BusinessMagazin

Tag: fond

  • Un fond danez de pensii vinde acţiunile investite în Wizz Air în urma unui scandal cu rădăcini în România

    Acţiunile în valoare de 3 milioane de dolari deţinute de fondul danez de pensii AkademikerPension la Wizz Air sunt vândute ca urmare a faptului că operatorul aerian nu le permite angajaţilor să formeze sindicate. Scandalul a pornit în România în 2014.

    Fondul danez de pensii Akademi­kerPen­sion, care gestionează active în valoare de 23 mld. dolari, vinde acţiunile investite în operatorul aerian low-cost Wizz Air, în valoare de 3 mil. do­lari.

    Motivul acestei decizii este „abuzul Wizz Air asupra drep­turilor omu­lui şi asupra dreptu­rilor anga­jaţilor“, spun ofi­cialii Akademi­kerPen­sion. Scandalul are rădăcini în România: în 2014, Wizz Air a fost amendată de instanţă după ce 19 an­gajaţi români au fost concediaţi la scurt timp după ce şi-au făcut sindicat.

    „În urma discuţiilor cu managementul com­paniei, nu am primit asigurări că vor iniţia schimbările pe care le-am solicitat în ce­ea ce priveşte problemele legate de drep­tu­rile omului şi ale muncii. (…) Com­porta­men­tul conducerii intră în conflict cu drep­turile omului şi ale muncii, aşa cum sunt subli­niate, printre altele, de principiile direc­toa­re ale ONU privind afacerile şi drepturile omu­lui. Riscul de a fi asociaţi cu o încălcare cla­ră şi persistentă a politicii noastre de in­vestiţii responsabile este pur şi simplu prea ma­re dacă rămânem cu această investiţie. Excluderea este ultimul instrument pe care îl avem la dispoziţie. Dacă nu suntem pregătiţi să-l folosim, nu avem nicio pârghie atunci când, ca investitor, încercăm să influenţăm com­paniile să-şi schimbe cursul în astfel de situa­ţii. Prin urmare, Wizz Air este acum exclus din universul nostru investiţional“, a de­clarat Jens Munch Holst, CEO al AkademikerPension.

    Într-un comunicat trimis de Akade­mi­kerPen­sion se precizează că manage­men­tul Wizz Air a refuzat în mod repetat să recu­noască libertatea angajaţilor de a-şi for­ma sindicate şi de a participa la negocieri colec­tive în state precum România, Ucraina, Norvegia şi Italia.

    La finalul anului trecut, un număr de 14 investitori, printre care se află AkademikerPension şi compania britanică Ardevora Asset Management, au cerut într-o scrisoare transmisă către  Wizz Air să permită formarea sindicatelor în companie. Informaţia, relatată de agenţia de presă Reuters, venea în contextul în care investitorii susţin că drepturile angajaţilor Wizz Air sunt încălcate. Aceştia au ameninţat că îşi retrag investiţia dacă oficialii Wizz nu le îndeplinesc cererile.

    Rădăcinile acestei situaţii vin din România, când, în 2014, 19 angajaţi ai Wizz Air din România au format sindicatul Aerolimit Professional, iar la scurtă vreme după aceea au fost concediaţi. O parte dintre angajaţi au contestat în instanţă decizia şi au câştigat. Cel mai mediatizat caz a fost cel al lui Mircea Constantin, însoţitor de zbor şi liderul de sindicat al Aerolimit Professional (sindicatul format în cadrul Wizz Air România), care a câştigat în instanţă şi care a fost reangajat, iar acum este şi reprezentantul în România al Flight Personnel Union (FPU), comunitatea angajaţilor din industria aviaţiei.

    În România lucrează circa 1.000 de angajaţi în cadrul Wizz Air în prezent. Oficialii companiei au precizat, într-un răspuns transmis către ZF la finalul anului trecut, că, în perioada de vârf a pandemiei, au trebuit să renunţe la aproximativ 1.000 de angajaţi din totalul celor 5.000, dar că totuşi i-au reangajat pe mulţi dintre aceştia şi au revenit la un efectiv de peste 5.000 de colegi în prezent. Wizz Air este listată la Bursa din Londra şi are o capitalizare de circa 5 miliarde de lire sterline (6,7 mld. dolari).

     

  • Ministerul de Finanţe a devenit acţionar al Fondului Proprietatea. Adrian Câciu: Am virat capitalul social nevărsat de 18 ani

    Ministerul Finanţelor. ca reprezentant al Guvernului şi statului român, a virat ieri  capitalul social nevărsat de 18 ani la Fondul Proprietatea, devenind acţionar al Fondului, a anunţat miercuri ministrul de resort, Adrian Câciu, în deschiderea şedinţei de Guvern.

    ”Ministerul şi-a îndeplinit rolul prevăzut de Legea 31 a societăţilor comerciale. Am închis astfel un capitol istoric, un demers care până la urmă era aşteptat de toate instituţiile financiare care au caracter de monitorizare, şi aici mă refer şi la Autoritatea de Supraveghere Financiară, dar şi la celelalte elemente. În acest moment, Ministerul Finanţelor este acţionar al Fondului Proprietatea şi vom analiza împreună care este evoluţia acestui Fond. Prin perspectiva acestei virări, nu pot să spun decât că valoarea acţiunilor este de 7 ori faţă de valoarea subscrisă şi vărsată”,a spus Adrian Câciu.

    Franklin Templeton International, administrator al Fondului Proprietatea, a anunţat că, pe 1 februarie 2022, statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, a achitat fondului suma de circa 189,2 milioane de lei, reprezentând plata aferentă tuturor acţiunilor neplătite deţinute de statul român la FP.

    La data de 31 decembrie 2021, statul român deţinea aproximativ 363,8 milioane de acţiuni neplătite, fiecare acţiune având o valoare nominală de 0,52 lei, conform unui document publicat la bursă.

    „Plata menţionată anterior s-a efectuat în exercitarea drepturilor Statului român în baza Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.”

    Aşadar, începând cu data de 1 februarie, noua valoare a capitalului social subscris şi vărsat al fondului este e circa 3,3 miliarde de lei, împărţit în 6,4 miliarde de acţiuni, fiecare cu o valoare nominală de 0,52 de lei.

  • Preşedintele Biden înăspreşte regulile de călătorie pe fondul noilor cazuri Omicron

    Preşedintele Joe Biden a dezvăluit reguli mai stricte de călătorie Covid-19, în contextul în care SUA au confirmat câteva cazuri de variantă Omicron, relatează BBC.

    Biden a declarat că planul său “nu include închideri sau blocaje” şi nu modifică regulile de vaccinare.

    Au fost depistate cazuri în California, Colorado, Minnesota, New York şi în Hawaii, unde autorităţile spun că persoana nu avea antecedente recente de călătorie.

    Oficialii de stat din domeniul sănătăţii au raportat doar simptome uşoare în aceste cazuri.

    Varianta a fost găsită acum până în 30 de ţări, potrivit rapoartelor.

    Încă nu este clar dacă tulpina Omicron este asociată cu o transmitere mai mare sau cu un risc mai mare de a se sustrage vaccinurilor.

    Conform detaliilor dezvăluite joi, toţi pasagerii internaţionali vor trebui să fie testaţi cu 24 de ore înainte de a pleca în SUA, indiferent de statutul lor de vaccinare. Masca este obligatorie în avioane, trenuri şi autobuze până în martie.

    Guvernul american va încerca să pună la dispoziţie milioane de teste gratuite la domiciliu prin intermediul companiilor de asigurări private pentru cei care au asigurare şi prin intermediul centrelor de sănătate şi al clinicilor rurale pentru cei care nu au.

    Planul administraţiei pentru lunile de iarnă constă, de asemenea, în măsuri de încurajare a tuturor adulţilor să îşi facă vaccinurile de rapel, inclusiv printr-o campanie de educare a publicului şi prin acţiuni de informare.

    Peste 40 de milioane de americani au făcut vaccinurile de rapel, dar Biden a declarat că alte aproape 100 de milioane de persoane sunt eligibile şi nu şi-au făcut încă vaccinul.

    Sute de clinici de vaccinare vor fi înfiinţate în întreaga ţară în încercarea de a creşte rata de imunzare în rândul copiilor şi adolescenţilor.

    SUA şi alte câteva ţări au interzis călătoriile din opt ţări din Africa de Sud. Experţii în sănătate au declarat că restricţiile de călătorie le oferă timp pentru a studia noua variantă.

  • Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă starea de sănătate. Psiholog: „Schimbarea vine pe un fond agitat”

    România trece în noaptea de sâmbătă spre duminică la ora de iarnă. Vom da ceasurile înapoi cu o oră, ora 04:00 devenind ora 03:00. Ziua de duminică va fi cea mai lungă din an, însă această schimbare poate avea efecte negative asupra stării noastre de sănătate.

    Psihologul Keren Rosner explică, într-un interviu pentru Gândul, că organismul uman poate fi afectat odată cu trecerea la ora de iarnă, schimbare ce corespunde cu debutul sezonului rece. Astfel, lumina difuză, întunericul care se lasă mult mai devreme, lipsa culorilor şi a soarelui alături de atmosfera cenuşie, induc o stare afectivă deprimantă, de tristeţe şi apatie, cât şi tulburări de concentrare şi memorie.

    „Organismul are nevoie de o perioadă de adaptare la noile condiţii, iar această adaptare este stresantă pentru organism din punct de vedere fizic, cât şi psihic. În special, acest efort psihic de adaptare este resimţit la persoanele care sunt predispuse depresiei, anxietăţii, care au o viaţă nesatisfăcătoare, persoane care resimt foarte greu schimbarea şi o percep ca pe o destabilizare a vieţii”, explică psihoterapeutul Keren Rosner.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Bitcoinul, la un nou nivel record de 66.000 de dolari după istorica lansare a ETF-ului din Statele Unite. Randamentul de la începutul anului depăşeşte 127%

    Bitcoinul a ajuns miercuri la un nou maxim istoric de 66.100 dolari, în creştere cu 5,7%, pe măsură ce investitorii au salutat lansarea primului ETF (exchange traded fund) futures cu expunere pe crypto din Statele Unite, conform datelor agregate de CoinDesk.

    În prima zi a anului, preţul unui Bitcoin era de aproape 29.000 de dolari, ceea ce înseamnă că randamentul din 2021 depăşeşte 127%.

    Totodată, sentimentul pieţei din SUA a fost alimentat de comentariile investitorului Paul Tudor, care a declarat că Bitcoinul este un activ de refugiu mai bun decât aurul.

    „Bitcoinul constituie o acoperire grozavă. Spaţiul crypto câştigă în mod clar cursa împotriva aurului. De asemenea, cred că moneda este o acoperire bună în faţa inflaţiei”, a spus Tudor, potrivit CNBC.

    ETF-ul ProShares Bitcoin Strategy, care monitorizează contracte futures pe Bitcoin, a crescut cu aproape 5% în prima zi de tranzacţionare pe Bursa din New York.

    Nu toată lumea din industria crypto a fost impresionată. Unii investitori în Bitcoin îşi doresc un ETF care monitorizează preţul actual, în detrimentul contractelor futures.

    „Este bine că există mai multe produse, însă nu văd sensul în a investi într-un ETF futures pe Bitcoin când poţi cumpăra moneda direct din piaţă”, spune Jodie Gunzberg, managing director al indicilor CoinDesk.

    Totuşi, lansarea fondului marchează un moment extrem de important pentru sectorul crypto, care a încercat de-a lungul anilor să schimbe percepţia Wall Street-ului cu privire la monedele virtuale.

    Ethereum, a doua cea mai valoroasă criptomonedă, s-a apreciat cu 5% la peste 4.000 de dolari. XRP şi Polkadot au înregistrat creşteri de 4,3% şi, respectiv, 5%. Solana este pe plus cu 4,8%.

     

  • Moment cheie pentru piaţa crypto: ETF-ul futures cu expunere pe Bitcoin a debutat drept al doilea cel mai tranzacţionat fond din istoria SUA

    Primul ETF (exchange traded fund) cu expunere pe Bitcoin, listat în Statele Unite, a debutat drept al doilea cel mai tranzacţionat fond din istorie, într-un moment de cotitură pentru industria criptomonedelor, scrie Bloomberg.

    Tranzacţionat sub simbolul BITO, ETF-ul ProShares Bitcoin Strategy a crescut cu aproximativ 4,9% la 41,94 dolari. Peste 24 de milioane de acţiuni şi-au schimbat proprietarul în ziua de marţi, 19 octombrie. Din cauza modului în care fondul reglează tranzacţiile, fluxurile nete din jurul produsului nu vor fi cunoscute – cel mai probabil – până joi dimineaţa.

    Cu un rulaj de aproape un miliard de dolari, debutul BITO este depăşit doar de fondul de carbon al BlackRock, care se clasează mai sus datorită unor investiţii pro-seed.

    Astăzi, vor începe să fie tranzacţionate mai multe opţiuni pe BITO, urmând să fie accesate în cadrul exchange-urilor NYSE Arca Options şi NYSE American Options.

    Între timp, Bitcoinul depăşeşte 64.000 de dolari (plus 2,7%) şi se apropie de maximul stabilit la jumătatea lunii aprilie.

    „Din conversaţiile noastre cu actorii pieţei, cred că cifrele sunt legate de ideea conform căreia lansarea va fi una de succes. Având în vedere numărul de aplicaţii folosite de investitorii de retail pentru a participa în BTC, ETF-ul din SUA satisface fără îndoială o cerere care – deşi este nişată – prezintă un caracter latent”, spune Stephane Quellette, CEO al crypto-platformei FRNT Financial.

    Respectivul ETF a fost aşteptat îndelung de comunitatea crypto şi investitorii de pe Wall Street, care au argumentat de-a lungul anilor că aprobarea autorităţilor ar deschide drumul criptomonedelor către mai mulţi investitori mainstream.

    Fondul ProShares este bazat pe contracte futures şi a fost înregistrat sub regulile impuse fondurilor mutuale, despre care Gary Gensler, şeful SEC („ASF-ul” american), spune că oferă „un grad suplimentar de protecţie”.

    Conform estimărilor firmei de cercetare Fundstrat Global Advisors, ETF-ul ar putea atrage fluxuri de 50 de miliarde de dolari în următorul an, notând în acest sens entuziasmul din jurul fondului şi dinamica pieţei crypto.

     

  • F. Timmermans: Va exista un fond social destinat tranziţiei energetice de 72 de miliarde de euro. O să fie al naibii de greu, dar nu ne permitem să nu facem asta. Nimeni nu va fi lăsat în urmă

    Un mega-fond destinat susţinerii categoriilor vulnerabile de consumatori de energie va fi creat, valoarea acestuia urmând să fie de 72 de miliarde de euro, pe următorii 10 ani.  

    “Ţintele de emisii vor ţine cont de PIB/capita. Includerea transporturilor rutiere şi a clădirilor în schema de emisii de carbon este foarte dificilă. Costurile pentru noile certificate se vor regăsi la distribuitorii de combustibili, în funcţie de emisiile pe care acei combustibili le emit. Acest lucru îi va determina să treacă spre soluţii sustenabile de mobilitate. Mai departe, vom avea un fond de 72 de miliarde de euro pentru a-i susţine pe consumatorii vulnerabili în această tranziţie. Nu rămâne nimeni în urmă. O să fie al naibii de greu, dar trebuie să facem asta. Nu ne permitem altfel”, a declarat Frans Timmermans, vicepreşedinte exe­cutiv al Comisiei Europene, cel care conduce de la cel mai înalt nivel realizarea şi implementarea Green Deal. 

    Pachetul Fit for 55, care transpune în legislaţie obiectivele Green Deal privind neutralitatea climatică a Europei, a fost lansat azi şi va provoca un tsunami industrial, de la sectorul auto, aviatic, transport maritim până la modul în care ne încălzim casele, toate urmând să fie afectate de acest mega-pachet de măsuri.

    Întregul scop al acestui pachet, care practic declanşează o revoluţie industrială, este reducerea emisiilor până în 2030 cu 55% faţă de nivelul din 1990, majorat faţă de ţinta iniţială de 40%. Obiectivul ar trebui atins într-o perioadă de numai 10 ani de zile.

    Una dintre schimbările majore este schimbarea schemei de tranzacţionare a emisiilor de carbon, noi categorii de emiţători urmând să fie incluse.

    “Emisia de CO2 trebuie să aibă un preţ astfel încât companiile şi populaţia să aleagă cea mai verde soluţie. Ştim deja că acest sistem funcţionează. Vom aplica sistemul de emisii la aviaţie şi transportul maritime. Un vas de croazieră emite într-o singură zi echivalentul a 80.000 de maşini. Tranziţia va fi însoţită de un fond care va combate sărăcia energetică şi-i va susţine pe cei care nu-şi pot plăti facturile”, a mai spus preşedinta CE, Ursula von der Leyen.

  • Ce investiţii a făcut BCR Pensii, cel mai performant fond Pilon II, în T1/2021

    Prin intermediul fondului de pensii private BCR Pensii, cel mai performant din România în ultimii 10 ani, circa 700.000 de salariaţi români, adică aceia care cotizează cu 3,75% din venitul brut lunar către acest fond, au devenit în T1/2021 investitori indirecţi ai unora dintre cele mai mari companii europene, precum cel mai mare producător de oţel din lume, un producător de ciment cu activitate în România şi cea mai mare bancă spaniolă.

    Astfe,l BCR Pensii, cu un randament de 6,8% din mai 2020 şi până în mai 2021, şi active de circa 5,7 mld. lei, avea la final de martie 2021 investiţii de 13,3 milioane de lei la Arcelormittal, iar la producătorul de ciment Heidelbergce­ment circa 11,4 mil. lei, potrivit celor mai recente raportări trimestriale, publicate săptămâna trecută.

    Pe lista noilor investiţii ale BCR Pensii la companii ale căror acţiuni sunt listate pe burse externe sunt şi Banco Santender (6,1 mil. lei), GEA Group AG – o companie germană care oferă tehnologie industrială pentru sectorul agricol (12,8 mil. lei), şi Deutsche Post cu 3,2 mil. lei.

     

  • Guvernul înfiinţează Garda Forestieră Naţională

    Executivul  aprobat, miercuri, OUG pentru înfiinţarea Gărzii Forestiere Naţionale, anunţă Ministerul Mediului. Tanczos Barna spune că măsura a fost luată pentru obţinerea unor rezultate mai bune în lupta împotriva infracţionalităţii de mediu, în special a tăierilor ilegale de păduri.

    Guvernul a aprobat, prin Ordonanţă de Urgenţă, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, înfiinţarea Gărzii Forestiere Naţionale.

    „Această măsură vine ca urmare a evoluţiei continue a activităţilor în domeniul silvic, în vederea obţinerii unor rezultate mai bune în lupta împotriva infracţionalităţii de mediu, în special a tăierilor ilegale de păduri, dar şi pentru întărirea capacităţii de control şi monitorizarea fondului forestier”, a subliniat ministrul Barna Tanczos.

    Garda Forestieră Naţională este instituţie publică ce va funcţiona ca structură de specialitate a administraţiei publice centrale care răspunde de silvicultură, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat şi se va afla în subordinea autorităţii publice centrale pentru silvicultură.

    Conducerea Gărzii Forestiere Naţionale este asigurată de un inspector general cu rang de secretar de stat, care are calitatea de ordonator secundar de credite, ajutat de un inspector general adjunct, cu rang de subsecretar de stat, angajaţi în condiţiile legii. Gărzile Forestiere trec în subordinea Gărzii Forestiere Naţionale, ca instituţii publice cu personalitate juridică.

    Principalele atribuţii ale Gărzii Forestiere Naţionale constau în:
    • coordonarea activitatăţii gărzilor forestiere;
    • avizarea propunerilor de acte normative emise de gărzile forestiere;
    • controlarea aplicării regimului silvic în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional;
    • controlarea aplicării regimului cinegetic în fondul cinegetic naţional;
    • controlarea trasabilităţii materialelor lemnoase, conform prevederilor legale în vigoare;
    • realizarea de sinteze şi analize de risc privind fondul forestier naţional şi fondul cinegetic.

    Totodată, Gărzile forestiere vor avea ca atribuţii implementarea, monitorizarea şi controlarea aplicării regimului silvic în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, dar şi a aplicării regimului cinegetic în fondul cinegetic naţional. Gărzile forestiere vor monitoriza şi controla trasabilitatea materialelor lemnoase, conform prevederilor legale în vigoare şi vor elabora rapoartele operative pe care le vor transmite către Garda Forestieră Naţională, în vederea realizării de sinteze şi analize de risc privind fondul forestier naţional şi fondul cinegetic. Organizarea, funcţionarea şi repartizarea numărului de posturi pentru Garda Forestieră Naţională şi Gărzile Forestiere se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

  • Nemţii se împrumută tot mai mult. Guvernul german vrea să mai împrumute încă 100 de miliarde de euro în 2022 pentru a naviga efectele pandemiei. Cea mai puternică economie din Europa a împrumutat deja 370 de miliarde de dolari pe fondul pandemiei

    Germania vrea să mai împrumute încă 100 de miliarde de euro în 2022, cu 18,2 miliarde de euro mai mult decât estima anterior, în contextul în care efectele pandemiei continuă să pună presiune pe bugetul celei mai mari economii din Europa, potrivit FT.

    Statul german a acumulat o datorie de 370 de miliarde de euro începând de anul trecut, pe fondul pandemiei, iar intenţia de a mai împrumuta 100 de miliarde de euro a fost înscrisă în proiectul de buget pentru 2022, votat miercuri de cabinetul cancelarului Angela Merkel.

    Totodată, miniştrii din cabinetul Merkel au votat şi planul financiar pe termen mediu, până în 2025.

    Cu toate acestea, Germania îşi alege un nou parlament în septembrie, ceea ce înseamnă că planul de cheltuieli din buget ar putea suferi modificări semnificative.

    Germania a implementat o serie amplă de măsuri de sprijin şi de programe de ajutor, pe fondul crizei generate de pandemia de Covid-19. În acest context, nemţii au abandonat angajamentul pentru un buget echilibrat, în timp ce a eliminat limita pe îndatorare stabilită chiar prin constituţia germană.

    Această limită poate fi eliminată în caz de catastrofă naturală sau alte urgenţe, iar suspendarea ei trebuie să se menţină şi în 2022 dacă Germania vrea să împrumute cei 99,7 miliarde de euro de care are nevoie.

    În acelaşi timp, ministerul de Finanţe al ţării a precizat că această limită va fi reimpusă în 2023, când împrumuturile ar trebui să se situeze la 5,4 miliarde euro pe tot anul, înainte de a creşte la 12 miliarde euro în 2024, respectiv 11,8 miliarde euro în 2025.

    Cele 370 de miliarde de euro împrumutate deja de guvernul german au ajutat parţial şi la finanţarea programului de ajutor pentru companiile afectate de lockdown, într-unul dintre cele mai generoase programe din lumea vestică.

    Concret, autorităţile au plătit până acum peste 108 miliarde de euro, în contextul în care din noiembrie 2020 şi până acum au plătit 25,8 miliarde de euro sub formă de granturi nerambursabile pentru businessuri.