BusinessMagazin

Tag: GAZPROM

  • Gazprom a redus din nou livrările de gaze către România, cu 13%: ”Ar trebui să ne obişnuim cu astfel de situaţii”

    “Livrările de gaze ruseşti către România au scăzut ieri cu 13% în raport cu nominalizările Transgaz. Volumul total al livrărilor de gaze ruseşti din această perioadă este la un nivel foarte scăzut, sub 0,2 milioane metri cubi pe zi, în condiţiile în care producţia României este la un nivel de aproximativ 31 milioane metri cubi pe zi”, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

    În prezent, consumul de gaze se situează la circa 22 milioane de metri cubi pe zi, iar din producţia de aproximativ 31 milioane de metri cubi, circa 9 milioane de metri cubi se înmagazinează în continuare zilnic.

    “Nu există niciun motiv de îngrijorare, trebuie să începem să ne obişnuim cu astfel de situaţii generate de Gazprom. Volumele pe care le importăm sunt foarte mici, iar România este pregătită să facă faţă foarte bine acestei ierni fără ca populaţia să aibă de suferit”, a declarat, în comunicat, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    România a înmagazinat până în prezent cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

    Nicolescu a discutat marţi cu ambasadorul Federaţiei Ruse în România, Oleg Malginov, despre reducerea livrărilor de gaze din luna septembrie, în urma căreia a anunţat că “nu s-a confirmat faptul că situaţia nu va continua în acelaşi registru”.

    Grupul rus Gazprom a redus, în prima parte a lunii septembrie, volumele de gaze livrate unor companii din România, fără să ofere vreo explicaţie. Importurile de gaze ruseşti sunt însă extrem de reduse în această perioadă, iar România dispune de rezerve suficiente pentru perioada de iarnă.

    Nicolescu afirma, în prima parte a lunii septembrie, că populaţia nu va avea de suferit la iarnă din cauza reducerii volumelor de gaze importate din Rusia.

    Departamentul pentru Energie menţionează că în ultima perioadă Dispeceratul Gazprom din Sofia a anunţat de mai multe ori reducerea livrărilor de gaze naturale către România, dar că potrivit datelor centralizate de Transgaz o singură astfel de intenţie s-a şi materializat într-o scădere efectivă a livrărilor.

    “Mi-am exprimat speranţa că recentele concluzii ale discuţiilor purtate între Comisia Europeană-Ucraina şi Rusia vor fi respectate de toate părţile”, a declarat Nicolescu în comunicat.

    În timpul discuţiilor tripartite care au avut loc vineri, Rusia şi Comisia Europeană şi-au exprimat susţinerea pentru un “plan de iarnă” un pachet de măsuri care să fie valabile până la sfârşitul lunii martie, în scopul de a reduce riscurile legate de tranzitul gazelor ruseşti către Europa.

     

  • Gazele vrajbei noastre: UE contra Gazprom

    Într-un asemenea context devin vizibile eforturile statelor care vor să-şi păstreze relaţiile economice privilegiate cu Rusia de a-şi reglementa pe cont propriu chestiunea aprovizionării cu gaze la iarnă. Ministrul bulgar al energiei şi economiei, Vasil Ştonov, a făcut din nou apel la înţelegerea CE faţă de intenţia Bulgariei de a fi lăsată să participe la South Stream, afirmând că dacă gazele ruseşti care ajung în UE sunt oprite, în termen de o lună nu ar mai putea fi asigurat necesarul de gaze pentru industria bulgărească.

    Premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit la Budapesta cu şeful Gazprom, Aleksei Miller, ca să se asigure că livrările de gaze la iarnă nu vor suferi perturbări şi că programul de construcţie a South Stream continuă fără întârzieri, astfel încât Ungaria să poată primi primele livrări de gaze la începutul lui 2017. Ulterior, operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, stârnind protestele companiei ucrainene Naftogaz, care a reclamat că decizia operatorului ungar încalcă “principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene”.

    Au apărut chiar şi primele referiri din Vest la o posibilă anulare a sancţiunilor comerciale impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina, prin declaraţiile lui Jean-Pierre Chevènement, reprezentant special al preşedintelui francez pentru Rusia, care a spus că sancţiunile ar putea fi anulate dacă sunt aplicate acordurile de la Minsk privind deblocarea conflictului cu separatiştii.

    Conform raportului Gazprom pe 2012, Franţa a fost al cincilea mare importator de gaze ruseşti din UE, cu 8,2 mld. mc, după Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia. Oficialul francez nu s-a referit şi la chestiunea livrării celor două nave Mistral către Rusia, contract în valoare de peste un miliard de euro, însă ministrul rus al industriei, Denis Manturov, a declarat că aşteaptă livrarea primei nave în această toamnă, “aşa cum s-a convenit iniţial”.

  • Gazele vrajbei noastre: UE contra Gazprom

    Într-un asemenea context devin vizibile eforturile statelor care vor să-şi păstreze relaţiile economice privilegiate cu Rusia de a-şi reglementa pe cont propriu chestiunea aprovizionării cu gaze la iarnă. Ministrul bulgar al energiei şi economiei, Vasil Ştonov, a făcut din nou apel la înţelegerea CE faţă de intenţia Bulgariei de a fi lăsată să participe la South Stream, afirmând că dacă gazele ruseşti care ajung în UE sunt oprite, în termen de o lună nu ar mai putea fi asigurat necesarul de gaze pentru industria bulgărească.

    Premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit la Budapesta cu şeful Gazprom, Aleksei Miller, ca să se asigure că livrările de gaze la iarnă nu vor suferi perturbări şi că programul de construcţie a South Stream continuă fără întârzieri, astfel încât Ungaria să poată primi primele livrări de gaze la începutul lui 2017. Ulterior, operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, stârnind protestele companiei ucrainene Naftogaz, care a reclamat că decizia operatorului ungar încalcă “principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene”.

    Au apărut chiar şi primele referiri din Vest la o posibilă anulare a sancţiunilor comerciale impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina, prin declaraţiile lui Jean-Pierre Chevènement, reprezentant special al preşedintelui francez pentru Rusia, care a spus că sancţiunile ar putea fi anulate dacă sunt aplicate acordurile de la Minsk privind deblocarea conflictului cu separatiştii.

    Conform raportului Gazprom pe 2012, Franţa a fost al cincilea mare importator de gaze ruseşti din UE, cu 8,2 mld. mc, după Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia. Oficialul francez nu s-a referit şi la chestiunea livrării celor două nave Mistral către Rusia, contract în valoare de peste un miliard de euro, însă ministrul rus al industriei, Denis Manturov, a declarat că aşteaptă livrarea primei nave în această toamnă, “aşa cum s-a convenit iniţial”.

  • Nicolescu: Gazprom nu mai scade volumul gazelor. Jocul “uite reducerea, nu e reducerea” va continua

    “Aţi văzut această decizie stranie a Gazprom, de diminuare a volumelor de gaze. Ieri seară Gazprom a trimis un fax în care spune că de azi până joi volumele de gaze vor fi la parametrii agreaţi. Tot nu avem un punct de vedere oficial”, a afirmat Nicolescu, într-o conferinţă.

    El a adăugat că se aşteaptă ca acest joc “uite reducerea, nu e reducerea”, prin care se încearcă să se transmită o stare de nelinişte în unele ţări europene, să continue în săptămânile următoare.

    “Din fericire pentru noi aceste lucruri nu au efecte. Cei care fac astfel de jocuri vor pierde mult pe termen mediu şi lung, pentru că imaginea de furnizor de energie de încredere (…) este discutabilă având în vedere ce se întâmplă în ultimele zile”, a continuat Nicolescu.

    Ministrul a mai spus că România are suficiente stocuri de gaze pentru perioada de iarnă, iar importurile de gaze ruseşti sunt nesemnificative, astfel încât sistarea livrărilor de gaze ruseşti nu va avea efecte asupra consumatorilor.

    Luni, Răzvan Nicolescu declara că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă, menţionând că grupul rus va reduce din nou cantităţile furnizate clienţilor din România.

    Nicolescu arăta că livrările de gaze ruseşti vor scădea cu 10% începând de marţi până duminică, precizând că şi de această dată reprezentanţii Gazprom nu au comunicat autorităţilor de la Bucureşti motivele reducerii volumelor de gaze.

    El nu excludea ca situaţia importurilor de gaze ruseşti să se schimbe de la oră la oră.

    De asemenea, Nicolescu declara sâmbătă pentru MEDIAFAX că Gazprom a anunţat Transgaz că livrările de gaze naturale vor fi efectuate la parametri normali sâmbătă şi duminică, fără explica motivele reducerii cu 5% aplicată vineri sau ce se va întâmpla de luni.

    Săptămâna trecută, joi, Gazprom transmitea Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele pentru scăderea volumelor.

    România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Uniunea Europeană a institui vineri noi sancţiuni la adresa Rusiei, care prevăd printr altele măsuri specifice împotriva unor ruşi şi ucraineni acuzaţi că sunt implicaţi în conflictul din Ucraina, dar şi blocarea finanţării datoriei pentru trei companii petroliere, şi anume Rosneft, Transneft şi filiala petrolieră a Gazprom – Gazprom Neft.

    Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, la Sibiu, că noile sancţiuni impuse Rusiei, dar şi cele impuse de Rusia României “afectează din punct de vedere economic”, existând multe firme care aveau exporturi, dar a reiterat ideea că “este un preţ care merită şi trebuie plătit”.

    Pe fondul temerilor privind o eventuală întrerupere a livrărilor din Rusia pe timpul iernii, statele est-europene au început să îşi suplimenteze stocurile de gaze naturale, România fiind una din puţinele ţări din regiune care îşi poate asigura necesarul de gaze din producţia internă.

    În ultimul deceniu, Rusia a oprit de trei ori furnizarea gazelor către Ucraina, în 2006, 2009 şi începând din luna iunie a acestui an, din cauza disputelor cu Kievul referitoare la preţ. În acest an, livrările de gaze către Europa au continuat.

  • Ministrul pentru Energie: România nu ar avea probleme chiar dacă Gazprom opreşte în totalitate livrările de gaze

    Nicolescu a arătat că livrările de gaze ruseşti vor scădea cu 10% începând de marţi până duminică, precizând că şi de această dată reprezentanţii Gazprom nu au comunicat autorităţilor de la Bucureşti motivele reducerii volumelor de gaze.

    “Am încercat să discut astăzi (luni – n.r.) cu ambasadorul Rusiei la Bucureşti, dar nu a fost posibil. Mi s-a spus că nu este în Bucureşti. Voiam să aflu motivele acestor reduceri, pentru că nici Transgaz nu are un răspuns de la Gazprom”, a afirmat luni într-o declaraţie de presă Răzvan Nicolescu.

    El a adăugat că importurile de gaze pentru luni sunt în parametrii agreaţi. Ministrul a arătat că producţia zilnică de gaze a României este dublă faţă de consum şi că populaţia nu este afectată de reducerea gazelor din Rusia.

    “Cred că trebuie să începem să ne obişnuim cu această situaţie în săptămânile care vor urma. Cantităţile (importate – n.r., de aproximativ 200.000 metri cubi pe zi) sunt absolut nesemnificative şi nu există niciun fel de risc pentru perioada de iarnă, chiar dacă furnizarea s-ar opri de tot până la primăvară şi chiar dacă va fi o iarnă extrem de dificilă”, a mai spus Nicolescu.

    El nu exlude ca situaţia importurilor de gaze ruseşti să se schimbe de la oră la oră.

    “Sperăm că energia să nu fie folosită ca armă politică, pentru că cei care ar face asta ar avea de pierdut”, a mai spus Nicolescu.

    Nicolescu a declarat sâmbătă pentru MEDIAFAX că Gazprom a anunţat Transgaz că livrările de gaze naturale vor fi efectuate la parametri normali sâmbătă şi duminică, fără explica motivele reducerii cu 5% aplicată vineri sau ce se va întâmpla de luni.

    Gazprom a transmis joi Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele pentru scăderea volumelor.

    România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Uniunea Europeană a institui vineri noi sancţiuni la adresa Rusiei, care prevăd printr altele măsuri specifice împotriva unor ruşi şi ucraineni acuzaţi că sunt implicaţi în conflictul din Ucraina, dar şi blocarea finanţării datoriei pentru trei companii petroliere, şi anume Rosneft, Transneft şi filiala petrolieră a Gazprom – Gazprom Neft.

    Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, la Sibiu, că noile sancţiuni impuse Rusiei, dar şi cele impuse de Rusia României “afectează din punct de vedere economic”, existând multe firme care aveau exporturi, dar a reiterat ideea că “este un preţ care merită şi trebuie plătit”.

    Pe fondul temerilor privind o eventuală întrerupere a livrărilor din Rusia pe timpul iernii, statele est-europene au început să îşi suplimenteze stocurile de gaze naturale, România fiind una din puţinele ţări din regiune care îşi poate asigura necesarul de gaze din producţia internă.

    În ultimul deceniu, Rusia a oprit de trei ori furnizarea gazelor către Ucraina, în 2006, 2009 şi începând din luna iunie a acestui an, din cauza disputelor cu Kievul referitoare la preţ. În acest an, livrările de gaze către Europa au continuat.

  • Statele din estul Europei îşi cresc rezervele de gaze, de teama întreruperii livrărilor din Rusia. Bloomberg: România îşi poate asigura majoritatea necesarului de gaze din producţia internă

    România produce o cantitate semnificativă de gaze naturale, iar facilităţile de înmagazinare a gazelor, cu o capacitate totală de 2,8 miliarde de metri cubi, sunt pe jumătate pline, relatează Bloomberg.

    De altfel, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat recent că autorităţile din Bucureşti sunt pregătite pentru o eventuală criză în alimentarea cu gaze de import, în contextul conflictului dintre Rusia şi Ucraina, susţinând că stocurile pentru iarnă vor fi de 2,5 miliarde de metri cubi.

    România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Gazprom a redus vineri cu 5% exporturile de gaze naturale către România faţă de nivelul planificat, fără ca autorităţile de la Bucureşti să fie informate oficial. Ministrul Nicolescu a declarat pentru MEDIAFAX că producţia de gaze a României este în această perioadă de 30 milioane metri cubi pe zi, în timp ce importurile sunt nesemnificative, de numai 0,5 milioane metri cubi.

    Dacă Republica Cehă şi Polonia au suficient spaţiu de înmagazinare a gazelor naturale, Serbia, ale cărei depozite au o capacitate de doar 450 milioane de metri cubi de gaze, ar putea să ceara guvernului ungar să înmagazineze o cantitate suplimentară de până la 200 de milioane de metri cubi, potrivit ministrului Energiei sârb, Aleksandar Antic.

    De asemenea, Slovacia a anunţat că îşi va extinde reţeaua de depozite în următoarele zile pentru a înmagazina cantităţi suplimentare de gaze.

    Deşi gradul de dependenţă al ţărilor est-europene de importurile de gaze din Rusia variază de la stat la stat, per total, regiunea se bazează mai mult pe livrările Gazprom decât economiile din vestul Europei.

    “Letonia este singura capabilă să supravieţuiască iarna aceasta fără gaze din Rusia. Celelalte ţări din centrul şi estul Europei nu au destulă capacitate de înmagazinare”, a declarat Mikhail Korchemkin, analist al East European Gas Analysis.

    Bulgaria şi Serbia sunt unele dintre cele mai vulnerabile state în cazul în care Gazprom ar decide sistarea livrărilor, în contextul în care îşi asigură aproape integral necesarul de gaze din Rusia, via Ucraina.

    “Bulgaria va avea cel mai mult de suferit în absenţa gazelor care tranzitează Ucraina. Cât despre potenţialele importuri de gaze naturale lichefiate ale Lituaniei şi Poloniei, acestea ar acoperi doar 25%-30% din cantităţile zilnice de gaze ruseşti livrate prin Ucraina”, a afirmat Korchemkin.

    Rezervele de gaze ale Lituaniei sunt suficiente pentru a acoperi necesarul de consum până în decembrie, când este preconizată inaugurarea unui nou terminal de gaze naturale lichefiate, a afirmat premierul Algirdas Butkevicius, în timp ce oficialii din Letonia au declarat că stocurile interne sunt suficiente pentru a asigura consumul pentru mai mult de un an.

    Pe de altă parte, companiile naţionale de gaze din Slovacia şi Polonia, ţări care la rândul lor exportă gaze către Ucraina de la izbucnirea conflictului cu Rusia, au raportat în ultimele zile scăderi ale cantitatăţilor de gaze livrate de Gazprom.

    Livrările de gaze către Austria au fost de asemenea reduse cu 15% joi şi vineri, a declarat purtătorul de cuvânt al companiei OMV, care însă a adăugat că OMV primeşte oricum o cantitate mai mare de gaze decât necesarul, iar depozitele companiei sunt 98% pline.

  • Ponta: Independenţa noastră energetică, să nu mai depindem de Gazprom, este lucrul cel mai important

    Victor Ponta a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă la Sibiu, dacă România este afectată de faptul că Gazprom a redus cu cinci la sută livrările de gaze.

    “Ministrul Energiei a anunţat foarte clar că reducerea cu 5% a livrărilor de gaze dinspre Rusia nu afectează în acest moment în niciun fel consumul, nici industrial, nici casnic. Avem rezerve suficiente, dar este un bun prilej ca să înţelegem că independenţa noastră energetică, ca ţară, mai pe româneşte să nu mai depindem niciodată de Gazprom, este lucrul cel mai important”, a declarat premierul.

    El a afirmat că, în acest sens, trebuie exploatate toate resursele existente, “păstrând absolut toate standardele de protecţie a mediului”.

    “Păstrând absolut toate standardele de protecţie a mediului, trebuie să ne exploatăm toate gazele pe care le avem, atât în Marea Neagră, cât şi pe teritoriul României. Cred că este obligaţia mea şi a tuturor oamenilor politici responsabili să explicăm, chiar dacă uneori suntem impopulari, că pentru România este esenţial să ne folosim resursele noastre de gaze, în aşa fel încât, pe viitor, când se mai supără Gazprom, să nu mai fie o ştire că au oprit livrările, pentru că nu avem nevoie”, a completat premierul.

    Grupul rus Gazprom a redus vineri cu 5% exporturile de gaze naturale către România faţă de nivelul planificat, fără ca autorităţile de la Bucureşti să fie informate oficial, a declarat agenţiei MEDIAFAX ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    “Fluxurile de gaze naturale prognnozate a fi livrate din Rusia către România s-au redus vineri cu 5% faţă de ceea ce era planificat. Este vorba de cantităţi mici. Nu am fost informaţi oficial în legătură cu motivul acestei reduceri”, a afirmat Nicolescu.

  • Bulgaria continuă alba-neagra cu South Stream

    Mai exact, după ce firma rusească de construcţii Stroitransgaz, aflată pe lista celor sancţionate de SUA, s-a retras din societatea mixtă formată pentru South Stream cu grupul bulgăresc de stat Bulgarian Energy Holding, acesta din urmă i-a atribuit rapid contractul unei subsidiare a Gazprom.

    Preşedintele Rosen Plevneliev a dat asigurări UE că proiectul South Stream va rămâne însă îngheţat şi a cerut noului guvernul interimar să lanseze rapid un pachet legislativ de e-government, spre a limita posibilitatea abuzurilor legate de atribuirea contractelor publice. După demisia guvernului socialist al lui Plamen Oreşarski, Plevneliev l-a numit premier interimar pe specialistul în drept constituţional Gheorghi Bliznaşki, fost parlamentar din partea socialiştilor. Guvernul lui Bliznaşki va funcţiona până la alegerile anticipate din 5 octombrie.

    Alegerile anticipate urmează să aibă loc la 5 octombrie şi vor fi câştigate, conform sondajelor actuale de opinie, de GERB, partidul de centru-dreapta al fostului premier Boiko Borisov (foto), înlăturat de la putere de alegerile anticipate din primăvara lui 2013 care au urmat protestelor de stradă pe tema scumpirii energiei. GERB ar fi votat de 26% dintre alegătorii bulgari, urmat la mare distanţă de socialişti (15%) şi de Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (7%).

    Boiko Borisov s-a prezentat constant ca un euroatlantist de dreapta, opus socialiştilor proruşi. Fost susţinător al South Stream, Borisov a declarat recent pentru Reuters că dacă va ajunge prim-ministru, Bulgaria va continua cu South Stream “numai în condiţiile aprobate de UE”. “Cât am fost eu premier, relaţia mea cu preşedintele Putin, care pe atunci era prim-ministru, a arătat că dacă spui un ‘nu’ argumentat, nu ai nicio problemă. Dar angajamentul nostru euroatlantic neclintit nu înseamnă că trebuie să rupem relaţiile cu Rusia”, a spus Borisov.

  • Gazprom vrea să cumpere de la MOL o participaţie majoritară la compania croată INA

    Reprezentanţii MOL şi INA se află în conflict de o lungă perioadă de timp şi pe parcurs au mai apărut informaţii referitoare la interesul grupului rus pentru INA, relatează portfolio.hu.

    Potrivit surselor, MOL este foarte aproape de vânzarea participaţiei de aproape 50% deţinută la INA şi ar renunţa cu plăcere la aceasta.

    Decizia finală va aparţine premierului ungar Viktor Orban, după discuţii cu oficiali ai Uniunii Europene.

    Conducerea Gazprom aşteaptă un răspuns până la sfârşitul acestui an, iar într-un scenariu favorabil tranzacţia ar urma să fie realizată în 2015.

    Pe lângă participaţia deţinută de MOL la INA, Gazprom ar vrea să cumpere alte 19% din acţiunile companiei de la guvernul croat, care ar rămâne cu o deţinere de 25% plus o acţiune.

    Nu este pentru prima oară când apar in formaţii privind interesul unui cumpărător rus pentru INA. După cea mai recentă adunare generală a acţionarilor MOL, conducerea companiei ungare a sugerat că nu este mulţumită de ritmul negocierilor cu partea croată şi că, dacă nu vor avea loc progrese suficiente, atunci ar fi dispusă să vândă participaţia.

    Probabilitatea ca o terţă parte, respectiv rusă, să cumpere deţinerea MOL la INA este amplificată de confirmarea, de către Curtea Supremă din Croaţia, a vinovăţiei fostului premier croat Ivo Sanader într-un caz de corupţie. Sanader a fost acuzat că a luat mită de la MOL, pentru a se asigura în schimb că reprezentanţi ai grupului ungar obţin acces în conducerea INA.

    Cazul arată importanţa politică a subiectului în Croaţia, dar reduce şansele unui acord amiabil privind viitorul INA.

    Un cumpărător rus, într-o companie a unui stat UE, ar putea totuşi să nu fie cea mai bună idee, notează portfolio.hu, având în vedere intervenţia rusă în Ucraina şi sancţiunile occidentale împotriva autorităţilor de la Moscova.

  • Un plan Marshall pentru Ucraina

    El a prevăzut chiar o conferinţă internaţională a donatorilor, la toamnă, care să pună la punct un “plan Marshall” pentru Ucraina, a relatat agenţia rusească de presă RIA Novosti. FMI, Banca Mondială, SUA şi UE au promis deja asistenţă financiară în valoare totală de 27 mld. dolari, din care cca 14 mld. dolari ar urma să fie primiţi de Kiev anul acesta.

    O parte din bani vor fi folosiţi însă pentru plata gazului rusesc către Gazprom. Compania rusească a calculat săptămâna trecută că suma datorată pentru livrările din perioada 1-16 iunie se ridică la 838 mil. dolari, care se adaugă restanţelor anterioare în valoare totală de 5,3 mld. dolari.