Tag: FMCG

  • Scandia: Vrem sa fim cea mai mare companie de produse alimentare

    “Vrem ca in cinci ani sa devenim cel mai mare producator din
    domeniul <food>”, a declarat Robert Redeleanu, director
    general al Scandia Foods, companie care a parcurs recent un amplu
    proces de branding de companie – anterior numindu-se Scandia Sibiu.
    Numele companiei coincidea, pana de curand, cu cel al celei mai
    vandute marci de pateuri de pe piata. “Numele care ne-a insotit in
    ultimii opt ani de zile avea nevoie de o schimbare, care nu este
    doar un make-up, ci este o schimbare care se refera la relatia cu
    partenerii, furnizorii, clientii”, explica Redeleanu.

    Compania detine, conform datelor MEMRB citate de oficialii
    Scandia, o cota de piata in volum de peste 54% in segmentul
    pateurilor si peste 70% din volumul total de conserve de pe piata
    romaneasca, tinteste ca in acest an sa-si mentina nivelul
    afacerilor la acelasi nivel ca si anul trecut, pentru care a
    raportat vanzari de 203 milioane de lei, in crestere cu 1,7% fata
    de 2008. Scandia, care are in portofoliu marcile Scandia Sibiu,
    Bucegi si Sadu, nu a crescut preturile la raft pe parcursul acestui
    an, in ciuda majorarii TVA si a faptului ca “suntem influentati de
    cursul de schimb euro/leu, din cauza ca peste 70% din materiile
    prime sunt din import”, spune Redeleanu. In primele sase luni ale
    acestui an compania a avut rezultate similare cu cele din prima
    parte a anului trecut.

    Numele companiei, cu o istorie de aproape 90 de ani, se trage de
    la faptul ca in 1941 un fond de investitii scandinav a investit in
    afacerea dezvoltata la Sibiu. Pe piata romaneasca de conserve mai
    sunt prezente companii ca Orkla Foods, Hame Romania si Glina. Piata
    conservelor de carne este evaluata la 75 de milioane de euro.

  • Martin Schuldt este noul reprezentant general al Cargill Romania

    “Vedem in Romania un potential urias in sectoarele alimentar si
    agricol, din perspectiva regionala european”, spune Schuldt.

    Schuldt preia rolul de reprezentant pentru Romania de la Nese
    Tagma, care va coordona din Belgia operatiunile europene de
    imbuteliere a uleiurilor Cargill. Succesorul lui Tagma pentru
    postul de director general al diviziei de uleiuri vegetale din
    cadrul Cargill Romania va fi anuntat in viitorul apropiat.

    Cargill este prezent in Romania din 1996, are 21 de puncte de
    lucru si aproximativ 750 de angajati in toata tara. Compania
    desfasoara activitati in domeniul cerealelor si semintelor
    oleaginoase, uleiurilor imbuteliate si uleiurilor vegetale
    rafinate, precum si in nutritia animala.

  • Fabrica P&G de la Urlati. Unde se fac sampoane pentru 20 de tari

    Alin Stan are 32 de ani si lucreaza de sapte ani la
    Procter&Gamble, si-a terminat studiile in Germania si s-a
    angajat ca inginer in filiala nemteasca a grupului, apoi a urmat un
    stagiu de trei ani in Belgia. Acum este responsabil de punerea in
    functiune a liniilor de ambalare a sampoanelor din noua fabrica de
    la Urlati, unde grupul american a investit 100 de milioane de
    dolari in cea mai moderna fabrica a grupului din acest
    moment.

    Stan s-a intors in Romania in 2008 si a facut parte din echipa care
    s-a ocupat de dezvoltarea, din primele faze, a proiectului din
    oraselul cu 12.000 de locuitori de langa Ploiesti. Saptamana
    trecuta, la inaugurarea oficiala a fabricii, principala grija a lui
    Alin Stan a fost sa raspunda la intrebari despre detalii tehnice
    pentru grupul de ziaristi echipati cu halate albe carora le-a fost
    ghid in turul de fabrica. Impartita pe zone (de productie,
    ambalare, stocare), fabrica ocupa acum sase hectare de teren din
    cele 25 concesionate de P&G de la Consiliul Judetean
    Prahova.

    Alin Stan povesteste insufletit, langa liniile de ambalare, ca
    materiile prime (“e vorba de peste 100 de ingrediente”) ajung la
    fabrica, sunt descarcate, stocate, folosite apoi in sala de
    productie, iar sampoanele (“linia de balsam va intra in productie
    in cateva luni”) sunt apoi ambalate si isi urmeaza drumul catre
    rafturile depozitului. Cele patru linii de productie instalate in
    fabrica – dintre care trei pentru sampoane si unul pentru balsam de
    par – stralucesc, in asteptarea muncitorilor. Dupa ce vor primi
    toate avizele de calitate (“acum se fac teste”), sampoanele
    (Wash&Go, Head&Shoulders si Pantene) vor tinti 300 de
    milioane de consumatori din 20 de tari, peste 90% din productie
    fiind destinata exportului.

    La finalul turului de fabrica, sute de oameni, din care 250 sunt
    chiar angajatii fabricii, imbracati cu totii in tricouri bleu si
    blugi crem, asteapta ca discursurile oficiale sa fie rostite de pe
    scena ridicata in fabrica. Sunt aici presedintele Basescu,
    ministrul mediului, Laszlo Borbely, Theodor Melescanu si
    oficialitati locale.

    Bob McDonald, director executiv general si presedinte al
    Consiliului de Administratie al P&G, presedintele Traian
    Basescu si Luc Viaene, directorul fabricii din Urlati, asteapta sa
    se faca liniste – una dintre liniile de productie nu a fost oprita
    – inainte de urcarea lor pe scena.

    Bob McDonald, caruia nu i-a luat mai mult de zece minute sa
    aprobe planul de investitii pentru Romania (“dar inainte de a
    ajunge la mine o astfel de propunere trece prin multe maini”) a
    tinut primul discurs, spunand ca se asteapta ca pe viitor “sa
    extindem investitia”, dar nu a oferit detalii suplimentare despre
    sume nici ulterior, in conferinta de presa.
    In cele cateva minute de discurs, presedintele Traian Basescu a
    mentionat ca aceasta investitie “probeaza faptul ca Romania este un
    loc in care sa investesti” si a spus ca fabrica “este importanta si
    pentru ca produsele sunt destinate in primul rand exportului”. A
    adresat multumiri – investitorilor, celor ce au lucrat la ridicarea
    rapida a fabricii, angatilor – si a asigurat audienta, pe un ton de
    gluma, ca “desi nu par, voi fi un consumator al produselor
    P&G”.

    Ultimul discurs oficial a apartinut lui Luc Viaene, directorul
    fabricii P&G din Urlati, care a vorbit in romana. Viaene a
    declarat apoi, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, ca s-a ocupat
    de acest proiect din primul moment, inca inainte de a se fi pus
    problema locului unde va fi ridicata fabrica. “Am facut un studiu
    sa vedem ce loc ar fi cel mai potrivit pentru o noua fabrica. Nu ne
    gandeam la un loc anume, dar acesta s-a dovedit a fi in Romania”,
    spune Viaene, care a venit pentru prima oara la Timisoara, in 1996.
    Vreme de cativa ani, cat s-au derulat investitii in linii de
    productie la Timisoara, Viaene venea destul de des in Romania, dar
    nu cunostea prea bine Bucurestiul.
    Cand s-a intors in 2007, dupa cativa ani de la ultimele vizite, a
    fost surprins de schimbarea prin care trecuse tara – de la numarul
    mai mare de magazine ale retelelor moderne si pana la felul cum
    fusesera renovate cladirile vechi. Se schimbasera si pretentiile
    consumatorilor, dupa o perioada cand consumul avea cresteri anuale
    de cate doua cifre.

    Pe parcursul ultimilor doi ani, pe fondul recesiunii, si
    vanzarile P&G Distribution (care are in portofoliu marci ca
    Ariel, Tide, Ace, Fairy si Pampers) au scazut la 280 milioane de
    euro in 2009, fata de 315 milioane de euro in 2008. In Romania,
    grupul are competitie din partea altor companii multinationale, ca
    Unilever, care a terminat anul trecut cu o cifra de afaceri de 177
    de milioane de euro, si Henkel, cu vanzari totale de 135 de
    milioane de euro (care cuprind bunuri de larg consum si materiale
    de constructii).

    Totusi, in ciuda inaspririi conditiilor economice, pe parcursul
    acestui an “nu am schimbat planul de afaceri din cauza masurilor de
    austeritate”, declara Sotirios Marinidis, CEO al filialei
    romanesti. Dimpotriva, compania are planuri ferme de a investi in
    continuare in fabrica de la Urlati, pe care ar vrea s-o completeze
    cu linii de productie si pentru alte categorii de produse din
    portofoliu. Jon R. Moeller, director executiv financiar al
    grupului, afirma ca P&G investeste in total “4% din valoarea
    vanzarilor”.

    Din cele zece fabrici trecute pe lista de investitii din acest
    an, cea de la Urlati este “a treia, in functie de valoarea
    bugetelor alocate si singura din Europa”, spune directorul
    fabricii. Investitia de aici s-a impus, explica el, pentru ca
    fabrica din Franta care producea pentru tarile unde vor fi vandute
    sampoanele de la Urlati nu mai facea fata cererii. Este insa
    “complet exclus” ca fabrica din Franta sa-si inchida portile,
    sustine Ramona Brad, communications asociate director in cadrul
    P&G.

    Bob McDonald, aflat la a doua sa vizita in Romania, dupa ce in
    urma cu cativa ani a participat la inaugurarea sediului central de
    la Bucuresti, a declarat ca impactul investitiei asupra comunitatii
    locale este important, mai cu seamna ca “de fiecare loc de munca
    din cadrul P&G se leaga alte trei slujbe”. De fapt, investitia
    de la Urlati a revigorat oraselul de 12.000 de locuitori. In
    perioada comunista, cea mai mare parte a acestora lucrau fie pentru
    industria textila – care a intrat in declin -, fie aveau activitati
    legate de extragerea petrolului – dar sondele sunt acum
    parasite.

    Aportul autoritatilor locale la aceasta investitie – cea mai mare
    fabrica inaugurata in acest an in Romania – a constat intr-un
    proiect in valoare de 2,5 milioane de euro pentru “viabilizarea
    terenului si aducerea utilitatilor”, conform lui Mircea Cosma,
    presedintele Consiliului Judetean Prahova. De fapt, zona Ploiesti
    este unul din cei mai importanti poli ai investitiilor la nivel
    national, daca ne gandim ca alti trei mari producatori din
    industria bunurilor de larg consum – Unilever, Bergenbier si
    British American Tobacco – au fabrici in zona. Unilever a inceput
    investitiile in Romania prin achizitia fabricii de detergenti Dero
    din Ploiesti, in 1995. Noua ani mai tarziu, compania a ridicat in
    spatiul alaturat fabricii de detergenti o alta unitate de productie
    pentru marcile Rama, Delma, Knorr si Delikat.

    Producatorul de bere Bergenbier, care a realizat anul trecut o
    cifra de afaceri de 135 de milioane de euro, a anuntat recent ca
    doreste sa-si concentreze toata productia de pe piata romaneasca in
    fabrica de la Ploiesti, dupa ce anul trecut a inchis un spatiu la
    Blaj. Acelasi oras a fost ales si de British American Tobacco, cel
    mai mare producator local din domeniul bunurilor de larg consum, cu
    o cifra de afaceri de 1,15 miliarde de euro in 2009. Catre si
    dinspre aceste fabrici fac zilnic naveta zeci de angajati care
    lucreaza in zona Ploiesti, dar locuiesc in Bucuresti. La fel face
    si Alin Stan, care, odata incheiat proiectul de investitie de la
    Urlati, va pleca “cel mai probabil” spre o alta viitoare fabrica.
    Ca navetist, Stan e avantajat: locuinta lui e la iesirea din
    Capitala, pentru ca sotia sa lucreaza acum la o firma cu sediul in
    Pipera.

  • Calin Dragan: Cum se vede Coca-Cola dupa sase ani de mandat

    “Cala o cutie de viteze manuala, am schimbat viteza in companie
    pe parcursul mandatului pe care l-am primit in 2004”, spune Calin
    Dragan, director general al Coca-Cola HBC Romania si Moldova.
    Exprimarea plastica acopera sase ani cu conditii intr-adevar cum nu
    se poate mai diferite, cand piata a trecut din perioada consumului
    frenetic in extrema opusa, anul trecut fiind primul in care
    imbuteliatorii de bauturi racoritoare si-au vazut afacerile in
    declin, dupa aproape doua decenii de crestere continua. “Eu am
    crezut mereu ca ritmul de crestere va incetini la un moment dat si
    in functie de asta am luat toate deciziile de coordonare a afacerii
    si cele pentru restructurarea costurilor”, adauga Dragan, 42 de
    ani, de formatie inginer.

    Seful CCHBC este unul dintre putinii romani ce au pe mana
    fraiele unei multinationale care opereaza aici, intreaga lui
    cariera de 17 ani fiind construita in interiorul companiei.
    Restructurarea de care vorbeste a fost un element-cheie al planului
    sau si care a permis ca in cinci ani, din 2004 pana in 2008,
    vanzarile sa creasca de peste doua ori si jumatate, la 550 de
    milioane de euro, iar profitul de peste trei ori, la 66 de
    milioane, conform datelor de la Ministerul Finantelor.

    A fost nevoie de inchiderea a trei fabrici – Oradea, Bucuresti
    si Iasi – pe parcursul a doi ani, de reducerea personalului si de
    canalizarea in schimb a resursei financiare spre investitii in
    linii de productie si in depozite. Decizia de a investi in linii de
    productie performante si in automatizarea depozitelor a fost luata
    inca pe vremea cand costul fortei de munca era unul dintre
    principalele argumente ce puneau Romania in topul listei pentru
    investitorii straini. Zeci de milioane de euro au fost pompati cu
    precadere in fabricile din Ploiesti si Vatra Dornei (pentru
    imbutelierea apelor minerale).


    Anul trecut, firma a terminat constructia unei centrale de
    cogenerare a energiei termice si electrice si a unui depozit
    automatizat langa fabrica din Ploiesti, valoarea investitiei fiind
    de 45 de milioane de euro. Un depozit clasic nu se poate compara,
    ca eficienta, cu unul automatizat: din cel de la Ploiesti se pot
    incarca zilnic 400 de tiruri cu o capacitate de 35 de paleti
    fiecare. Intr-un depozit clasic, masura eficientei insemna ca
    “motostivuitorul sa <alerge> permanent cate jumatate de
    kilometru dus-intors, cu o incarcatura de doi pana la patru
    paleti”.

    La ora actuala, imbuteliatorul Coca-Cola pe piata romaneasca,
    CCHBC, are in tara 1.900 de angajati, trei fabrici, 12 centre de
    distributie, 8 depozite si un portofoliu care reuneste racoritoare
    carbonatate (Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes), necarbonatate
    (Cappy Tempo), nectaruri (Cappy Nectar), ceaiuri (Nestea), apa
    (Dorna, Dorna-Izvorul Alb, Poiana Negri), bauturi energizante
    (Burn) si cafea (Illy).O alta directie pe care a pariat seful CCHBC
    in Romania a fost miza pe echipa de vanzari, pe principiul ca
    oricat de cautat este un produs, daca nu poate fi gasit
    pretutindeni, va pierde din vanzari.

    “De la bun inceput am pus accent pe investitia in forta de
    vanzari, pe care am dublat-o”, spune Dragan, argumentand ca acum
    compania are cea mai puternica retea de distributie de pe piata. In
    ce priveste modul de luare a deciziilor, la CCHBC se practica un
    stil de management foarte descentralizat, cum “probabil doar Sara
    Lee mai are in Romania, un model de management atat de
    descentralizat nefiind uzual pe piata romaneasca”, spune Dragan. Cu
    exceptia departamentului de IT, toate deciziile se iau local, de la
    restructurari si pana la investitii, astfel incat slujba pe care o
    are seamana foarte mult cu un puzzle in care pune cap la cap toate
    piesele.

  • Cum si-a crescut Heineken vanzarile cu 7% in valoare in 2010

    “In primul semestru al acestui an, am continuat sa investim in
    marcile noastre si ne-am concentrat pe activele de baza ale
    companiei. In plus, ne-am imbunatatit abilitatea de a genera
    lichiditati printr-o revizuire atenta a investitiilor, prin
    programele de management al costurilor si prin managementul
    capitalului de lucru”, a declarat Jan Derck van Karnebeek, general
    manager Heineken Romania.

    Conform Asociatiei Berarii Romaniei, in primele sase luni din
    2010, piata berii din Romania a scazut cu aproximativ 11%,
    comparativ cu perioada similara a anului trecut, fiind afectata de
    scaderea puterii de cumparare. Recesiunea economica a determinat
    unele schimbari in comportamentul de consum, multi alegand sa
    consume
    bere
    acasa, in detrimentul consumului in oras.

    Pe piata berii cele mai mari companii sunt Ursus Breweries,
    Heineken Romania, Bergenbier si URBB.

  • Zuzu, care realizeaza 40% din vanzarile Albalact, are cont pe Facebook

    Valoarea totala a proiectului (care include cercetarea,
    proiectul de rebranding, comunicarea si implementarea) se plaseaza
    in jurul a jumatate de milion de euro.

    Albalact, singurul producator roman de lactate din primul
    esalon, a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de peste 53 de
    milioane de euro, in crestere cu aproape 19% fata de anul anterior,
    iar profitabilitatea a crescut spectaculos (cu 330%), ajungand la
    600.000 de euro.Pe piata de lactate, evaluate la un miliard de
    euro, cei mai mari producatori sunt Danone, Friesland-Campina,
    Hochland, Albalact si La Dorna (Lactalis).

  • Criza taie setea. Consumul de bere a scazut cu 11% in ciuda promotiilor

    Chiar daca au incercat sa contracareze cu oferte speciale si noi
    produse, berarii au anuntat pentru prima jumatate a anului o
    scadere a vanzarilor cu 11%, la 7,4 milioane hectolitri in acest an
    de la 8,3 milioane hectolitri in aceeasi perioada a anului
    trecut.

    “Romanii au continuat si in acest an sa aiba un comportament de
    consum conservator, perspectiva adancirii recesiunii economice
    punand si mai multa presiune pe bugetele personale. Cu toate
    acestea, este cert ca romanii iubesc berea, iar producatorii
    din

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum trebuie sa arate berea perfecta

    Intr-o seara caniculara de vara, intr-unul dintre cele mai la
    moda pub-uri din Capitala, povestea prezentarii berii s-a
    transformat intr-un veritabil show. Vreme de peste 40 de minute,
    Franck Evers a explicat de ce e important ca berea sa fie
    prezentata intr-un pahar rece, foarte curat, spuma sa aiba grosimea
    potrivita, iar chelnerul sa aiba cel putin contact vizual cu cel pe
    care il serveste.

    “Sunt olandez, noi suntem recunoscuti pentru zgarcenie. E
    dovedit insa ca dam cu 70% mai mult bacsis daca un chelner are
    contact vizual cu clientul”, glumeste Evers. El spune ca 93% din
    comunicare este nonverbala, iar schimbul de priviri este
    principalul element al “discutiei” cu un consumator la terasa,
    restaurant sau bar.

    Si e un lucru esential, pentru ca in functie de el, un client se
    poate intoarce sau nu in acelasi loc. “E drept ca 70% din nimic e
    tot nimic”, continua sa glumeasca olandezul de 40 de ani care are
    deja peste opt ani de experienta in trainingul barmanilor si face
    turnee de prezentare pentru Heineken, unul dintre cei mai mari
    producatori de bere la nivel mondial.

    Jan Derck van Karnebeek, general manager al Heineken Romania, nu a
    dorit sa comenteze pe marginea sumelor investite de companie in
    astfel de evenimente, dar a precizat ca bugetele alocate in acest
    an sunt cam aceleasi ca in anii trecuti.

    “Cel mai rau lucru pe care poti sa-l faci in perioadele grele
    este sa reduci costurile; dupa ce criza se termina, consumatorul
    isi aminteste daca ai facut rabat”, sustine Karnebeek. Compania sa
    a avut anul trecut o cifra de afaceri de peste 211 milioane de
    euro, in conditiile in care cel mai mare producator de bere de pe
    piata, Ursus Breweries, filiala SABMiller, a avut vanzari de peste
    284 de milioane de euro.

    Expertul olandez are un program aglomerat – calatoreste cu avionul
    cel putin odata pe saptamana si de la Bucuresti avea un zbor catre
    Londra, unde urma sa tina o prezentare similara. In patru ani, de
    cand face turnee de prezentare pentru marca olandeza de bere, a
    vizitat mai mult de 2.000 de spatii de vanzare din peste 35 de
    tari. Marturiseste ca nu bea in timpul “programului de lucru”, desi
    una din principalele lui atributii este sa indemne publicul sa
    deguste berea.

    Pare un pasionat al acestei licori vechi de 5.000 de ani
    (“ganditi-va ca limonada are o istorie de numai 500 de ani”, zice
    el) si afirma ca apropierea lui de domeniu a inceput in urma cu mai
    bine de zece ani, cand avea cateva baruri in Amsterdam si un
    prieten, proprietar al unui restaurant, i-a atras atentia ca nu
    stie prea multe despre berea pe care o vindea.

    De-atunci s-a documentat constant si a participat la concursuri,
    ajungand in cele din urma sa fie ceea ce olandezii numesc “master
    draughter”. Termenul in sine nu are un echivalent exact, dar se
    traduce prin “expert in prezentarea berii”.

  • Cum trebuie sa arate berea perfecta

    Intr-o seara caniculara de vara, intr-unul dintre cele mai la
    moda pub-uri din Capitala, povestea prezentarii berii s-a
    transformat intr-un veritabil show. Vreme de peste 40 de minute,
    Franck Evers a explicat de ce e important ca berea sa fie
    prezentata intr-un pahar rece, foarte curat, spuma sa aiba grosimea
    potrivita, iar chelnerul sa aiba cel putin contact vizual cu cel pe
    care il serveste.

    “Sunt olandez, noi suntem recunoscuti pentru zgarcenie. E
    dovedit insa ca dam cu 70% mai mult bacsis daca un chelner are
    contact vizual cu clientul”, glumeste Evers. El spune ca 93% din
    comunicare este nonverbala, iar schimbul de priviri este
    principalul element al “discutiei” cu un consumator la terasa,
    restaurant sau bar.

    Si e un lucru esential, pentru ca in functie de el, un client se
    poate intoarce sau nu in acelasi loc. “E drept ca 70% din nimic e
    tot nimic”, continua sa glumeasca olandezul de 40 de ani care are
    deja peste opt ani de experienta in trainingul barmanilor si face
    turnee de prezentare pentru Heineken, unul dintre cei mai mari
    producatori de bere la nivel mondial.

    Jan Derck van Karnebeek, general manager al Heineken Romania, nu a
    dorit sa comenteze pe marginea sumelor investite de companie in
    astfel de evenimente, dar a precizat ca bugetele alocate in acest
    an sunt cam aceleasi ca in anii trecuti.

    “Cel mai rau lucru pe care poti sa-l faci in perioadele grele
    este sa reduci costurile; dupa ce criza se termina, consumatorul
    isi aminteste daca ai facut rabat”, sustine Karnebeek. Compania sa
    a avut anul trecut o cifra de afaceri de peste 211 milioane de
    euro, in conditiile in care cel mai mare producator de bere de pe
    piata, Ursus Breweries, filiala SABMiller, a avut vanzari de peste
    284 de milioane de euro.

    Expertul olandez are un program aglomerat – calatoreste cu avionul
    cel putin odata pe saptamana si de la Bucuresti avea un zbor catre
    Londra, unde urma sa tina o prezentare similara. In patru ani, de
    cand face turnee de prezentare pentru marca olandeza de bere, a
    vizitat mai mult de 2.000 de spatii de vanzare din peste 35 de
    tari. Marturiseste ca nu bea in timpul “programului de lucru”, desi
    una din principalele lui atributii este sa indemne publicul sa
    deguste berea.

    Pare un pasionat al acestei licori vechi de 5.000 de ani
    (“ganditi-va ca limonada are o istorie de numai 500 de ani”, zice
    el) si afirma ca apropierea lui de domeniu a inceput in urma cu mai
    bine de zece ani, cand avea cateva baruri in Amsterdam si un
    prieten, proprietar al unui restaurant, i-a atras atentia ca nu
    stie prea multe despre berea pe care o vindea.

    De-atunci s-a documentat constant si a participat la concursuri,
    ajungand in cele din urma sa fie ceea ce olandezii numesc “master
    draughter”. Termenul in sine nu are un echivalent exact, dar se
    traduce prin “expert in prezentarea berii”.

  • Albalact a crescut cu 7% in primul semestru

    Si profitul operational aferent aceleiasi perioade (peste 6
    milioane de lei) este cu 2,56% mai mare decat cel inregistrat in
    primul semestru din 2009. In schimb, profitul net a fost afectat de
    cresterea semnificativa a cursului euro in luna iunie, care a
    determinat o majorare de peste 100% a cheltuielilor financiare. In
    semestrul I al acestui an, profitul net a scazut cu 13,96%, pana la
    2, 4 milioane de lei.

    “Piata lactatelor trece printr-o perioada foarte grea, chiar dura,
    marcata de o scadere dramatica a puterii de cumparare, care
    determina o presiune mare pe preturi. Vom continua sa ne extindem
    portofoliul, distributia si reteaua de clienti si vom avea lansari
    si promotii noi.

    Am incredere ca pana la sfarsitul anului vom atinge bugetul
    planificat”, declara Raul Ciurtin, presedintele si directorul
    general al Albalact Alba Iulia. Compania produce peste 60 de
    sortimente de lactate sub marcile Fulga, Zuzu, De Albalact si
    Raraul. Piata lactatelor, care are o valoare anuala estimata la
    circa 1 miliard de euro, este puternic concurentiala, pe piata
    fiind prezente si Danone, Friesland-Capina, Lactalis, Hochland