BusinessMagazin

Tag: fondator

  • Bibiana Dolores Stanciulov, fondator şi proprietar, Sonimpex Topoloveni: „Nu renunţaţi la obiectivele pe care vi le-aţi propus”

    Accesarea şi aprobarea de fonduri europene în valoare de 775.000 de euro pentru următorii trei ani se înscriu în rândul celor mai recente realizări ale antreprenoarei Bibiana Stanciulov. 
    Bibiana Stanciulov, care a intrat în mediul antreprenorial în 1993, spune că nu s-a lovit în parcursul de antreprenor de diferenţele de gen. Calităţile pe care le poate aduce o femeie în business sunt însă, potrivit ei: anduranţa, corectitudinea, profesionalismul. Iar despre echilibrul între viaţa personală şi cea profesională, crede că este un „mit care se doreşte a se transforma în realitate”.

    Profilul Bibianei Stanciulov a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, publicat în luna martie.

  • Asul ascuns din mâneca fondatorului Zara

     Proprietăţile miliardarului spaniol au crescut până la 15,2 miliarde de euro, a anunţat compania recent. Ortega, în vârstă de 84 de ani, fondatorul şi proprietarul casei de modă Zara, a investit anul trecut 2,1 miliarde de euro în proprietăţi imobiliare prin intermediul unor filiale ale companiei sale Pontegadea.

    Pontegadea, care deţine 59,3% din compania Zara Inditex SA, a avut un venit net de 1,8 miliarde de euro în 2019, inclusiv 1,64 miliarde de euro în dividende Inditex şi 621 milioane de euro din active imobiliare.

    Ortega, cel mai bogat om din Spania, şi-a diversificat averea pentru a-i menţine valoarea, investind peste 3 miliarde de dolari în imobiliare din SUA în ultimii ani. Achiziţiile includ proprietăţi de top, cum ar fi Haughwout Building din Manhattan şi cel mai înalt turn de birouri din Miami (Southeast Financial Center).

    Pe lângă faptul că a închiriat spaţii unor giganţi din tehnologie, cum ar fi şi Facebook, Pontegadea îi găzduieşte şi pe rivalii Inditex Hennes & Mauritz (H&M) şi The Gap.

    Fiul unui lucrător feroviar, Amancio Ortega a început să lucreze de la vârsta de 13 ani, fiind comis-voiajor pentru un magazin de tricouri numit Gala. 

  • Fondatorul Zara face în premieră dezvăluiri despre imperiul de peste 15 miliarde de euro de care nu ştia nimeni

    După ce a făcut o avere în industria modei, miliardarul spaniol Amancio Ortega şi-a îndreptat atenţia către imobiliare, devenind cel mai mare investitor din domeniu dintre super-bogaţii Europei, anunţă Bloomberg.

    Proprietăţile miliardarului spaniol au crescut până la 15,2 miliarde de euro, a anunţat compania sa marţi, pentru prima dată.

    Ortega, în vârstă de 84 de ani, fondatorul şi proprietarul casei de modă Zara, a investit anul trecut 2,1 miliarde de euro în proprietăţi imobiliare prin intermediul unor filiale ale companiei sale Pontegadea, potrivit unui comunicat trimis prin e-mail. Pontegadea, care deţine 59,3% din compania Zara Inditex SA, a avut un venit net de 1,8 miliarde de euro în 2019, inclusiv 1,64 miliarde de euro în dividende Inditex şi 621 milioane de euro din active imobiliare.

    Ortega, cel mai bogat om din Spania, şi-a diversificat averea pentru a-i menţine valoarea, investind peste 3 miliarde de dolari în imobiliare din SUA în ultimii ani.

    Achiziţiile includ proprietăţi de top, cum ar fi Haughwout Building din Manhattan şi cel mai înalt turn de birouri din Miami. Anul trecut, firma sa de investiţii a încheiat o afacere de 72,5 milioane de dolari pentru un hotel din centrul oraşului Chicago, care a urmat achiziţiilor unei clădiri din din Washington şi a două clădiri de birouri din Seattle.

    Pe lângă faptul că a închiriat spaţii unor giganţi din tehnologie, cum ar fi Amazon.com şi Facebook, Pontegadea îi găzduieşte şi pe rivalii Inditex Hennes & Mauritz şi The Gap.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul de afaceri care a înfiinţat medicina privată în România. Urmează să lanseze un proiect GIGANT, care ar putea fi un model şi pentru sistemul de stat

    „Cred că primul moment în care am simţit că pot face business a fost cel în care, copil fiind, îl ajutam pe tata să vândă şi căram în cârcă în sus şi-n jos să le arătăm clienţilor produsele din magazinul en-gros de covoare”, îşi aminteşte Wargha Enayati începuturile sale antreprenoriale, înrădăcinate încă din copilărie.

    În 25 de ani de antreprenoriat în domeniul medicinei, el şi-a câştigat statutul de pionier nu o dată, ci revenind constant cu câte un titlu demn de primele pagini ale publicaţiilor de business. Cel mai recent se referă la rolul său de iniţiator al proiectului Enayati Medical City, un centru medical gigant, rezultatul unei investiţii de 60 de milioane de euro, care urmează să fie deschis anul viitor. În pragul deschiderii, Enayati a povestit despre fiecare etapă din parcursul său antreprenorial, privind retrospectiv la reuşitele sale de până acum, dar şi la greşelile din care a învăţat. 

    Medicul Wargha Enayati provine dintr-o familie care a îmbinat mereu antreprenoriatul cu medicina – tatăl, medic ginecolog, care a profesat până în ultimii săi ani de viaţă, dezvolta în paralel şi afacerea cu covoare. (Acum, a treia generaţie pare să le calce pe urme şi continuă pe aceeaşi linie: fiul  lui Wargha Enayati, Anis, a terminat UMF Carol Davila şi vrea să se specializeze în psihiatrie.)

    Iniaţitivele antreprenoriale au continuat şi pe parcursul formării sale ca medic: în perioada studenţiei la Cluj, a încercat să vândă ceasuri aduse din Germania, iar după Revoluţie a vrut chiar să îşi facă o fabrică de marmură artificială şi să vândă marmură, dar planul nu a funcţionat.

    Apoi a intrat în imobiliare, iar de aici până la deschiderea primei clinici private a fost doar un pas: „Între anii 1990 şi 1995 a mers foarte bine, am făcut câştiguri mari din vânzări şi cumpărări de apartamente, aşa că în 1995 am ales să dedic cel mai frumos apartament pe care îl aveam şi să deschid prima mea clinică privată de cardiologie. Pot spune, fără modestie, că sistemul medical privat din România a început într-un apartament de la Unirii”.

    De la un business plan de 2.000 de dolari pe lună, la prima reţea de clinici private din România
    După ce a deschis cabinetul de cardiologie, primul business plan pentru Centrul Medical Unirea a fost de 2.000 de dolari pe lună: „Nu voiam decât să ajung la break even cu o cifră de afaceri de 25.000 de dolari pe an”. Wargha Enayati spune totuşi că aceasta era o cifră greu de imaginat pentru serviciile medicale private în România anului 1995. „Primele săptămâni se întâmpla să am zile întregi fără pacienţi şi atunci am fost unul dintre primii medici care au introdus medici colaboratori care veneau cu pacienţii lor”, îşi aminteşte el. A devenit medicul Ambasadei Germane la Bucureşti şi asta l-a ajutat, mărturiseşte chiar el, să câştige încrederea străinilor din Bucureşti care conduceau afaceri bănoase. 

    Acela a fost şi momentul în care a început să se gândească să vândă abonamente pentru angajaţii companiilor din Bucureşti şi că trebuie să aducă mai multe specialităţi în clinică. Apartamentul de la Unirii devenise neîncăpător: „Aşa că apartamentul de la etajul 5 nu mai era funcţional şi după trei ani am deschis prima clinică pluridisciplinară, la parterul unul bloc de pe Bulevardul Unirii”.

    Apoi, după alţi trei ani, a deschis clinica de pe strada George Enescu din Capitală, iar după alţi trei ani a deschis încă trei policlinici şi primul spital pe Strada Clucerului, care era mic, îşi aminteşte Wargha Enayati fiecare pas  din începuturile dezvoltării Regina Maria.

    „A fost nevoie de 10 ani ca lumea să se obişnuiască cu conceptul de consultaţii private care trebuie plătite. A fost nevoie de alţi 10 ani ca spitalele CMU Regina Maria să devină profitabile. A fost nevoie de 15 ani ca abonamentele medicale să poată deveni parte integrantă în sistem”, descrie Wargha Enayati fiecare bornă marcată, după ani de muncă.
    În 2007, s-a perfectat prima vânzare a unui furnizor medical din România către un investitor care  era fond de investiţii, cât şi prima achiziţie a unei policlinici din afara reţelei, dar şi din afara Bucureştiului, la Cluj. Aşa au devenit primii care au dezvoltat o reţea proprie în ţara. „Sunt mândru să pot spune azi, la 25 de ani de când am fondat Centrul Medical Unirii, devenit Reţeaua Privată Regina Maria, şi după 20 de ani de lucrat la acest proiect, că am lăsat în spate un business sustenabil. La plecarea mea din Reţea erau 2.000 de angajati, azi, după 5 ani, sunt 5.000 de angajaţi”, spune Wargha Enayati. 
    Premierele s-au ţinut lanţ însă şi după cea de-a treia vânzare a reţelei Regina Maria, către fondul de investiţii Mid Europa Partners, când medicul cardiolog a ieşit din acţionariatul companiei.
    „Abonamentele medicale au fost create acum 25 de ani şi azi sunt o piaţă constantă de peste 1,5 milioane de euro.  Primul spital dedicat femeilor a devenit acum o industrie in sistemul privat de sănătate şi o alternativă viabilă pentru sistemul de stat.  Policlinicile sociale sunt acum două în Bucureşti şi au peste 5.500 pacienţi din care 2.200 sociali, adică fără venituri şi asigurări medicale, şi au oferit 29.000 consultaţii, din care 13.500 sociale”, îşi descrie Wargha Enayati reuşitele privind retrospectiv. „Aceste proiecte au trăit şi merg mai departe creând adevărate trenduri pe piaţa medicală pentru că au fost caracterizate de creativitate şi inovaţie.”


    Drumul spre oraşul medical, aproape de final
    Acum, se concentrează pe dezvoltarea Enayati Medical City, un complex integrat, dezvoltat în asociere (pe zona de oncologie) cu Spitalul Monza şi desfăşurat pe o suprafaţă de 35.000 de metri pătraţi, fiind  cel mai mare proiect medical privat din ţara noastră.

    „Este singurul spital de asemenea dimensiuni care se construieşte în această criză, cu o investiţie în valoare totală de 60 de milioane de euro şi care va fi gata la sfârşitul acestui an”, descrie Wargha Enayati proiectul.
    A pornit în dezvoltarea acestuia de la nevoia acută de a oferi soluţii pentru îngrijirea vârstnicilor, în condiţiile în care România, ca de altfel lumea întreagă, se îndreaptă vertiginos către îmbătrânirea accentuată a populaţiei (unu din trei români va avea peste 65 ani în 2040, citează antreprenorul un raport al Eurostat) şi de la inexistenţa pe piaţă a unor facilităţi integrate.

    „Am gândit acest centru medical ca pe un oraş în care seniorii să poată avea acces permanent la serviciile medicale şi sociale de care au nevoie, fie că sunt independenţi sau asistaţi medical, că au nevoie de recuperare sau paliaţie, că au nevoie doar de socializare sau de un mediu în care să trăiască demn”, descrie antreprenorul raţiunea din spatele acestui proiect.

    Acesta îmbină un spital integrat de oncologie şi recuperare cu un centru rezidenţial şi de îngrijire pentru seniori. Spitalul de oncologie va fi dotat cu 100 de paturi, compus dintr-un ambulatoriu de specialitate, secţii de chirurgie, chimioterapie, radioterapie şi medicină nucleară imagistică şi laborator. Centrul rezidenţial şi de îngrijire pentru seniori va avea peste 130 de locuri, iar îngrijirea acestora se va face pe etaje dedicate, în funcţie de gradul de nevoi – rezidenţial (persoane independente sau asistate) şi medical (servicii de recuperare, paliaţie). Conceptul de îngrijire a pacientului în mod integrat şi eficient va fi completat cu un centru de zi pentru seniori şi 50 de cabinete în regim de ambulatoriu. „Cheia succesului este punerea la un loc a unei elite medicale care să ofere cele mai bune soluţii integrate pentru problemele oncologice şi pentru îngrijirea vârstnicilor”, spune antreprenorul.

    În ceea ce priveşte componenta medicală, el explică că proiectul include un spaţiu ambulatoriu generos de geriatrie cu multiple specialităţi, centru de fizioterapie cu piscină de recuperare şi terapie ocupaţională. „Vârstnicii se mută din casa lor în mare parte pentru un stil de viaţă de comoditate, socializare şi siguranţă atât pentru ei, cât şi pentru familiile lor. Siguranţă care aici este asigurată de un spital cu cinci săli de operaţii, secţie ATI, imagistică, laborator, precum şi medici specialişti de gardă.”

    Dezvoltarea proiectului a preluat-o Dan Doroftei, despre care Enayati spune că a avut norocul să îl cunoască în 2018, când se întorcea în România după 12 ani de experienţă în SUA în proiecte similare. După inaugurarea centrului, va conduce alături de el partea de seniori – rezidenţialul şi spitalul de geriatrie.

    Proiectul se află în prezent într-o fază avansată de construcţie, în octombrie-noiembrie clădirea va fi finalizată,  iar din ianuarie va fi operaţională, dotată şi funcţională. „A fost o provocare în sine în această perioadă să ţinem deschis un şantier pe care muncesc zilnic 400 de oameni. Suntem încrezători că vom rămâne în calendar şi că vom deschide conform planurilor”, spune Enayati. 

    Vorbind despre provocări, medicul antreprenor subliniază că acestea vin din gradul de noutate al unui astfel de proiect în România. „Proiectul este foarte ambiţios. Şi inovator. Principalele provocări ţin atât de schimbarea mentalităţilor cu privire la modul în care seniorii merită să trăiască, cât şi de întregul concept de îngrijire a vârstnicilor în ţara noastră. În plus, conceptul de îngrijire integrată atât pe zona de oncologie, cât şi pentru seniori este unul care va fi pus în practică în premieră în ţara noastră.

    Prin urmare, funcţiunile gândite sunt complexe şi de aici şi provocarea legată de construcţie, arhitectură, avize şi autorizări”, spune el. Pe de altă parte, observă că cea mai mare provocare cu care s-a confruntat este lipsa sprijinului din partea autorităţilor. „Este, până la urmă, cea mai mare investiţie medicală din România, din Bucureşti din ultimii 30 de ani. Niciun alt proiect nu are/a avut asemenea dimensiuni. Spitalul Enayati Medical City costă un pic peste un studiu de fezabilitate comandat de stat pentru oricare din spitalele regionale, aşa că obiectivul meu primordial este să demonstrez că se poate face!

    Nu zic că nu e greu, nu zic că e cel mai bun sau profitabil model, zic doar că dacă proiectul meu devine un model mă aştept ca alţi investitori sau statul să îl perfecteze, să îl replice, să construiască spitale mai mari, mai bune, mai performante, adaptate la nevoile acestei perioade. Dar, cel mai important, să fie gândite ca proiecte pentru pacienţi, pentru medici, pentru seniorii României cum e cazul de faţă, având în vedere nevoile lor reale”.
    Termenul de finalizare al proiectului cu tot cu dotări este începutul anului viitor, iar Wargha Enayati crede că vor avea primii pacienţi, în funcţie de autorizări şi avize, în a doua lună a anului 2021.

    „Pentru că este un proiect definit de termenul «integrat» vom încerca să deschidem ca un întreg, în acelaşi timp. De altfel, pe lângă cele două spitale (de oncologie şi geriatrie) şi centrul rezidenţial pentru seniori adăpostim cel mai mare, cred, ambulatoriu din România, cu 50 de cabinete, unde vom promova conceptul de concierge medical (doctor dedicat care să conducă pacientul pe tot traseul său medical), un restaurant, o sală de conferinţe, centru de recuperare fizio-kineto cu piscină, magazine, capelă şi multe grădini spectaculoase gândite să aducă lumină şi culoare.”

    Valoarea totală a investiţiei este de aproximativ 60 milioane de euro, din care aproape 70%, respectiv 40 milioane de euro, este investiţia sa, constituită din fonduri proprii şi o mică parte credit bancar. Se aşteaptă ca investiţia să aibă un turnover de 25 milioane de euro la trei ani după deschidere.

    Iar fiindcă va fi vorba despre un produs high-end, cel puţin pe zona rezidenţială şi de îngrijire seniori, tarifele vor fi între 2.500 şi 4.000 euro/lună. „În construcţia spitalului de geriatrie şi a centrului rezidenţial a fost acordată atenţie maximă pentru toate detaliile, de la aranjamentul camerei, până la mobila potrivită pentru vârstnici. Este vorba de spaţii verzi generoase, sală de spectacole, activităţi de divertisment, care să le ofere rezidenţilor toate avantajele unui trai urban, mai ales că ne aflăm în zona de nord a Capitalei şi mă bucur că am aflat de curând că magistrala 6 de metrou va fi aproape de noi, deci accesibilitatea va fi din ce în ce mai mare”, explică medicul. 

    În 2021 vor fi peste 500 de angajaţi pe platforma Enayati Medical City, majoritatea personal medical: „Centrul medical este gândit ca un proiect şi pentru medici, un ecosistem medical care va pune laolaltă elita medicală şi profesională din România”.

    Ce urmează? Medicul-antreprenor mărturiseşte că deocamdată îşi consolidează actualele investiţii, în contextul în care Enayati Medical City consumă resurse semnificative, dar va continua să investească prin intermediul unui fond de investiţii. Lansat alături de alţi patru investitori, Voicu Oprean, Alexandru Popescu, Sergiu Neguţ şi Georgios Sofianos, fondul de investiţii Cleverage Venture Capital îşi propune să ajungă  la finanţări de 20 de milioane de euro în 5 ani pentru proiecte din România şi din regiune.

    „Etica ar trebui să fie esenţială în educarea oricărui profesionist”
    „Cred că problema principală este a omului din sistem. Percepţia publică este de corupţie la nivelul sistemului şi nu poate fi schimbată peste noapte”, răspunde Wargha Enayati, întrebat care sunt motivele pentru care sistemul românesc medical este în continuare blamat şi care ar fi soluţiile pentru evoluţia acestuia.
    Aminteşte despre exemplul recent apărut în presă al lui Markus Braun, fostul şef de la Wirecard, acuzat că a deturnat fonduri de 1,9 miliarde de euro din banii companiei. În acest context, Wargha Enayati se întreabă: dacă astfel de lucruri se întâmplă la acel nivel, în Germania, ce pretenţii putem noi să avem să schimbăm percepţia publică despre sistemul medical. „Corupţia există şi va mai exista în sistemul medical. De aceea eu cred că etica trebuie să fie un factor determinant în educaţia oricărui profesionist, indiferent de domeniu. Şi până ce nu vom înţelege cu toţii că omul este în primul rând o fiinţă spirituală, nu vom fi conştienţi nici de cât de importantă este etica personală în relaţionarea profesională şi umană”, spune el. Enayati punctează însă că nu poate să aibă un rol activ în dezvoltarea politicilor româneşti, ţinând cont de credinţa sa, Baha’i, care nu permite să facă parte din formaţiuni politice, să facă politică partizană. „Membrii  comunităţii Baha’i sunt artizanii unităţii şi ai lipsei dezbinării, suntem activi în planul politicii globale, dar nu în cea guvernamentală”, descrie el unul dintre principiile credinţei sale. 
    Cum descrie modul în care a fost gestionată criza medicală curentă? „Pentru că sunt un om al statisticilor şi al cifrelor cred totuşi, fără a încerca să micşorez ce se întâmplă, că reacţia a fost prea vehementă şi ca urmare vom resimţi efecte medicale pe termen lung şi în număr mult mai mare decât al statisticilor victimelor cu COVID. Asta dacă nu punem la socoteală şi efectele economice, distrugerea brută a unor ramuri a economiei. Şi acestea vor avea consecinţe medicale grave în viitor. Singurul lucru care ne-ar putea ajuta ar fi ca guvernul să intervină acum şi să ia din bugetul altora, cum ar fi apărarea, şi să facă o infuzie masivă în economie şi sănătate”, crede el. 


    Succesul în antreprenoriat? Răbdare şi curajul de a închide o afacere dacă nu mai merge

    Wargha Enayati spune că şi-a construit parcursul având ca inspiraţie viaţa şi valorile părinţilor săi, care i-au arătat mereu flexibilitate şi agilitate, adaptabilitate şi viziune globală asupra problemelor lumii. „De la părinţii mei am învăţat să provoc şi să mă provoc în a găsi soluţii care să servească oamenilor. De la credinţa mea, Baha`i, am învăţat să fiu detaşat, echidistant şi să am curaj pentru schimbare”, îşi descrie medicul antreprenor reperele din parcursul său antreprenorial. El oferă spre exemplu şi două citate ale lui Bahá’u’lláh, fondatorul credinţei Baha’i, despre care antreprenorul spune că îl guvernează în toată activitatea sa: „Numai acela care în zilele noastre îşi consacră viaţa slujirii întregii rase umane este într-adevăr om”  şi „Toţi oamenii au fost creaţi pentru a duce mai departe o civilizaţie în continuu progres”.
    Nu au lipsit însă nici lecţiile pe care le-a dobândit pe parcursul său. „Cred că principala mea eroare a fost lipsa de experienţă pe zona de expansiune, care pentru reţea a fost masivă şi neaşteptată. În plus, reacţiile mele la provocări, dificultăţi sau ameninţări nu au fost întotdeauna temperate”, îşi descrie Enayati greşelile din care a învăţat de-a lungul timpului.
    „Apoi, de teamă că nu voi putea creşte singur, am hotărât în 2007 să mă duc pe drumul asocierii cu un fond de investiţii şi implicit al forţării ca la un moment dat, să ies din această afacere printr-un drag-along, fapt care s-a şi întâmplat după opt ani la cea de-a treia vânzare. Mereu mă întreb dacă trebuia să fac acest pas…”, mărturiseşte Wargha Enayati. 
    Medicul antreprenor oferă şi un sfat pentru tinerii antreprenori: „Sper ca antreprenorii tineri să fie în permanenţă conştienţi de impactul  social pe care ar trebui să-l producă orice acţiune de business. Important este să înceapă cu dreptul, cu toate lucrurile în ordine, legal, fiscal, în acord cu reglementările din domeniul muncii. Să ia în calcul că pornirea unei afaceri durează cel puţin trei ani. Şi, cel mai important, să aibă răbdare şi răbdare şi răbdare, alături de curajul de a închide o afacere daca devin conştienţi că nu mai merge”. 

    Un sfert de secol de premiere medicale

    30 noiembrie 1995
    Centrul Medical Unirea ia fiinţă cu un cabinet de cardiologie într-un apartament în Piaţa Unirii.
     

    1996
    Wargha Enayati introduce pe piaţă noţiunea de abonamente medicale (în prezent o piaţă de  1,5 milioane de euro).

    1999
    Lansează primul centru medical cu functionalităţi multiple – CMU Unirea, care include o reţea de mai multe policlinici.

    2004
    Lansează primul spital dedicat exclusiv femeilor, rezultatul unei investiţii de 1 milion de euro.

    2007
    Gigantul de investiţii 3i Plc preia un pachet minoritar de acţiuni la CMU. Este prima intrare pe piaţa medicală a unui fond de investiţii, iar din tranzacţia cu 3i Plc rezultă cea mai mare investiţie din sistemul medical privat din România.

    2008
    Are loc prima extindere din sistemul privat în afara Bucureştiului – la Cluj –   Napoca, prin achiziţionarea unei clinici, în urma unei investiţii de  500.000 de euro.
    Deschide prima maternitate privată – cel mai modern spital dedicat obstetricii şi ginecologiei, cu dotări şi tehnici de ultimă oră, inclusiv cu posibilitatea naşterii în apă. A fost numită Regina Maria cu acordul Casei Regale a României.
    Încheie primele parteneriate academice stat-privat – cu cel mai mare număr de personalităţi medicale, profesori care intră să ofere consultaţii în sistemul privat.
    Lansează primul examen clinic complet, într-o singură zi, un proces complex de evaluare a sănătăţii  – VIP Health Check.

    2010
    A doua intrare a unui fond de investiţii, Advent International, care preia o participaţie majoritară la CMU, pentru extindere.
    Prima achiziţie a unui spital privat Euroclinic, de la asigurătorul Eureka – o investiţie de 15 milioane de euro.

    2011
    Deschide primul spital privat la Braşov.
    Pentru prima dată, Casa Regală oferă acordul ca o entitate privată să preia numele unui suveran român, astfel că CMU şi Euroclinic devin REGINA MARIA, Reţeaua privată de sănătate – Maternitatea Regina Maria devine REGINA MARIA Spital de obstetrică şi ginecologie, REGINA MARIA Policlinica pentru copii, REGINA MARIA Spitalul Euroclinic, Banca Centrală de Celule Stem REGINA MARIA, Divizia Laboratoare Clinice REGINA MARIA.
    Înfiinţează prima policlinică socială din România, în parteneriat cu Primăria Capitalei, Policlinica Baba Novac,  dedicată persoanelor fără venituri si asigurări medicale, sub egida Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria – ONG condus împreună cu soţia sa, Mitra Enayati.

    2012
    Deschide cel mai mare spital dedicat în totalitate sănătăţii mamei şi copilului – spitalul Băneasa, rezultatul unei investiţii de 10 milioane de euro. 

    2015
    În urma celei mai mari tranzacţii de pe piaţa serviciilor medicale din România, prin achiziţia integrală a pachetelor de acţiuni de către Mid Europa, cel mai mare fond de private equity cu investiţii în Europa Centrala şi de Est, dr. Wargha Enayati iese din acţionariatul RM . Potrivit surselor din piaţă,
    reţeaua era evaluată
    la acel moment la 150 de milioane de euro
    şi avea 2.000 de angajaţi.
    Deschide Policlinica Sala Palatului – a doua policlinică pentru persoane cu venituri mici sub egida Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria.
    Investiţia direcţionată în aceasta ajunge la 1 milion de euro.

    2016

    Cumpără Versa Medical, pe care o transformă într-una dintre cele mai importante companii de comunicare medicală din România, MedicHub – o investiţie de
    1 milion de euro. 

    2017
    Investeşte în prima clinică de second opinion din România – Intermedicas. Valoarea investiţiei ajunge la 500.000 de euro.
    Cumpără prima revistă medicală din România, săptămânalul Viaţa Medicală – o emblemă a lumii medicale, fiind printre primele publicaţii nou-tipărite în decembrie 1989. Valoarea investiţiei ajunge la 100.000 de euro. 

    2018

    Intră in acţionariatul primei aplicaţii de programări la medic din România, Docbook.
    Susţine primul start-up de recrutare medicală din România – Medijobs.
    Valoarea investiţiei în MediJobs şi în Docbook ajunge la 1 milion de euro.
    Primeşte din partea Casei Regale a României Medalia Regală pentru Loialitate.
    Intră în acţionariatul MediaMEd Publicis. 

    2019

    Lansează pentru prima oară conceptul de concierge medical în România.
    Lansează Asociaţia Medicilor Independenţi – AMI – care reprezintă o comunitate de clinici şi de cabinete medicale private independente conectate la un centru de comandă ce direcţionează pacientul către cel mai potrivit medic sau către cea mai potrivită clinică parteneră, cu scopul de a-i oferi acestuia o îngrijire integrată. Comunitatea oferă în acelaşi timp medicilor posibilitatea de a colabora şi dialoga în interesul actului medical, printr-un proces integrat, pluridisciplinar şi obiectiv.

    2020

    Enayati Medical City se apropie de deschidere – un proiect în valoare de 60 milioane de euro cu o investiţie de aproximativ 40 milioane de euro constituită în cea mai mare parte din fonduri proprii şi un credit de la bancă, restul investiţiei proiectului fiind acoperit de partenerii medicali din proiect.
    Lansează primul program de finanţare dedicat start-up-urilor medicale, Cleverage –
    cu o investiţie de 500.000 euro.

     

    Ce înseamnă Enayati Group în prezent
    În prezent, grupul Enayati este format din: MedicHub Media, care include şi Medicală şi partenerul MediaMEd Publicis (companii de comunicare medicală şi marketing pentru lumea medicală, digital, conferinţe şi media), Intermedicas Concierge Medical – clinică medicală de concierge medical şi second opinion, Fundaţia Inovaţii Sociale Regina Maria, formată din două policlinici sociale pentru persoane fără venituri şi asigurări medicale şi două afterschool-uri pentru copii, aplicaţia de programări la medic şi telemedicină Docbook, platforma de recrutare de personal medical Medijobs.
    De asemenea, Enayati Group include unul dintre proiectele „vedetă” ale domeniului medical privat în prezent – Enayati Medical City – un oraş medical aflat în construcţie. 

  • Cine este tânăra care vinde plăcinte de 1 milion de euro în România

    Nicoleta Hriţcu este Managing Partner (Fondator), Cuptorul Moldovencei şi Glazurai, iar profilul său a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

    Cele mai mari realizări profesionale ale Nicoletei Hriţcu sunt legate direct de activităţile şi rezultatele lanţului de cofetării cu origine ieşeană Cuptorul Moldovencei, precum şi a magazinelor Glazurai, pe care le-a fondat. „Pentru mine, cele mai frumoase realizări sunt faptul că avem o echipă foarte bună şi dinamică, dar şi faptul că am crescut sănătos în ultimii şapte ani, fără să facem compromisuri. La acestea, aş adăuga reuşita de a ne muta într-o hală modernă de 1.000 mp, din care 600 mp sunt destinaţi spaţiului de producţie, 200 mp pentru birouri şi 200 mp sunt pentru depozitare. Ne dorim să ne dezvoltăm constant şi pentru a crea cele mai bune condiţii de muncă pentru echipa noastră”, descrie Nicoleta Hriţcu cele mai recente realizări de pe plan profesional. După ce a bifat anul trecut pragul de 1 milion de euro, şi-a propus investiţiii de 300.000 de euro, cât şi crearea a peste 20 de noi locuri de muncă: „Astfel vom ridica cifra de afaceri la peste 3 milioane de euro”. Singura diferenţă pe care Nicoleta Hriţcu a sesizat-o este atunci când vorbeşte despre rolurile femeii în general în ziua de astăzi: femeie, mamă, iubită, antreprenor: „Nu este facil să le facem bine pe toate, să excelăm în toate. Dar, din fericire, nu am fost singură şi am avut sprijinul familiei întotdeauna. În timp, am ajuns să fiu blândă cu mine şi să nu mai caut perfecţiunea în orice şi, totodată, am renunţat la competiţia cu alte persoane. În prezent, sunt în competiţie doar cu mine însămi şi consider că dacă astăzi sunt un pic mai bună decât ieri este minunat”.

  • Compania în care echipa din România le dă lecţii celor din Germania şi Austria. Despre ce jucător este vorba

    Cornelia Nicolae, retail sales manager Eastern Europe, Stefanel, spune că, în mod cert, cea mai recentă realizare profesională este promovarea în poziţia de sole director în boardul subsidiarei Stefanel din Austria, nominalizare care survine numirii în boardul subsidiarei din Germania. „Este modul în care au fost puse în valoare calităţile mele, capacitatea si energia cu care coordonez fiecare proiect şi fiecare echipă. Munca, implicarea şi pasiunea pentru ceea ce fac m-au propulsat în poziţia de retail sales manager în Europa, post din care coordonez operaţiunile Stefanel din cinci ţări, ceea ce este o mare onoare, dar şi o foarte mare răspundere.”

    Principala sa ţintă în acest an este să aducă echipele din Germania şi Austria la nivelul de eficienţă si motivare pe care le-a construit de ani buni în România.

    Când vine vorba de calităţile pe care o femeie le poate aduce într-o afacere, în opinia sa, acestea ar fi, în cazul retailului de modă, simţul estetic, creativitatea, empatia, intuiţia şi excelentele abilităţi de comunicare şi persuasiune, toleranţa crescută la stres, încrederea în forţele proprii şi fermitatea în luarea deciziilor.

    Cornelia Nicolae crede că echilibrul între viaţa personală şi profesională este o realitate a vieţii de zi cu zi pentru toţi cei care muncesc mult şi vor şi una, şi alta. „Echilibrul între viaţa personală şi cea profesională este o constantă în cazul meu. Eu ştiu că fără sprijinul familiei mele nu aş fi devenit managerul de astăzi. Atât componenta personală, cât şi cea profesională au locuri bine definite şi frumos echilibrate în viaţa mea, nu funcţionează una fără cealaltă.”

    Sfatul său pentru tinerele aflate la începutul carierei este să facă lucrurile cu pasiune, să aibă încredere în ele şi dorinţa de a învăţa cât mai multe lucruri noi. „Nu te lăsa demotivată de eşecuri, ci învaţă din ele şi transformă-le în experienţe evolutive. Nu accepta lucruri care nu te fac să te simţi confortabil, e esenţial să dormi liniştit. Este, de asemenea, extrem de important să evoluezi consolidat fără să arzi etapele. Astfel, rezultatele nu vor întârzia să apară.”

    Profilul Corneliei Nicolae a fost inclus recent în anuarul 105 Cele mai puternice femei din  business, realizat de Business MAGAZIN. 

  • Aşa NU: Ce greşeli să nu faci când ceri o finanţare

    Alexandru Bogdan, CEO Roca X

    „Fără o analiză bazată pe cifre, care să susţină un diferenţiator clar în piaţă, o idee măreaţă, oricât de vizionară ar fi aceasta, rămâne în termeni financiari nevandabilă.”

    „E un mare dezavantaj când CEO-ul companiei, care imprimă start-up-ului direcţia, e nepregătit în ceea ce priveşte analiza de piaţă. Un antreprenor care nu ştie să descrie competiţia sau percepţiile din piaţă, care nu poate trasa un forecast (prognoză – n. red.), nu e conştient de provocările cu care se confruntă, porneşte din start cu stângul şi trage în jos şi şansele companiei la finanţare.

    Fără o analiză bazată pe cifre, care să susţină un diferenţiator clar în piaţă, o idee măreaţă, oricât de vizionară, rămâne în termeni financiari nevandabilă”, este de părere Alexandru Bogdan, CEO al fondului de investiţii cu capital de risc Roca X. Printre cele mai importante criterii analizate de fondul pe care îl conduce în momentul în care se ia decizia de a finanţa un start-up se numără: scalabilitatea businessului pe pieţe internaţionale, claritatea strategiei de go to market (modul în care o companie aduce un produs pe piaţă; în general, acest proces include un plan de afaceri care conţine publicul ţintă, planul de marketing şi strategia de vânzare – n. red.) şi, mai ales în aceste momente, fezabilitatea pe termen mediu şi lung sau rezilienţa la criză. „Ne uităm la afacerile disruptive la început de drum: tinerii antreprenori cu idei revoluţionare din zona de tehnologie, în stadiu de MVP (produs minim viabil) sau prototip, cu viziunea de a avea un impact în societate şi cu pasiunea pentru a transforma această dorinţă în realitate.”

    Cristian Munteanu, fondator şi managing partner al Early Game Ventures

    „Cei mai mulţi dintre antreprenorii români nu au prezentat niciodată start-up-ul lor unui fond de investiţii. Este normal să nu fie deja experţi în aşa ceva. Nu le cerem să fie experţi în prezentări, ci să fie experţi în ceea ce face start-up-ul lor.”
    Cristian Munteanu, fondator şi managing partner al Early Game Ventures, fond de investiţii de tip venture capital, spune că, aşa cum se întâmplă în orice industrie aflată la început de drum, şi pe piaţa fondurilor de investiţii actorii principali au nevoie de o perioadă de adaptare şi de educare. „Cei mai mulţi dintre antreprenorii români nu au prezentat niciodată startup-ul lor unui fond de investiţii.

    Este normal să nu fie deja experţi în aşa ceva. Nici noi, de altfel, nu le cerem să fie experţi în prezentări, ci să fie experţi în ceea ce face start-up-ul lor.” În orice caz, adaugă el, sunt câteva lucruri care merită îmbunătăţite de către antreprenori atunci când vin la o întâlnire. „Înainte de orice, să vină pregătiţi: să ştie cu cine se întâlnesc, în ce investeşte fondul, de ce sumă de bani au nevoie, eventual să ştie şi cât din compania lor sunt dispuşi să dea la schimb investitorului pentru capitalul pe care îl primesc. Să fie pregătiţi să răspundă la întrebări precum «Ce faceţi cu banii?», «Cât timp vă ajung?», «Cum o să arate compania voastră după ce aţi cheltuit banii?».” În ceea ce îi priveşte pe reprezentanţii EGV, criteriile analizate la un start-up care li se adresează pentru o finanţare sunt: echipa, problema pe care o adresează compania, value proposition (valoarea pe care o companie promite să o livreze clienţilor în cazul în care aleg să cumpere produsul lor – n.red.), produsul, go to market, tracţiune, competiţie, model de business şi strategie de fundraising. „După cum observaţi, produsul este doar unul din cele şapte lucruri; asta pentru că antreprenorul nu trebuie să construiască un produs, trebuie să construiască un business”, subliniază Munteanu. Potrivit lui, dintre toţi factorii care i-ar determina să refuze acordarea unei finanţări, cel mai important este lipsa de dedicare a fondatorilor. „În cazul acesta, nici măcar nu începem o discuţie de investiţie. Dedicare înseamnă dorinţa de a lucra 100% pentru start-up, lăsând orice altceva deoparte. De asemenea, fondatorii trebuie să fie oameni raţionali şi rezonabili, să poţi discuta cu ei şi să accepte feedback. În al doilea rând, nu investim în idei mici. Ca VC, căutăm să investim în idei care transformă industrii; să găseşti un loc de parcare cu o aplicaţie de mobil nu transformă mare lucru.”


    Dan Mihăescu, partener fondator GapMinder Venture Partners

    „Un sfat aplicabil tuturor jucătorilor din acest ecosistem este să se înconjoare de persoane cu abilităţi complementare şi cu un nivel al competenţelor mai mare decât al fondatorilor.”

    „Nimeni nu este perfect, dar cel mai des întâlnit caz este cel în care echipa de antreprenori nu poate expune suficient de clar viziunea şi paşii pe care îi are de făcut pentru businessul său în următoarele două trimestre, adică «mâine». Mai recent, de când a început această criză la nivel macro, aş adăuga lipsa de înţelegere a cadrului în care operăm toţi acum. Dar şi aici este o curbă de învăţare. Iar noul cadru este «You need to be in business in order to grow your business!» (Trebuie să fii în business pentru a-ţi creşte businessul. – n. red.)”, spune Dan Mihăescu, partener fondator al fondului de venture capital GapMinder Venture Partners. Potrivit lui, dincolo de potenţialul produsului pe care vor să îl dezvolte şi de sclabilitatea acestuia, de stadiul în care se află în acest proces, este foarte important, poate cel mai important, ca start-up-urile să aibă o echipă solidă. „Mulţi sunt tentaţi să neglijeze acest aspect pentru că nu are de-a face cu esenţa businessului şi cred că entuziasmul poate compensa orice alte potenţiale lipsuri. Nicio echipă nu seamănă cu alta, dar un sfat aplicabil pentru toţi jucătorii din acest ecosistem este să se înconjoare de persoane cu abilităţi complementare şi cu un nivel al competenţelor mai mare decât al fondatorilor.”
    Mihăescu spune că factorii care ar determina decizia reprezentanţilor GapMinder de a refuza acordarea unei finanţări sunt, de pildă, lipsa unei echipe solide şi faptul că reprezentanţii start-up-ului nu sunt suficient de flexibili sau experimentaţi să integreze tehnologia pe care o au în spatele businessului într-un model de afacere care poate creşte la nivel internaţional, aspect urmat de semne de tipul: dimensiune potenţială a businessului relativ mică, sub 100 de milioane de euro, o tehnologie care este foarte uşor de replicat sau un spaţiu extrem de aglomerat de competitori.


    Adrian Vasile, partener fondator al Black Sea Fund I Cooperatief U.A. (Olanda)
    „Ataşamentul prea mare faţă de activul pe care l-au adus până la acel palier de performanţă îi împiedică pe anumiţi întreprinzători să facă saltul la următorul nivel, întârziind sau ratând luarea unor decizii strategice.” 

    În opinia lui Adrian Vasile, partener fondator al Black Sea Fund I Cooperatief U.A. (Olanda), fond de private equity înfiinţat în 2019, „ataşamentul prea mare faţă de activul pe care l-au adus până la acel palier de performanţă îi împiedică pe anumiţi întreprinzători să facă saltul la următorul nivel, întârziind sau ratând luarea unor decizii strategice precum: extinderea naţională/regională/globală, preluarea unor competitori, extinderea capacităţii de producţie, abordarea digitală a clientelei, întărirea managementului pentru a delega şi a se degreva de o parte din responsabilităţile operaţionale, decizii care ar permite fondatorului să se concentreze pe execuţia iniţiativelor strategice şi ar da companiei un plus de maturitate printr-o mai mare autonomie operaţională delegată managementului”. El spune că printre criteriile care i-ar determina pe reprezentanţii Black Sea Fund să ofere o finanţare unei companii se numără: „Deschiderea, motivaţia şi capacitatea întreprinzătorului de a fructifica beneficiile parteneriatului cu fondul nostru având ca măsură stabilirea unui raport de încredere pe termen lung în calitate de coacţionari; meritele cazului de creştere a afacerii din industria respectivă în următorii 5 ani şi un istoric de creştere profitabilă a veniturilor”. În cazul în care cel puţin unul din criteriile de mai sus nu e îndeplinit, investiţia va fi refuzată.


    SIMONA GEMENEANU, PARTENER MORPHOSIS CAPITAL

    „Alegerea unui consultant experimentat şi de încredere este foarte importantă pentru succesul unei tranzacţii.”

    Reprezentantă tot a unui fond de private equity, Simona Gemeneanu, partener Morphosis Capital, este de părere că, atunci când o companie cere finanţare, nu vorbim neapărat de o serie de greşeli pe care reprezentanţii acesteia le fac, ci mai degrabă de o lipsă de informaţie relevantă la nivelul antreprenorilor referitor la ce este un fond de investiţii, ce şi cum finanţează, care sunt etapele unui proces de M&A (mergers and acquisitions – fuziuni şi achiziţii, n. red.) şi ce pregătire este necesară în prealabil – lucruri care în mod normal sunt explicate antreprenorilor de către un consultant pe partea de vânzare. „De aceea, alegerea unui consultant experimentat şi de încredere este foarte importantă pentru succesul unei tranzacţii”, notează ea. Potrivit Simonei Gemeneanu, cele mai importante criterii de evaluare a unei oportunităţi sunt, din punctul de vedere al reprezentanţilor Morphosis, chimia şi energia fondatorului, performanţa financiară, scalabilitatea produsului/ conceptului, impactul în societate şi dinamica pieţei (mărimea pieţei, oferta competitorilor, bariere de intrare şi avantaje competitive). Care ar fi însă factorii care i-ar determina să refuze o cerere de finanţare? „În primul rând, când nu suntem aliniaţi ca interese şi viziune asupra pieţei şi oportunităţii de scalare. Dar bineînţeles că mai sunt şi alte criterii, cum ar fi dependenţa de un client sau furnizor ori senzitivitatea foarte mare la schimbări legislative.”

    Rudolf Vizental, CEO Roca Investment

    „Percepţia multor antreprenori este că nu au alte probleme în afară de lipsa banilor. Adevărul e că, după ce compania trece de un anumit nivel al dezvoltării, devine tot mai greu de unul singur şi, de cele mai multe ori, provocarea principală nu este lipsa banilor.”

    Potrivit lui Rudolf Vizental, CEO al platformei de investiţii şi management ROCA Investment, cel mai dificil pentru antreprenori este să înţeleagă diferenţa dintre o soluţie de finanţare clasică şi o asociere cu o companie de private equity, cum este cea pe care executivul o conduce. „Într-o economie dominată de businessuri antreprenoriale şi familiale, asocierea este o barieră psihologică rigidă, care trebuie înţeleasă corect din start. Percepţia multor antreprenori este că nu au alte probleme în afară de lipsa banilor. Adevărul e că, după ce compania trece de un anumit nivel al dezvoltării, devine tot mai greu de unul singur şi, de cele mai multe ori, provocarea principală nu este lipsa banilor.” Un alt aspect la fel de important, adaugă Vizental, este diferenţa între bani împrumutaţi şi bani capital. „Deşi fac parte din aceeaşi categorie, a resurselor financiare, se comportă foarte diferit”, notează el. La ROCA Investments, când vine vorba de acordarea unei finanţări IMM-urilor care au ajuns într-o etapă de maturitate şi au un produs care a fost validat de către piaţă, dar care se află într-un impas, sunt analizate trei criterii fundamentale: „Cel mai important este să împărtăşim aceleaşi valori cu antreprenorul cu care urmează să ne asociem. De asemenea, este esenţial să înţelegem perspectivele dezvoltării produsului, scalarea businessului. După care înţelegem care poate fi contribuţia noastră, valoarea pe care o putem aduce la dezvoltarea proiectului. Lipsa unuia din aceste criterii ne determină să nu continuăm negocierile.”


    Matei Dumitrescu, vicepreşedinte TechAngels

    „Când vine vorba despre nivelul finanţării pe cap de locuitor, suntem undeva sub mijlocul clasamentului european.”

    În paralel cu activitatea fondurilor de investiţii din piaţă, la fel de importantă este şi cea a asociaţiilor de investitori privaţi, cea mai reprezentativă fiind TechAngels, în care sunt înscrişi în jur de 70 de angel investori. Matei Dumitrescu, vicepreşedinte TechAngels, spune că sunt multe lucruri pe care antreprenorii ar trebui să le facă şi să le spună ca să obţină o finanţare din partea investitorilor, dar pentru asta spune că sunt create acceleratoarele sau programele de mentorat. „Una dintre cele mai mari greşeli este să vii nepregătit”, spune el. Alte greşeli frecvent întâlnite sunt: minimizarea competiţiei sau insuficienta cercetare în legătură cu aceasta, precum şi proiecţii financiare prea optimiste, ambele reprezentând semnale de alarmă care determină investitorii să se retragă.
    Potrivit lui, piaţa fondurilor de investiţii din România este în creştere de la an la an. „La nivel al finanţării pe cap de locuitor, suntem undeva sub mijlocul clasamentului european, însă la nivel de fonduri de investiţii, în ultimii ani am văzut apariţia unui număr semnificativ de jucători.” 

  • Povestea omului care a devenit cel mai mare duşman al lui Elon Musk . Cum arată maşinile construite de acesta- GALERIE FOTO

    Listarea recentă a producătorului auto Nikola pe bursa americană a stârnit rumoare în presa internaţională, mai ales datorită rivalităţii acestuia cu gigantul Tesla. Deşi, reunite, formează numele complet al aceluiaşi inventator, Nikola are de parcurs un drum lung pentru a-şi ajunge din urmă competitorul, însă fondatorul său, trevor milton, are planuri ambiţioase. El a demonstrat deja că a pornit cu dreptul în competiţia cu marii jucători din auto, după ce, în urma listării, compania a ajuns la un pas de general motors.

    Cum arată maşinile construite de acesta- GALERIE FOTO

    Trevor Milton s-a născut în Utah, Statele Unite, în 1982. Tatăl său, Bill Milton, astăzi pensionar, a lucrat ca manager la Union Pacific Railroad, iar mama sa, Sally Milton, este agent imobiliar. Antreprenorul are un frate şi trei surori. Familia s-a mutat în Las Vegas când Milton era mic şi s-a întors în Utah când el avea 8 ani. Miliardarul s-a înscris la Utah Valley College, în Orem, însă a abandonat cursurile după un semestru.

    Înainte de a pune, în 2014, bazele Nikola Motor Company, în Salt Lake City, el a lansat platforma de e-commerce upillar.com, un competitor al gigantului Amazon. Ulterior, a fondat şi o companie de stocare a gazelor naturale, Systems LLC, achiziţionată de Worthington Industries, Inc.

    Antreprenorul este căsătorit şi locuieşte în prezent în Phoenix, Arizona. În noiembrie 2019, Los Angeles Times a raportat faptul că Milton a cumpărat în Utah o fermă de 2.000 de acri şi un conac situat pe malul unui râu, cu o suprafaţă de 16.800 de metri pătraţi, pentru suma de 32,5 milioane de dolari. În prezent, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, executivul are o avere de 7 miliarde de dolari.

    Luna aceasta, acţiunile Nikola, companie producătoare de celule de combustie pe hidrogen şi camioane electrice cu baterii au crescut cu peste 120% în urma fuziunii, încheiată pe 3 iunie, cu VectoIQ, o companie fără active proprii, creată doar pentru a fuziona cu o companie privată care doreşte să devină publică, şi listarea pe bursa americană, sub indicele Nadaq.

    Nikola valorează aproximativ 26 miliarde de dolari, pe baza preţului de închidere din 8 iunie, evaluare care o clasează peste producătorii Ford şi Fiat Chrysler şi cu şanse de a ajunge din urmă gigantul General Motors, fapt cu care Milton s-a lăudat recent pe Twitter. „Am vrut să spun asta toată viaţa mea de adult; Nikola valorează acum mai mult decât Ford şi FCA (Fiat Chrysler Automobiles – n. red.). Suntem pe urmele GM (General Motors – n. red.)”, a declarat el; în prezent, General Motors este evaluată la 27,96 miliarde de dolari.

    Chiar dacă nu este de aşteptat să genereze vânzări – cu atât mai puţin profit – până în 2021, producătorul a anunţat deja vânzări către clienţi importanţi, inclusiv o comandă de 800 de camioane de la producătorul de bere Budweiser Anheuser-Busch InBev şi o comandă de milioane de dolari din partea companiei de transport US Xpress Enterprises.

    Unul dintre principalii investitori ai companiei este CNH, un conglomerat industrial global care produce tractoare, autobuze şi echipamente pentru construcţii şi care deţine prin intermediul filialei de vehicule comerciale IVECO o participaţie de 7,1% în Nikola.

  • Povestea fondatorului companiei Jysk. Ce poreclă i-a adus succesul în business

    Lars Kristinus Larsen s-a născut pe 6 august 1948 în Danemarca, iar între 1956 şi 1965 a urmat cursurile şcolii Hurup. Pe 2 aprilie 1979, la vârsta de 31 de ani, a pus bazele retailerului de mobilier şi decoraţiuni Jysk, prin deschiderea unui prim magazin în Aarhus, Danemarca. Magazinul a avut un succes atât de mare încât a doua unitate a fost inaugurată după numai 14 zile, scrie successstory.com. Businessul său i-a atras porecla de Duvet Larsen (duvet – pilotă). La 5 ani distanţă, compania s-a extins pe plan internaţional, prima piaţă străină în care a intrat fiind Germania. 
    Până în 2001, compania s-a numit Jysk Sengetøjslager (sengetøjslager – magazin cu produse pentru dormitor). În 2009, odată cu aniversarea a trei decenii de la înfiinţare, antreprenorul a publicat o carte numită „30 år med Jysk“ („30 de ani cu Jysk”), pe care a trimis-o prin poştă fiecărei gospodării din Danemarca, transformând-o în cartea cu cel mai mare tiraj din ţară. În vara anului 2010, el a primit rangul de cavaler al ordinului Dannebrog. Larsen a fost căsătorit cu Kristine Brunsborg, cu care a avut doi copii, Jacob Brunsborg şi Mette Brunsborg. În paralel cu grupul Jysk, antreprenorul a investit şi în centrul Himmerland Golf and Spa Resort, precum şi în site-ul de mobilier şi decoraţiuni Bolia.com. 
    În iunie 2019, după ce a fost diagnosticat cu cancer pulmonar, antreprenorul s-a retras din funcţie, cedându-i poziţia de preşedinte al companiei fiului său, Jacob Brunsborg. O lună mai târziu, publicaţia internaţională Forbes l-a clasat pe locul 424 în topul celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere de circa 4,4 miliarde de dolari. Antreprenorul a murit la scurt timp după aceea, pe 19 august 2019, la locuinţa sa din Silkeborg, unde trăia din 1982.
    În prezent, Jysk este cel mai mare retailer danez care operează internaţional. Compania are peste 2.800 de magazine în 52 de ţări şi o echipă de circa 23.000 de angajaţi.
    În anul financiar 2016-2017, ultimul pentru care există date disponibile, businessul a înregistrat venituri de 3,36 miliarde de euro. Businessul a intrat în piaţa locală în 2007, iar în anul financiar încheiat la 31 august 2019 a avut o cifră de afaceri de 582 de milioane de lei, în creştere cu 20,5%, şi un profit brut înainte de taxe de 75,6 milioane lei, cu 12,8% mai mare decât nivelul din anul anterior, potrivit ZF. Anul acesta, reţeaua locală de magazine Jysk a ajuns 85 de unităţi şi aproximativ 1.000 de angajaţi.

  • Noua eră a datingului online

    „Am decis să investesc în XO pe de o parte pentru că mă atrag afacerile cu potenţial disruptiv, care aduc ceva cu adevărat nou pe segmentul lor. În plus, Ştefan Dragic, băiatul meu, care are 21 de ani şi este şi el implicat în DMoonshot, m-a asigurat că noua aplicaţie va fi un hit în rândul tinerilor de vârsta lui”, a declarat Sacha Dragic, cofondatorul şi acţionarul principal al grupului Superbet, în informaţiile trimise Business MAGAZIN referitoare la cel mai recent pariu al său.


    El investeşte, prin intermediul fondului de investiţii cu capital de risc (VC) DMoonshot, 300.000 de euro în aplicaţia de dating şi jocuri XO. Printre numele care au pariat alături de el pe noua aplicaţie se numără şi fondul american UP2398, lansat de Pierre Omidyar, fondatorul eBay.
    XO este creaţia a trei antreprenori americani – Andy Ross, Danielle Fankhauser şi Nicholas Reville, care au acumulat anterior experienţă  în crearea şi lansarea de jocuri pentru telefon.
    Lansată în versiune beta în noiembrie 2019, la Toronto şi oficial luna aceasta în toată lumea, aplicaţia îşi propune o abordare nouă – cea a jocurilor pe telefon, doi dintre fondatori fiind de altfel creatori de astfel de jocuri.
    Aplicaţia permite realizarea unor activităţi online între utilizatori, cum ar fi: desenul realizat de un utilizator şi denumirea acestuia de un altul. XO îşi propune astfel să ofere o soluţie asupra conversaţiilor de tatonare prin care încerci să convingi pe celălalt că merită o întâlnire în viaţa reală, potrivit declaraţiilor celor care au folosit aplicaţii de genul acesta anterior.
    În ceea ce priveşte algoritmii care stabilesc compatibilităţile, creatorii spun că au fost concepuţi pentru a asigura maximă incluziune şi vizibilitate pentru toate orientările sexuale şi categoriile de utilizatori.  „Ideea de a crea XO ne-a venit când Nicholas şi Andy au lansat un joc care, în mod special, a reuşit să antreneze foartă multă conversaţie în jurul lui”, povesteşte Dani Fankhauser. Or, în cazul aplicaţiilor de dating, mai toţi utilizatorii deplâng tocmai faptul că cel mai greu este să porneşti o discuţie cu cineva complet necunoscut şi apoi să converteşti conversaţia digitală într-o întâlnire faţă în faţă. Drept urmare, cei doi s-au gândit să îmbine jocul cu datingul.
    Cei care au lansat aplicaţia au colaborat cu fondatorul eBay şi în 2018, când au reuşit să atragă o finanţare similară ca în cazul XO, în valoare de 1,2 milioane de dolari, într-o rundă de investiţii condusă de acelaşi fond UP2398 al  lui Pierre Omidyar.

    Fondatorii aplicaţiei sunt:


    Nicholas Reville, care este directorul executiv al companiei şi care a condus până acum mai multe firme de software, printre care şi agenţia de inovaţii digitale Space Inch. A creat aplicaţii care au ajuns la peste 35 de milioane de descărcări la nivel mondial.

    Andy Ross, directorul tehnic (CTO), este absolvent al facultăţii de electronică din cadrul Universităţii Columbia şi lucrează de peste zece ani cu aplicaţii pentru consumatori complexe. Anterior a fost CTO la acelaşi Space Inch. Ross a contribuit şi la crearea mai multor clipuri care s-au viralizat, înregistrând audienţe online record – peste 500 de milioane de vizualizări.

    Dani Fankhauser, directorul de marketing pentru XO, este scriitoare şi investitor din San Francisco, cu o experienţă de peste un deceniu în crearea şi dezvoltarea unor branduri de tehnologie.

    Pierre Omidyar este  cotat de Forbes cu o avere de peste 12 miliarde de dolari. El este inginer software, antreprenor şi filantrop şi a fondat în 1995 eBay (Auction Web, numele iniţial), iar la 31 de ani devenea miliardar, odată cu listarea eBay pe bursa americană, în 1998. În 2004, împreună cu soţia, Omidyar a pus bazele grupului Omidyar Network, prin care finanţează diverse ONG-uri şi proiecte filantropice. Din 2010, grupul este implicat şi în jurnalismul online. În 2013, Omidyar a anunţat crearea First Look Media, un fond de investiţii cu capital de risc dedicat proiectelor jurnalistice.

    Sacha Dragic este acţionarul principal al grupului Superbet, cea mai mare companie de pariuri sportive din România, cu operaţiuni directe în Polonia, birouri în alte şase ţări şi o cifră de afaceri de aproape 250 de milioane de euro în 2019. Tot de anul trecut, compania a atras ca acţionar minoritar Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume. Ca investitor, Dragic operează prin două vehicule – fondul de private equity Mozaik Investments, alături de Roland Haas şi Vlad Buşilă, prin care cei trei au achiziţionat anul trecut 35% din lanţul de cafenele 5 to Go şi fondul cu capital de risc DMoonshots, care finanţează start-up-uri şi unde este partener cu Ştefan Dragic şi Branka Paicu. În portofoliul DMoonshot se află deja investiţia de jumătate de milion de euro în Medicai, o platformă care permite colaborarea multidisciplinară între doctori şi pacienţii, şi cea de 300.000 de dolari în XO.

    CONTEXT:
    La nivel mondial, numărul celor care folosesc aplicaţiile de dating va depăşi anul acesta 300 de milioane, iar 75% dintre ei au sub 30 de ani, 90% sub 40 de ani, indică cercetările care evaluează piaţa aplicaţiilor de dating la peste 4 miliarde de dolari, potrivit studiilor citate de reprezentanţii companiei. 

    DECIZIE:
    Fondul de investiţii românesc cu capital de risc (VC) DMoonshot participă cu 300.000 de dolari la finanţarea unui start-up american de tehnologie. În rândul finanţatorilor se numără şi Pierre Omidyar, fondatorul eBay, cotat de Forbes cu o avere de peste 12 miliarde de dolari.

    CONSECINŢE:
    Potenţialul de venituri pentru aplicaţiile de dating este ridicat, în contextul în care liderul pe piaţa americană, Tinder (parte a grupului Match Group), considerat aplicaţia Milenialilor, a avut încasări anul trecut de 1,2 miliarde de dolari (o creştere de 43% faţă de 2018) şi peste 50 de milioane de utilizatori la nivel global. Monetizarea aplicaţiei se face prin intermediul abonamentelor premium. Reprezentanţii companiei nu au în acest moment o previziune de venituri, dar au deja câteva sute de clienţi plătitori.