitatea construcţiei, la facilităţile oferite de un complex, la amplasare şi împrejurimi sau anumite caracteristici moderne: un sistem de „casă inteligentă”, sau clădiri verzi, prietenoase cu mediul.

    Aceste noi preferinţe se datorează uşurinţei găsirii informaţiilor în mediul online, dar şi faptului că majoritatea dezvoltatorilor au ridicat nivelul de calitate al construcţiilor faţă de perioada de criză, astfel că au devenit lucruri uzuale elemente precum faţada ventilată, ferestrele din aluminiu, finisajele premium sau atenţia pentru arhitectura unei clădiri. „În ultimii ani s-a conturat o preferinţă de achiziţie a românilor pentru locuinţe cumpărate în scop investiţional ce sunt valorificate prin închiriere. Ţinând cont de dobânzile mici la depozitele bancare, românii au preferat să se orienteze către astfel de investiiţii, care oferă un randament net superior unui depozit bancar, având totuşi un grad de risc scăzut.”

    O altă caracteristică interesantă, notează reprezentantul Nordis, este faptul că în perioada de după criză românii s-au orientat către apartamente premium cu suprafeţe medii, compacte, spre deosebire de perioada de dinainte de anul 2008, când apartamentele de lux aveau suprafeţe mari şi foarte mari. Dacă înainte de perioada de criză un apartament cu 3 camere în zona Şoseaua Nordului ajungea până la 150 mp suprafaţă utilă interioară, după anul 2012 un astfel de apartament măsoară în jur de 90-100 mp suprafaţă utilă. O suprafaţă mai mică se traduce printr-un preţ de achiziţie mai mic, dar şi printr-un cost de utilizare mai redus în timp.

    După perioada de criză, românii au devenit mai atenţi la modul cum cheltuiesc şi investesc banii, dar şi mai bine informaţi. „Dacă înainte de anul 2008 nu existau cumpărători care să întrebe de costul cu «întreţinerea lunară», pentru apartamentele de lux, după anul 2010, costul lunar de întreţinere este un aspect important de care se ţine cont în luarea deciziei de cumpărare a unei locuinţe.” În ceea ce priveşte evoluţia pieţei imobiliare, cei de la Nordis previzionează că vor exista două trenduri pentru achiziţia locuinţelor premium: un segment în creştere pentru scop final de investiţie, unde bugetele se încadrează între 100.000 şi 250.000 euro pentru o unitate locativă, iar pentru celălalt segment, majoritar, al locuinţelor pentru uz personal, bugetele alocate vor fi mai mari, în jur de 400.000 – 500.000 euro.  „Preţurile locuinţelor vor continua trendul crescător, dar fără salturi semnificative;  estimăm o creştere anuală între 5 şi 7%. Momentan cererea este solidă, cumpărătorii sunt mai precauţi şi iau deciziile de achiziţie şi de contractare a unui credit fiind mai bine informaţi.”

    Infrastructura, factor determinant pe piaţa imobiliară

    În următorii ani, Bucureştiul va începe să semene din ce în ce mai mult cu marile capitale europene, însă infrastructura va continua să influenţeze în mod direct dezvoltarea imobiliară, cred reprezentanţii Knight Frank. Modernizarea şi extinderea reţelelor de transport în comun vor juca un rol esenţial, astfel încât maşina personală ar trebui să devină a doua opţiune pentru locuitorii marilor oraşe. „Cu alte cuvinte, scopul este ca angajaţii companiilor cu sediul în zona Expoziţiei sau Barbu Văcărescu să ajungă acasă în 25-30 de minute, chiar dacă stau în zone precum Otopeni sau Mogoşoaia.” În prezent, tot mai mulţi dezvoltatori optează pentru proiecte mixte – office şi rezidenţial – iar acest trend va defini şi următorii 3–4 ani. Timişoara, Cluj şi Iaşi sunt oraşele care au urmat exemplul Bucureştiului, iar în următorii ani sunt anunţate proiecte mixte în Braşov şi Constanţa.

    „În prezent putem spune că piaţa este pe un trend ascendent, caracterizată de stabilitate. În ultimii patru ani putem observa o creştere a preţurilor la locuinţe cu 12-15%, însă în Bucureşti vorbim despre o creştere organică, cu 2 – 3% pe an: un scenariu previzibil în contextul economic al ţării”, notează analiştii de la Knight Frank. „În următorii ani, segmentul rezidenţial va avea aceeaşi evoluţie pozitivă, însă nu se vor înregistra creşteri semnificative ale preţurilor. La acest capitol, stabilitatea din mediul politic precum şi capacitatea de a atrage noi investitori externi sunt în strânsă interdependenţă.”

    În 2017, plafonul de finanţări prin programul Prima Casă a fost menţinut la 2,5 miliarde de lei, ceea ce a permis acordarea a peste 25.000 de finanţări (luând în calcul o valoare medie de creditare de aproximativ 40.000 de euro). Nivelul s-a dovedit însă insuficient comparativ cu cererea din piaţă, potrivit raportului Market Beat 2018. Majorarea ROBOR, indicator după care sunt calculate dobânzile creditelor ipotecare, dar şi uşoara devalorizare a monedei naţionale în raport cu euro în a doua parte a anului au constituit alţi factori potenţiali negativi, impactul înregistrat asupra pieţei rezidenţiale fiind deocamdată unul minor.

    Adrian Crivii, fondatorul Darian DRS SA şi partener coordonator al echipelor de management din cadrul Grupului Darian, consideră că programul Prima Casă se va apropia cel mai probabil de final. Potrivit lui, renunţarea la acest program nu se va face brusc, ci treptat, considerând că această formă de creditare va fi preluată gradual de către ceilalţi jucători ai pieţei de creditare. Despre acest program de creditare, Crivii spune că şi-a atins de mult scopul pentru care a fost conceput, de la momentul iniţierii sale tranzacţiile cu locuinţe nou construite fiind preponderent mai mari în detrimentul locuinţelor vechi. Conform Fondului de Garantare, aproape 60% dintre tranzacţiile realizate prin intermediul acestui program sunt locuinţe noi. „Din păcate, deşi iniţial a avut un efect favorabil pentru susţinerea pieţei imobiliare în perioada de criză, acum influenţa statului în industria imobiliară nu mai are efecte pozitive.”

    Adrian Crivii este de părere că renunţarea la acest program va determina băncile să scoată pe piaţă alte produse, lucru care va impulsiona şi mai mult cresterea sectorului rezidenţial. Creşterea acestui sector va fi susţinută de asemenea de migraţia internă a populaţiei: în ultimii 10 ani aproximativ un milion de persoane au părăsit oraşele mici pentru a se reloca în oraşele mari, cu precădere în principalii poli de dezvoltare, acolo unde investiţiile private sunt puternic susţinute şi de investiţii în infrastructura rutieră, şcoli sau spitale. „De asemenea, estimăm că vom asista în perioada următoare la o tranziţie de la segmentul de bloc către cel de case, această tendinţă manifestându-se deja în cursul acestui an, când s-a înregistrat o creştere majoră a cererii pentru case, în special în marile oraşe pentru clasa mijlocie, care a devenit din ce în ce mai numeroasă.”

    În ceea ce priveşte preţurile, Crivii este de părere că acestea vor înregistra în 2018 o creştere de până la 10%, atât pentru construcţiile vechi cât şi pentru cele noi. „Începând cu 2019 aceste preţuri vor putea înregistra uşoare stagnări, determinate şi de modificările preconizate de BNR în zona finanţării. Se poate previziona că în 2022 preţurile vor putea ajunge la valori mai mari în special în zonele cu cel mai mare potenţial de dezvoltare economică, marile oraşe, dacă nu vor fi ajustate de o previzibilă criză”, concluzionează el.

    Având în vedere că cea mai mare parte a terenurilor tranzacţionate la valori din ce în ce mai mari sunt pentru dezvoltări de tip rezidenţial, până în 2022 oferta actuală va fi semnificativ suplimentată de aceste proiecte, care în marea lor majoritate vor fi finalizate. „În estimarea creşterii preţurilor, nu trebuie subestimate pericolele ce provin din lipsa infrastructurii adecvate şi carenţele de urbanism din marile oraşe. Acestea, crescând rapid, au tendinţa de a se autoparaliza din cauza lipsei investiţiilor în infrastructura rutieră.”

    Calculele Darian DRS arată că preţul mediu la nivel naţional a continuat să crească şi pe parcursul acestui an, cea mai mare surpriză fiind înregistrată de Iaşi, unde preţul mediu al proprietăţilor rezidenţiale (atât locuinţele noi cât şi cele vechi) a depăşit pentru prima dată în istoria modernă pragul de 1.000 euro/mp. „Având în vedere faptul că până acum acest oraş nu a avut acelaşi trend ca şi ceilalţi poli imobiliari, după estimările noastre şi în perioada următoare Iaşiul va rămâne vedeta pieţei imobiliare, acest oraş având un potenţial de dezvoltare economic foarte ridicat”, remarcă Adrian Crivii.

    „Era banilor ieftini” va ajunge la final, fapt care va determina o creştere a dobânzilor şi implicit a ratelor la bănci, subliniază analistul. „Doar comparativ cu anul trecut, spre exemplu, ratele la bănci sunt mai mari cu cel puţin 10%, anul 2017 fiind şi anul în care s-a înregistrat şi punctul de minim istoric al ROBOR. Spre deosebire de acesta, anul 2018 este anul cu cel mai ridicat nivel al dobânzii de referinţă din octombrie 2014 şi acesta va continua să crească în următorii 2 – 3 ani în perspectiva schimbărilor preconizate pe pieţele financiare globale.” Atata timp cât inflaţia va continua să crească este de aşteptat ca şi evoluţia ROBOR în perioada să fie una pozitivă, fiind practic inevitabilă o creştere a dobânzilor, spune el. De asemenea, el estimează că dacă vor exista în continuare majorările salariale preconizate conform promisiunilor guvernanţilor, inflaţia va creşte şi mai mult, fapt care va duce la creşterea şi mai mult a indicelui ROBOR şi implicit a dobânzilor.

    Bucureştiul, motor al pieţei imobiliare

    „Pe termen scurt şi mediu, considerăm că oraşele mari din România vor avea viteze diferite de dezvoltare. Astfel, analizând suprafaţa clădirilor rezidenţiale  pentru care s-au eliberat autorizaţii de construire în ultimii ani, observăm că Bucureştiul înregistrează în 2017 cea mai mare creştere faţă de anul precedent, de aproape 60%, în timp ce judeţul Cluj se află la polul opus, cu o scădere a numărului de metri  pătraţi autorizaţi de 48%”, observă Oana Iliescu, managing director la Cushman & Wakefield Echinox. Ea se aşteaptă ca livrările de locuinţe noi să avanseze semnificativ în 2018 – 2019 în Bucureşti şi alte câteva oraşe mari, precum Braşov, Constanţa sau Iaşi, în timp ce în Cluj şi poate chiar în Sibiu să se constate o scădere.

    În condiţii de stabilitate economică – creştere sustenabilă a PIB-ului, curs de schimb stabil, dobânzi la nivel atractiv, flux migrator fără dezechilibre  majore – piaţa rezidenţială din Bucureşti şi marile oraşe are în continuare un potenţial ridicat de dezvoltare. „În ceea ce priveşte preţurile, acestea trebuie în permanenţă corelate cu puterea de cumpărare, care ne aşteptăm să continue să crească mai repede comparativ cu alte ţări din Uniunea Europeană, în care ponderea masei salariale în PIB este mult mai ridicată decât în România”, apreciază Oana Iliescu.

    Răzvan Nica, managing director la BuildGreen, prima companie din România care a oferit servicii de consultanţă pentru sustenabilitate în construcţii pe plan local, crede că piaţa rezidenţială locală va avea un grad de complexitate mult mai ridicat în viitor, în vreme ce implementarea normelor de dezvoltare sustenabilă se va răspândi semnificativ – pe segmentul middle market aproape toate proiectele vor fi dezvoltate după norme sustenabile, în multe cazuri şi dublate de certificări. Proiectele rezidenţiale de top aflate în acest moment în dezvoltare ar putea obţine o certificare de sustenabilitate chiar acum, certificarea urmând să fie un factor de diferenţiere în viitor, confirmând practic calitatea generală a construcţiei, dar şi soluţiile tehnice implementate.  „Tot în viitor vom asista şi la răspândirea implementării sistemelor BMS (sisteme tehnice de metenanţă a clădirilor), building management system, sau a sistemelor smart home, care vor permite proprietarilor să administreze eficient toate sistemele şi aparatura din locuinţă, dar şi să monitorizeze consumurile de energie.”

    O piaţă mai complexă

    Comparativ cu anii precedenţi, piaţa rezidenţială este acum mult mai dezvoltată, iar clienţii sunt mai exigenţi şi mai informaţi, este de părere Alex Skouras, managing partner al dezvoltatorului imobiliar Alesonor. Legat de măsurile care ar putea fi luate în cazul apariţiei unei noi recesiuni, Alex Skouras consideră că nu trebuie urmărită o regulă generală care să caracterizeze piaţa rezidenţială din România, ci ar trebui privit către cerinţele cumpărătorilor, care în acest moment sunt în căutare de proiecte de calitate, construite la anumite standarde. „Cred că în următorii ani am putea asista la o nouă corecţie a pieţei, deoarece acest proces de îmbunătăţire va veni întotdeauna ca o acţiune firească menită să restabilească ordinea.

    Însă, dacă noile proiecte rezidenţiale vor fi construite cu material de calitate superioară, cu atenţie la detalii, într-o zonă dezvoltată corect, respectând în acelaşi timp regulile de eficienţă energetică, preţul lor va fi evaluat corect, iar această corecţie a pieţei nu va mai fi la fel de bruscă precum cea din 2007 şi nu are trebui să îi îngrijoreze pe dezvoltatorii care au respectat toate aceste standarde.” Toate aceste criterii, precum şi stabilitatea economiei din România, mult îmbunătăţită comparativ cu 2007, vor contribui semnificativ la un scenariu diferit al unei potenţiale recesiuni, crede Skouras.

    Din punctul său de vedere, Tunari este zona cu cel mai mare potenţial de dezvoltare pe termen lung, din punct de vedere administrativ şi ca poziţionare. „Localitatea se dezvoltă încă de la început după un plan urbanistic foarte bine conceput (asigurând străzi mai late, clădiri joase, echilibru estetic în construirea caselor), în comparaţie cu alte zone rezidenţiale care s-au extins haotic, făcându-le imposibil să ofere un stil de viaţă echilibrat din cauza traficului foarte aglomerat, a lipsei spaţiilor verzi, a clădirilor foarte apropiate şi multe altele.”

    Piaţa rezidenţială va deveni mult mai competitivă în următorii ani şi în acelaşi timp mai elaborată, subliniază Bogdan Voica, CEO al Coldwell Banker România. „Spre exemplu, în urmă cu trei ani procentul locuinţelor middle market dezvoltate în Bucureşti era de doar aproximativ 17%, preţul fiind principalul factor de decizie. Acest procent a crescut la 46% în prezent, concomitent cu revenirea economică, şi în procesul de decizie cântăresc astăzi nu doar preţul, ci şi amplasamentul, suprafaţa, compartimentarea şi finisajele folosite. Iar în viitor va conta tot mai mult conceptul proiectului, mai ales că cea mai mare pondere a cumpărătorilor va fi reprezentată de generaţiile millennials şi de cele născute după anii 2000.” Pe de altă parte, spune el, generaţiile care astăzi au 40 – 45 de ani şi care dispun şi de rezerve financiare semnificative nu au numeroase opţiuni, aşa cum ar fi produsele specifice segmentului middle upper.

    „Piaţa rezidenţială va deveni astfel tot mai sofisticată: nu se vor mai vinde doar suprafaţă construită şi pereţi, iar dezvoltatorii şi investitorii trebuie să fie temeinic pregătiţi pentru acest moment.” În contextul actual, Bogdan Voica nu consideră că se vor mai înregistra creşteri cu un procent mai mare de 5% faţă de inflaţie, ba din contră, luând în calcul şi o eventuală majorare a dobânzilor. „Câteva procente peste rata inflaţiei reprezintă un procent puţin semnificativ raportat la 12 luni şi poate fi considerat normal, ţinând cont de dificultăţile din piaţa forţei de muncă în general şi din construcţii în particular.” Interesant de remarcat este faptul că peste 90% din cumpărători sunt cumpărători finali, astfel că nu se mai poate vorbi de o piaţă formată preponderent din investitori interesaţi de revânzare rapidă pentru profit. Acesta este de fapt şi fenomenul care a dus, în 2008, la creşteri de preţuri nefundamentate şi nesustenabile, fapt care nu mai este valabil şi astăzi, explică CEO-ul Coldwell Banker România.

    În ceea ce priveşte polii de dezvoltare rezidenţială, piaţa se va uniformiza: „Majorarea ponderii deţinute de segmentul middle market a dus deja la înmulţirea proiectelor rezidenţiale din zona Aviaţiei – Barbu Văcărescu, iar în viitor vor apărea tot mai multe proiecte rezidenţiale în zonele semicentrale şi vom asista la o dezvoltare mai amplă a zonelor din estul oraşului, dar şi din zona de nord – vest”. Bogdan Voica observă că impactul generat de creşterea dobânzilor va fi unul redus, dar aminteşte o serie de măsuri prin care piaţa poate fi ferită de următoarea corecţie. În primul rând, spune el, investitorii trebuie să apeleze la consultanţi la 360 de grade în conceperea unui plan de investiţii: consultanţi imobiliari, financiari, proiectanţi, project manageri. De asemenea, investitorii trebuie să aibă un calendar precis de lucrări. „Nu în ultimul rând, autorităţiile trebuie să realizeze lucrările de infrastructură necesare, în special în zonele unde se dezvoltă intens proiecte rezidenţiale sau în cazul proiectelor de mari dimensiuni. Realizarea acestor lucrări este foarte importantă deoarece absenţa lor poate determina unii cumpărători să amâne achiziţia, fapt care coroborat cu o eventuală perioadă de incertitudini poate duce la un efect în lanţ.”

    Reprezentanţii companiei Knight Frank sunt de părere că modificarea dobânzii interbancare va scădea apetitul românilor pentru case. „Datorită creşterii ROBOR, vom asista la o diminuare a volumului de vânzări. Datele publicate de INS indică o scădere a numărului de autorizaţii emise în zonele protejate ale centrului Bucureştiului. Acest fapt s-a reflectat în creşterea preţurilor acestor imobile, care ne aşteptăm să crească în continuare.”