BusinessMagazin

Tag: fondul proprietatea

  • Konieczny: Fondul Proprietatea intenţionează să se listeze la Londra până la începutul lunii mai

    Listarea secundară a fondului administrat de Franklin Templeton Investment Management a fost anunţată încă din aprilie anul trecut, însă nu a putut fi pusă în practică întrucât FP, care intenţionează să se listeze la Londra prin intermediul titlurilor de interes, are nevoie de aprobarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    ASF va dezbate miercuri, 8 aprilie, norma privind listarea unei companii tranzacţionate la bursă în România pe o piaţă dintr-un alt stat UE prin intermediul titlurilor de interes, potrivit unui anunţ al autorităţii de reglementare.

    Cu o capitalizare de peste 10,4 miliarde de lei (2,36 miliarde euro), Fondul Proprietatea este unul dintre cei mai mari emitenţi de la bursa din Bucureşti. Aproape jumătate din acţiunile aflate în portofoliu sunt plasate în companii tranzacţionate la bursă.

    Evoluţia acţiunilor fondului pe bursa de la Bucureşti a fost spectaculoasă, în condiţiile în care de la listare, din ianuarie 2011, şi până la finalul anului trecut, au crescut de peste două ori în valoare, notează Wall Street Journal.

    Cu toate acestea, cotaţiile s-au încăpăţânat să rămână sub nivelul la care sunt evaluate activele fondului. Deşi discountul la care sunt tranzacţionate acţiunile s-a redus la 27% de la circa 40% la finele anului 2010, preţul de piaţă este încă mult sub valoarea activului net al Fondului.

    Prin listarea de la Londra, administratorul Fondului Proprietatea speră să atragă mai mulţi investitori şi să urce preţul de tranzacţionare.

    De altfel, lărgirea bazei de investitori reprezintă o preocupare principală şi pentru operatorul bursei de la Bucureşti.

    Directorul general al BVB, Ludwik Sobolewski, a declarat săptămâna trecută în cadrul unei întâlniri cu investitorii la New York că obiectivele bursei sunt atragerea de noi investitori instituţionali şi trecerea de la un statut de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă.

    “Pentru România, obţinerea statutului de piaţă emergentă va duce la creşterea semnificativă a intrărilor de capital şi a investiţiilor pe piaţa locală”, a spus Sobolewski pentru Wall Street Journal.

    Fondul Proprietatea este o societate de investiţii de tip închis, înfiinţată în 2005 pentru despăgubirea persoanelor ale căror proprietăţi au fost confiscate abuziv de statul comunist şi sunt imposibil de retrocedat în natură.

    Cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea este firma de brokeraj Manchester Securities Corp, controlată de fondul american de hedging Elliott Associates, cu o participaţie de 15,86%.

  • Tumult pe bursă în 2014: oferte de acţiuni şi vânzări de active printre arestări şi descinderi

    Conflictul dintre Rusia şi Ucraina, oferta de acţiuni în valoare de 1,9 miliarde de lei derulată de Electrica, vânzările de active făcute de Fondul Proprietatea alături de legea de desfiinţare a pieţei RASDAQ şi arestarea pe final de an a doi dintre conducătorii SIF Banat-Crişana, suspectaţi de delapidare, au fost evenimentele care au ţinut în priză investitorii în acest an.

    Raportat la datele din 16 decembrie, indicele BET a marcat o creştere de 1,7% faţă de începutul anului, avans mult sub câştigul de peste 25% pe care principala referinţă a bursei îl avea anul trecut. Indicele BET-FI, al celor cinci SIF-uri şi al Fondului Proprietatea, a scăzut cu 4%. Mai mult, înrăutăţirea situaţiei din Rusia şi amplificarea turbulenţelor de pe pieţele externe ar putea duce indicele BET sub nivelul de la începutul anului. Tranzacţiile cu acţiuni au crescut cu 17% până la o medie zilnică de 52,5 milioane de lei. Capitalizarea bursei a scăzut cu 6% până la 125,8 miliarde de lei.

    În 2014 au fost acţiuni pe bursă care s-au rupt de tendinţa generală şi au adus câştiguri bune investitorilor.

    Acţiunile Transelectrica au fost vedeta bursei de la Bucureşti, ra-portând o creştere de 75% (fără dividende), cea mai mare din rândul ac-ţiu-nilor lichide. Creşterile de tarif la trans-portul de energie au dublat pro-fitul companiei în acest an, inves-titorii aşteptându-se la dividende mai mari. Şi acţiunile Transgaz au adus câştiguri bune investitorilor, de 30%, sus-ţi-nute de rezultatele financiare bune. Acţiunile Fondului Proprietatea au crescut cu 5% în acest an. Inves-titorii în acţiunile FP au mai avut de câştigat din distribuţia de numerar, de 0,05 lei/titlu distribuiţi din capitalul social în această vară, şi din oferta publică de răscumpărare prin care fondul a plătit 1,11 lei/titlu investi-to-rilor care au participat.

    Acţiunile Romgaz au scăzut cu 3,4%, în timp ce titlurile Nuclearelectrica au adus investitorilor pierderi de peste 30% din cauza rezultatelor financiare slabe afectate de taxa pe stâlp şi de scăderea preţului la energie.

    Acţiunile Petrom s-au ieftinit cu 18% în acest an, pe fondul unor rezul-ta-te financiare în scă-dere din cauza accizei su-pli-men-tare şi a pră-bu-şirii preţului pe-tro-lului. Din rândul ac-ţiu-nilor bancare, ti-tlu-rile Băncii Co-mer-ciale Carpatica şi cele ale Băncii Tran-sil-vania au adus cele mai mari ran-damente, de circa 19%.

    Acţiunile Car-pa-ti-ca au crescut pe informaţii ne-ofi-ciale privind intra-rea în acţionaria-tul băncii a unui investitor strategic, în timp ce acţiunile Băncii Transilvania au fost sprijinite de achiziţiile fă-cute de SIF-uri. Titlurile BRD s-au ief-tinit cu 9%, banca raportând o scădere a profitului după primele nouă luni din an.

  • FP a mandatat banca Goldman Sachs să-i găsească cumpărători pentru acţiunile Petrom

     Fondul Proprietatea (FP) ar fi mandatat banca americană Goldman Sachs şi pe austriecii de la Erste Bank să îi găsească cumpărători pentru un pachet semnificativ de acţiuni Petrom (SNP), potrivit unor surse din piaţă.

    Fondul deţine un pachet de 18,9% din capitalul Petrom care valorează 5 miliarde de lei (1,1 mld. euro). Dacă fondul va reuşi să vândă întreg pachetul de acţiuni la Petrom, atunci aceasta ar fi cea mai mare tranzacţie de pe bursă.

    Speculaţiile că fondul ar vrea să vândă un pachet semnificativ de acţiuni la Petrom au produs ieri busculadă pe bursă: acţiunile FP au crescut până la pragul record de 0,91 lei/titlu pe tranzacţii de 50 milioane de lei, în timp ce acţiunile Petrom s-au corectat cu 2%, până la 0,464 lei/titlu pe rulaje mult mai mici, de 4,3 milioane de lei.

    Nu este prima oară când în piaţă apar informaţii privind o posibilă vânzare derulată de FP cu acţiuni Petrom. În luna martie FP ar mai fi încercat să vândă un pachet de acţiuni Petrom astfel încât să ajungă cu deţinerea la sub 15% din capital, însă nu a reuşit să facă tranzacţia.

    În martie, fondul ar fi angajat brokerii de la Goldman Sachs şi de la Wood, însă acum fondul lucrează cu Goldman Sachs şi cu Erste Bank, bănci care i-au intermediat şi tranzacţia de vânzare de 645 milioane de lei din această vară de la Romgaz. Brokeri din piaţă spun că fondul ar căuta cum­părători în special pe pieţele externe, astfel că tranzacţia ar putea dura de la câteva zile până la câteva săptămâni.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Fondul american Elliott reia achiziţiile la Fondul Proprietatea. Acţiunile au urcat la maxim istoric

    Fondul american de hedging Elliott Associates, cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea, a reluat achiziţiile de acţiuni la Fondul Proprietatea, după o pauză de aproape un an.

    În şedinţa de luni,15 septembrie, vehicolul de investiţii Manchester Securities Corporation, controlat de Elliott, a cumpărat un pachet de 26 milioane de acţiuni FP la un preţ de 0,882 lei/titlu. Tranzacţia se ridică la 22,9 milioane de lei.

    În şedinţa de azi, acţiunile FP au atins maximul istoric de 0,906 lei/titlu.

    Soarta viitorului mandat al Franklin Templeton la Fon­dul Proprietatea se de­cide marţi, 23 septembrie, cu doar şa­se zile înainte de ex­pi­rarea actualului mandat câştigat prin licitaţie internaţională în urmă cu patru ani.

    În noul contract de administrare, la ce­rerea fondului american Elliott, cel mai mare acţionar al FP cu peste 15% din capi­tal, au fost introduse comisioa­ne su­pli­mentare pentru Franklin Tem­ple­ton, în afară de comisionul de admi­nis­trare de bază, sub forma unei cote pro­cen­tuale din distribuţiile de cash. Însă ASF a respins în şedinţa de pe 4 august comi­sioa­nele de distribuţie de 2% din dis­tri­buţiile care se fac până la 31 octombrie 2015 şi de 1% pentru cele făcute după 1 no­iem­brie 2015. Aceste co­mi­sioane s-ar fi apli­cat distribuţiilor to­tale, cu excepţia divi­den­delor (in­clusiv răs­cumpărări de acţiuni proprii şi re­tur­nări de ca­pital social). Doar în pri­mele şapte luni din acest an, fondul a făcut dis­tri­buţii de numerar şi răscum­pă­rări de 875 milioane de lei către acţio­nari, sumă care ar fi adus un bonus su­pli­mentar de 18 milioane de lei pentru Templeton dacă ar fi fost în vigoare comisionul de 2%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Listarea Hidroelectrica se mai amână

    “La Hidroelectrica, insolvenţa se va închide în cel mai bun scenariu înainte de finalul anului. Listarea va fi probabil în 2015, din ce se vede azi. O veste proastă pentru listări, dar domnul Borza este din nou acolo şi continuă restructurarea şi numirea unor manageri privaţi, profesionali, ceea ce este favorabil companiei”, a spus Konieczny.

    Compania de stat Hidroelectrica a reintrat în insolvenţă în luna februarie, după ce a trecut printr-o astfel de procedură în perioada iunie 2010-iunie 2013. În acordul cu FMI este prevăzută lansarea unor oferte publice iniţiale la finele lunii iunie pentru 15% din acţiunile statului la Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia.

    “Listarea Hidroelectrica la Bursa de la Bucureşti şi eventual de la Londra va genera o infuzie de capital de 300 – 500 milioane de euro, bani ce vor fi alocaţi în retehnologizarea centralelor de mare putere şi finalizarea investiţiilor în capacităţi noi de producere a energiei electrice”, a declarat într-un comunicat Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica.

  • Mesajul şefului Fondului Proprietatea pentru români: Învăţaţi să faceţi bani!

    Dacă ar fi să se imagineze încă o dată ca proaspăt venit în România, Greg Konieczny glumeşte că primul lucru pe care l-ar face ar fi probabil să afle rezultatele meciurilor de fotbal; pasiunea de fotbalist amator în tinereţe a făcut, de altfel, ca printre puţinele cuvinte româneşti pe care le ştie să se numere şi câţiva termeni din jargonul fotbalistic, pe lângă primul cuvânt învăţat aici – „mulţumesc„. Konieczny a ajuns aici prima dată în 1996-97, când bursa era în plin boom, şi de atunci cam în fiecare an a venit să caute companii în care Franklin Templeton să investească.

    Din 2010 însă, când Franklin Templeton a devenit administratorul Fondului Proprietatea, a început să cunoască mai bine „cultura şi culoarea locală„. Iar percepţia lui a fost influenţată, nu în cel mai fericit mod, de faptul că a avut de-a face foarte mult cu funcţionari ai statului. „Nu am înţeles la momentul respectiv, când am preluat mandatul de administrator, cât de jos era de fapt punctul de pornire: ne făcusem temele în materie de cercetare a pieţei, discutasem cu companii, cu acţionari, dar înţelegi cu adevărat situaţia numai când începi să te ocupi zilnic de o activitate, să ai răspunderea ei directă. Şi n-a fost poate chiar un şoc, dar sigur situaţia pe care am găsit-o a fost sub aşteptările noastre.„

    Konieczny se referă în primul rând la guvernanţa corporativă, la calitatea culturii din companiile controlate de stat şi la interferenţa din partea guvernului ori a „diferitelor forţe din jurul guvernului„ în conducerea acestor companii. De pildă, la prima întâlnire cu directorul Hidroelectrica, Mihai David, nu a fost o discuţie clasică de prezentare a companiei, ci de explicaţii pe marginea contractelor speciale de livrare a energiei; astfel de discuţii l-au lămurit că marile companii de stat nu erau conduse ca nişte entităţi independente, centrate pe profit, ci prin executarea unor ordine de la oameni din guvern. „Cea mai mare problemă a fost ca aceşti manageri să conştientizeze că răspund faţă de companiile lor şi că nu sunt intangibili doar fiindcă execută nişte ordine de la anumiţi miniştri sau persoane din aparatul guvernamental„, spune Konieczny.

    Faţă de situaţia din urmă cu trei ani, acum lucrurile nu sunt ideale, dar sunt „mult, mult mai bune„, cel puţin la majoritatea companiilor din portofoliul Fondului, unde nu mai există idei sau proiecte care să afecteze negativ companiile, iar guvernul este mult mai precaut, „ceea ce e un progres„.

    În ceea ce-l priveşte, consideră că deciziile cele mai bune luate ca manager au fost de a reorienta strategia de la iniţierea de noi achiziţii de acţiuni spre concentrarea pe maximizarea valorii portofoliului existent, prin implicarea activă în ameliorarea standardelor de administrare a companiilor din portofoliul FP, prin programele de răscumpărare a acţiunilor proprii în vederea anulării lor ulterioare şi prin programele de distribuţie de numerar către acţionari, în urma reducerii capitalului social. Atât răscumpărările de acţiuni, cât şi distribuţia de numerar către acţionari vizează diminuarea discountului la care se tranzacţionează acţiunile Fondului faţă de valoarea activului net.

    „Majoritatea managerilor de fonduri vor să crească fondurile, să le facă mai mari, în timp ce noi am luat decizia opusă, ca Fondul să devină mai mic. Avem doi parametri, valoarea activului şi preţul acţiunii: dacă decalajul dintre ei este prea mare, trebuie să luăm cea mai bună decizie în folosul acţionarilor, urmând ca abia după reducerea discountului să luăm în considerare noi investiţii în alte companii„, rezumă Konieczny.

    La momentul listării Fondului, în 2011, discountul era de peste 60%, în timp ce acum este de 32-33%, iar intenţia FT este ca procesul să continue, în condiţiile extinderii bazei de investitori şi a cererii de acţiuni ale Fondului, atât la bursa din Bucureşti, cât şi odată cu listarea secundară de la Londra programată pentru acest an.

  • Dividend mai mare la Transelectrica

    Compania a înregistrat în 2013 un profit net contabil de 200,92 milioane lei, de 5,5 ori mai mare faţă de câştigul din 2012, de 34,48 milioane de lei. Profitul obţinut anul trecut este cu 23,8% peste rezultatul preliminar anunţat anterior, de 162,29 milioane lei. Astfel, acţionarii ar urma să primească 81% din câştigul din 2013.

    Dividendul propus pentru anul trecut, de 2,228 lei, este de 5,5 ori mai mare faţă de cel distribuit în anul precedent, de 0,404 lei. Randamentul dividendului raportat la ultimul preţ de marţi, de 15,67 lei/acţiune, este de 14,21%. Statul controlează 58,68% din capitalul Transelectrica, iar Fondul Proprietatea deţine o participaţie de 13,49%. Restul titlurilor, respectiv 27,81% din titluri, aparţin altor acţionari.

  • Administratorul Fondului Proprietatea recomandă acţionarilor listarea acestuia la Londra

     Administratorul Fondului a selectat un consorţiu de bănci de investiţii pentru a-i oferi suport în listarea secundară, format din Jefferies International Limited, ca unic consultant financiar din Marea Britanie, privind introducerea şi admiterea la tranzacţionare a acţiunilor Fondului pe piaţa londoneză, împreună cu BRD Societe Generale şi Swiss Capital, drept consultaţi locali, şi Clifford Chance Badea, consultant juridic al Fondului.

    Tranzacţionarea de acţiuni între Londra şi Bucureşti ar putea fi realizată prin intermediul Depositary Interests (DIs) în Marea Britanie.

    “În acest scop, un depozitar înregistrat în Marea Britanie va face legătura între piaţa de la Londra şi cea de la Bucureşti prin deţinerea de acţiuni prin intermediul unui custode (cu sediul în Bucureşti) via Clearstream (sistem de compensare şi decontare conectat la Depozitarul Central din Bucureşti) şi emiterea de DIs în Londra”, potrivit unui comunicat FP.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prognoze pentru anul bursier 2014 de la managerul Fondului Proprietatea

    În clasificările folosite de investitorii pe pieţele valutare şi de capital (inclusiv de Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea), România nu figurează între pieţele emergente, alături de Polonia sau Cehia, ci între pieţele de frontieră, cum sunt Croaţia, Nigeria sau Pakistan, considerate mai riscante şi mai puţin dezvoltate, dar care şi suportă fluctuaţii mai mari ale valorii activelor. Indicele MSCI (fostul Morgan Stanley Capital International), care clasifică România drept piaţă de frontieră, are o serie de criterii legate de capitalizare, free float şi alţi indicatori pe care o piaţă trebuie să le îndeplinească pentru a fi clasificată ca emergentă. Cu ajutorul următoarelor listări de companii mari controlate de stat, România ar putea fi mai aproape de atingerea acestor obiective, consideră Konieczny.

    Statutul actual de piaţă de frontieră s-a dovedit a fi benefic, investitorii fiind foarte interesaţi de aceste pieţe anul trecut: pieţele de frontieră au înregistrat valori record ale intrărilor de capital, în pofida ieşirilor nete înregistrate în 2013 de fondurile de pieţe emergente, arată Konieczny: “În 2014 am putea asista din nou la emisiuni-record de acţiuni noi şi plasamente secundare ale acţiunilor anumitor companii din România, având în vedere listările planificate. Cele mai importante tranzacţii sunt aşteptate anul acesta tot din partea statului, cu oferte publice iniţiale (IPO) anunţate în sectoarele de utilităţi/energie”.

    Statul intenţionează să scoată la vânzare în luna iunie o participaţie de 10% din producătorul de energie hidro, iar până la sfârşitul anului intenţionează să vândă un pachet de 51% din acţiunile Electrica.

    “Am putea vedea şi unele companii private analizând oportunităţi pentru listare, având în vedere că băncile din România continuă să fie foarte precaute în ceea ce priveşte politicile de împrumut”, continuă Konieczny. De asemenea, piaţa de obligaţiuni corporative “ar putea să depăşească volumele încurajatoare ale ofertelor din 2013; emisiunile de obligaţiuni corporative au fost metoda de finanţare preferată de câteva companii anul trecut, din cauza dobânzilor încă mari la credite”.

    Potrivit lui Greg Konieczny, un alt element-cheie în dezvoltarea pieţei de capital din România ar fi o participare tot mai mare a investitorilor individuali. “Persoanele private au arătat anul trecut un deosebit interes pentru ofertele publice ale statului şi ne aşteptăm ca acestea să devină mai active, nu doar în cadrul IPO şi al ofertelor publice secundare (SPO), ci şi, posibil, prin investiţii în vehicule investiţionale care la rândul lor sunt prezente pe Bursa de Valori Bucureşti. Un stimulent bun pentru accelerarea acestei tendinţe este faptul că dobânzile depozitelor bancare au scăzut până la niveluri record în ultimele şase luni. Credem, de asemenea, că fondurile de pensii din România şi-ar putea majora expunerile pe acţiuni, care în prezent reprezintă doar o mică parte din portofoliile acestora.”

    Oficialul Templeton adaugă că anul 2014 va fi marcat de două campanii electorale, care ar putea afecta deciziile pe termen scurt ale investitorilor. “Totuşi, nu ne aşteptăm la un impact puternic asupra economiei, având în vedere că fundamentele puternice ale ţării şi angajamentul faţă de acordurile cu organisme internaţionale precum FMI ar trebui să împiedice derapaje majore. În ciuda posibilei volatilităţi pe termen scurt provocată de alegeri, credem că economia şi piaţa de capital din România îşi vor continua în surdină evoluţia pozitivă”, încheie Konieczny.

    Templeton Emerging Markets Group este unul dintre cei mai importanţi investitori pe pieţele emergente. Grupul controlează şi compania americană Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea.

    Fondul Proprietatea a încheiat anul 2013 cu un profit net de 682 mil. lei (153 mil. euro), cu 20% mai mare decât câştigul din anul precedent. Profitul FP a urcat cu 137 mil. lei doar în luna decembrie, când fondul a vândut participaţia de 15% pe care o deţinea la compania Transgaz Mediaş, pentru care a încasat 303,5 milioane de lei.

    Conform lui Greg Konieczny, anul acesta va începe al treilea program de răscumpărări, iar acţionarilor li se va propune un nou plan pentru listarea secundară, care ar urma să îmbunătăţească vizibilitatea Fondului şi a României în rândul unei baze lărgite de investitori instituţionali.

  • Bilanţ după trei ani de la listarea Fondului Proprietatea

    În cei trei ani, FP a atras peste 1,2 mld. euro în investiţii directe de portofoliu de la investitorii instituţionali străini, iar valoarea activului net a urcat cu peste 22%, conform lui Mark Mobius, preşedintele executiv al Templeton Emerging Markets Group, administratorul FP.

    Greg Konieczny, managerul de fond al FP, a anunţat că anul acesta va începe al treilea program de răscumpărări şi că acţionarilor li se va propune un nou plan pentru listarea secundară, care ar urma să îmbunătăţească vizibilitatea Fondului şi a României în rândul unei baze lărgite de investitori instituţionali.

    “Sperăm ca 2014 să fie încă un an dinamic din punct de vedere al privatizărilor, având în vedere că sunt aşteptate listări ale unor companii mari din portofoliul nostru. Privatizările ar avea dublul avantaj de a face portofoliul mai lichid şi mai transparent şi de a ajuta la dezvoltarea pieţei de capital”, a spus Konieczny.

    Fondul Proprietatea (FP) a încheiat anul 2013 cu un profit net de 682 mil. lei (153 mil. euro), cu 20% mai mare decât câştigul din anul precedent. Profitul FP a urcat cu 137 mil. lei doar în luna decembrie, când fondul a vândut participaţia de 15% pe care o deţinea la compania Transgaz Mediaş, pentru care a încasat 303,5 milioane de lei.