BusinessMagazin

Tag: farma

  • Fostul şef al Roche România, liderul pieţei farma, a dat în judecată compania pentru concediere abuzivă

    Dan Zamonea, 54 de ani, cel mai longeviv manager al unei multinaţionale din farma, care a condus aproape 15 ani Roche România, un business de circa 200 de milioane de euro, a contestat în 5 martie la Tribunalul Bucureşti concedierea sa.

    Cazul va fi judecat de secţia a-VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale din cadrul Tribunalului Bucureşti.

    Conducerea Roche a confirmat în luna ianuarie plecarea lui Dan Zamonea din companie, fără a oferi lămuriri suplimentare.

    Compania Roche, devenită în 2013 lider al pieţei farma, a fost afectată în 2010 de insolvenţa distribuitorului de medicamente Relad, când producătorii de medicamente au rămas cu datorii neachitate în valoare de circa 200 de milioane de euro. Roche avea cea mai mare expunere dintre producători, nereuşind să recupereze din creanţe, după cum spunea anterior Zamonea.

    Dan Zamonea a depus o “contestaţie la decizia de suspendare a contractului de muncă”, conform datelor publicate de Tribunalul Bucureşti.

    Reprezentanţii Roche România nu au avut o poziţie oficială pe acest subiect.

    “Filosofia Roche e un pic diferită faţă de alte companii. Preferăm să avem manageri din ţara de origine. Avantajul e faptul că înţelegi mai uşor limba, cultura, mediul economic şi cel social, poţi stabili contacte mult mai uşor, economiseşti timp în crearea unei reţele de parteneri, furnizori sau companii din piaţă şi oferi stabilitate”, spunea anterior Dan Zamonea.

    Dan Zamonea a fost recrutat de către Roche în 2001 pentru poziţia de country manager, după ce anterior lucrase în cadrul Warner Lambert (companie de medicamente achiziţionată de Pfizer), unde a fost export market manager în cadrul diviziei de OTC-uri (medicamente care se eliberează fără prescripţie). Din această poziţie el coordona activitatea din regiune. Anul trecut compania a avut vânzări nete de peste 800 mil. lei. Roche se află pe primul loc în topul celor mai mari companii din industria locală de medicamente, şi are un portofoliu format numai din medicamente care se eliberează pe bază de prescripţie medicală. În România, Roche are în portofoliu produse din arii precum anemie, boli cardiovasculare, ale sistemului nervos central, dermatologie, boli infecţioase, cancer, transplant, virologie, potrivit datelor ZF.

    În 2015, Amalia Sterescu, fost vicepreşedinte al Oracle şi angajat al companiei în perioada 2005-2013, a reclamat angajatorul la Tribunalul din Bucureşti, con­testând decizia de concediere venită din partea Oracle România S.R.L., po­tri­vit datelor publicate pe site-ul tribunalului pe data de 27 ia­nuarie 2015. Şi Andreea Po­pescu, un executiv care a lucrat mai bine de 13 ani în cadrul opera­torului de telecomunicaţii Orange România, a depus o cerere de chemare în judecată la Tribunalul din Bucu­reşti împotriva companiei, a directorului general Jean François Fallacher şi a directorului de resurse umane Ioana Marcu. Obiectul dosarului, înregistrat la tribunal pe data de 9 februarie 2015, este „acţiune în constatare hărţuire morală“, potrivit informaţiilor de pe site-ul instituţiei.

  • CEO de profesie. A trecut în zece ani pe la A&D Pharma, Domo şi a ajuns mâna dreaptă a lui Ion Ţiriac

    “Este interesant să schimbi industriile şi să foloseşti modele specifice uneia în cea în care tocmai ai intrat; diferenţele sunt doar aparente, substanţa este aceeaşi. Când ai businessuri care sunt la interfaţa cu clientul, totul se aseamănă“, spunea recent Dragoş Dinu, numit de circa jumătate de an CEO al Ţiriac Holdings, cu afaceri anuale cumulate de circa 500 de milioane de euro. Aflat în prima generaţie prezentată de Business Magazin în catalogul ”100 de tineri manageri de top„, pe parcursul carierei sale Dragoş Dinu a deţinut, după plecarea de la A&D Pharma, unde a lucrat în perioada 1994 – 2008, ultimii şase ani în poziţia de CEO, şi funcţia de conducere a retailerului electro-IT Domo.

    Despre experienţa din prezent, la conducerea Ţiriac Holdings, cu afaceri cumulate, conform celor mai recente informaţii, de peste 500 de milioane de euro, Dinu spunea recent că ”doar ocaziile de cumpărare sunt diferite. Clienţii sunt aceiaşi. Uneori sunt doar ocazii de prospectare, nu de cumpărare şi «jocul» este să-ţi aduci clientul de la intenţia de prospectare la cea de cumpărare„. Dinu spune că vede în piaţă o uşoară creştere a apetitului de consum, iar în presă vede tot mai rar cuvântul ”criză„. Este de părere că în nicio piaţă nu poate exista creştere exponenţială la nesfârşit, dar nici scădere continuă, cum nu există nici perpetuum mobile. Pe de altă parte, completează el, încrederea consumatorilor nu se restabileşte peste noapte, probabil că e nevoie de ani buni. ”E ca o primăvară, când mijesc ghioceii, lucrurile încep să se mişte.„ Însă mediul economic nu-l poate ignora pe cel politic, completează CEO-ul Ţiriac Holdings. ”Deopotrivă la nivel local şi global vedem influenţe. Când se bucură industria de armament, celelalte stau şi se uită.„

    Dincolo de asemănările dintre experienţa acumulată de Dinu (cele mai importante fiind cei 14 ani la A&D Pharma şi circa un an la Domo) şi grupul de firme pe care îl conduce acum, există şi diferenţe. De pildă, anterior a lucrat ani de zile să crească ”un brand, iar aici am venit pe un teren unde brandul există deja şi este foarte puternic„. Sentimentul este diferit, povesteşte el: ”A te ridica la nivelul reputaţiei este o provocare şi ăsta a fost primul sentiment de la prima întâlnire„ cu Ion Ţiriac, despre care spune că nu-l cunoscuse anterior. Iar despre recrutare spune nu are nicio poveste, ”pentru că nici eu şi nici domnul Ţiriac nu suntem oameni care să întârzie în luarea deciziilor, suntem destul de direcţi. Ca întotdeauna în epoca de după Bell, totul începe cu un telefon. N-a fost un proces lung, ci normal, cu o serie de discuţii„.

    Dinu este inginer mecanic, absolvent al Facultăţii de Maşini şi Utilaje, un domeniu despre care spune că nu avea vreo înclinaţie specială; ”uite însă că acum am ajuns să lucrez în industria auto„. A terminat în 1991 facultatea şi primele experienţe ca angajat au fost în cadrul unei entităţi de stat, unde ”a avut un şoc de proporţii„, îşi aminteşte el; în 12 luni a primit de patru ori preaviz şi se ducea la personal unde i se spunea că au început restructurările, că este ultimul venit şi trebuie să renunţe la el, iar după două zile îl anunţau că au plecat alţi doi ingineri şi trebuie să rămână. Într-un final a cedat şi a făcut un pas înapoi când s-a lăsat de inginerie şi s-a dus tehnician pe şantier la Sofitel. ”Dar am intrat într-o firmă străină şi revelaţia a fost enormă.„ Era un cu totul alt sistem, mult mai organizat şi şi-a dat seama că lucrurile trebuie făcute altfel decât în companiile de stat. ”Nu am anticipat nicio secundă ceea ce avea să urmeze în cariera mea. Nici măcar nu mi-am propus.„

    Spune că prima oară când şi-a fixat un ţel în carieră a fost când a ratat o promovare, prin anii ’95, când lucra la Pepsi, ”iar frustrarea a fost atât de mare încât pur şi simplu am vrut să-mi caut un alt loc„. A schimbat mai multe locuri de muncă, de aceea, ulterior, când a recrutat oameni nu s-a uitat în CV-uri la perioada 23-30 de ani, ”când ai voie să faci oricât de multe căutări vrei; dar la un moment dat trebuie să ajungi la o concluzie„, spune Dinu, care a ajuns în funcţia de CEO al companiei farmaceutice la 34 de ani.

    ”N-a fost simplu; într-o viaţă managerială ulterioară nu mi-aş mai dori să fiu CEO la 34 de ani. Doar că atunci antreprenorii cu care plecasem la drum, cred că cu o excepţie, erau mai mici ca mine.„ De fapt, chiar în catalogul 100 de tineri manageri de top din 2005, Dinu spunea că ”prima lună după ce am fost numit CEO a fost cea mai grea. Nu ştiam cine sunt, ce caut aici. Însă din momentul în care am început să-mi formez echipa au început să apară şi satisfacţiile„. Privind înapoi în timp, spune că drumul său ar putea fi asemănat cu cel al unui alpinist, care la câţiva ani după ce a cucerit Everestul îşi rememorează etapele. ”Un alpinist ar spune că pe la 7.000 de metri îşi aminteşte că bătea vântul, apoi că pe la 8.000 nu putea să respire. În final rămâne victoria. Am pus piciorul, am pus steagul, trăiesc.„

  • Imobiliarele, construcţiile, farma şi transporturile sunt domeniile cele mai expuse riscului de insolvenţă în 2015

    Dacă domeniul farmaceutic şi cel al transporturilor sunt o tendinţă nouă în categoria companiilor cu risc de insolvenţă, imobiliarele şi construcţiile sunt arii de activitate în topul insolvenţelor încă de la începutul crizei economice. Aproape 22% din totalul companiilor de impact din real estate au probleme de lichiditate, însumând aproape 2000 de companii cu active de peste 1,5 milioane de euro. În construcţii, numărul afacerilor de asemenea dimensiuni care se confruntă cu dificultăţi financiare este aproximativ 650, generând pierderi anuale de peste 200.000.000 euro.

    ”Vom avea în continuare un număr ridicat de insolvenţe în rândul dezvoltatorilor imobiliari şi al companiilor de construcţii, după cum arată bilanţurile acestora cu marje de profitabilitate foarte scăzute sau chiar inexistente în unele cazuri. Astfel de situaţii sunt asociate de cele mai multe ori cu un nivel ridicat de îndatorare, ceea ce ne împinge să credem că pentru companiile cu asemenea probleme soluţia în anul 2015 va fi procedura insolvenţei sau, acolo unde situaţia permite încă, măsuri de restructurare în afara insolvenţei. Este însă important ca mediul de afaceri să înţeleagă corect şi să apeleze doar în cazurile de necesitate la procedura insolvenţei. De aceea insistăm către aceştia să îşi urmărească atent evoluţia situaţiei financiare şi să discute cu un specialist din timp, pentru a putea lua măsuri sănătoase şi eficiente” a declarat Andreea Cionca-Anghelof, asociat coordonator al CITR, parte a CITR Group.

    Anul 2015 va aduce şi elemente de noutate în ceea ce priveşte sectoarele cu risc ridicat de insolvenţă, în domeniul transporturilor şi cel farmaceutic. În ceea ce priveşte transporturile, aici este de aşteptat ca asimilarea diurnelor acordate şoferilor cu drepturile salariale şi taxarea retroactivă a acestora să genereze un val semnificativ de insolvenţe în societăţilor care activează în sectorul transporturi. Dintre companiile de impact din acest domeniu aproape 350 se confruntă cu dificultăţi financiare majore, generând astfel pierderi anuale de peste 65.000.000 euro.

    Domeniul farma este o surpriză prin prisma faptului că volumele înregistrează creşteri constante în ultimii 3 ani. Cu toate acestea, în multe cazuri durata medie de încasare a creanţelor depăşeşte 300 zile. Lipsa lichidităţii generează o creştere constantă a îndatorării, ceea ce poate aduce în discuţie insolvenţa anumitor lanţuri de farmacii sau chiar a unor distribuitori de produse farmaceutice. Raportându-ne la categoria companiilor de impact, în acest sector putem determina un grad de îndatorare mediu de peste 100%, cu pierderi anuale de aproximativ 55.000.000 euro.

    Cu toate că ne aşteptăm la o scădere globală a numărului efectiv de insolvenţe în România în 2015, raportat la dimensiunea şi impactul acestora trendul va rămâne însă constant cu cel din 2014, iar domeniile cele mai expuse riscului de insolvenţă în acest an rămân construcţiile şi imobiliarele, cărora li se adaugă noi sectoare care denotă fragilitate economică – transporturile şi industria farmaceutică.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Rucsandra Hurezeanu, locul al 10-lea

    Dermatocosmeticele Ivatherm sunt produse special pentru firma româncei în Franţa şi vândute în România.

    Astăzi, brandul de cosmetice a căror formulă se bazează pe apa termală de la Herculane se plasează în topul celor mai bine vândute cinci mărci, cu o cotă de piaţă de 10% şi cu 200.000 de produse vândute anual, potrivit antreprenoarei.

    Dermatocosmeticele cu apă de la Herculane sunt puse pe rafturile magazinelor şi în alte ţări, Ivatherm lucrând pentru export cu distribuitori. Vânzările de peste graniţă înseamnă acum doar 4% din totalul afacerii care a ajuns anul trecut la un rulaj de circa 2 milioane de euro. Afacerea Ivatherm, care are o marjă de profit de 11%, a înregistrat în primul semestru a acestui an o creştere de 20% a veniturilor faţă de aceeaşi perioadă din 2013. De fapt, domeniul dermatocosmeticelor este unul dintre puţinele care nu au înregistrat minusuri la nivel mondial, ba dimpotrivă, în ultimii şase ani a bifat un plus de peste 40%. Tocmai de aceea antreprenoarea mizează pe dezvoltarea afacerii mai cu seamă din prisma exporturilor, care ar putea ajunge în cinci ani să depăşească vânzările de pe plan local.

    Rucsandra Hurezeanu a lucrat, înainte de 2005, momentul când a ales calea antreprenoriatului, vreme de un deceniu în domeniul farma, unde s-a angajat imediat după absolvirea Facultăţii de Medicină. A decis să-şi creeze propria afacere după ce, povesteşte chiar ea, a crescut în domeniul farma până când a simţit că nu mai are unde urca.

    Rucsandra Hurezeanu face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Cele mai inovatoare companii din România: Honeywell, Honeywell Scanning & mobility (în baza platformei Vocollect pick by voice, dezvoltată şi implementată de Total Technologies)

    Elementul de noutate:

    Vocollect Pick by Voice permite recunoaşterea vocii şi realizarea operaţiunilor prin comandă vocală, operatorul fiind recunoscut de sistem după amprenta vocală, chiar şi în situaţia în care vocea suferă modificări (de exemplu, răguşeală). Tehnologia Sound Sence permite filtrarea tuturor zgomotelor din depozit. Alte beneficii sunt de natura securităţii muncii, dar şi a flexibilităţii în ceea ce priveşte configurarea depozitului sau a portofoliului de produse.

    Efectele inovaţiei:

    Soluţia Vocollect face parte din portofoliul Honeywell divizia HSM – Honeywell Scanning & Mobility. Analizele realizate de Total Technologies aduc o abordare inovativă cu efect în industria de logistică din România.

    Soluţia de voce ajută creşterea productivităţii muncii cu circa 35% şi reducerea erorilor de operare cu până la 50%. Beneficii generale rezultate din inovaţie: creşterea productivităţii: 20 – 50%; acurateţea poate ajunge la un prag maxim de 99,99%; ergonomie; securitatea muncii şi reduceri semnificative de costuri.

    Descriere:

    În depozitele din România, pentru operaţiunile de picking, variantele clasice sunt listele pe hârtie sau terminalele clasice pentru scanarea codurilor de bare.

    Vocollect Pick by Voice eliberează operatorul de picking de interacţiunea cu un computer sau cu o listă printată pe hârtie, crescând astfel viteza de lucru. Soluţia permite ca operatorul de picking din depozit să acţioneze cu ambele mâini şi privirea libere. Astfel, operatorul nu mai este preocupat să tasteze sau să înregistreze informaţiile decât prin voce. Privirea liberă permite focusarea operatorului asupra locaţiei şi produsului ce trebuie cules, respectiv cantitatea, fără a fi necesar să aibă o interacţiune repetată cu echipamentul. Singurul feedback este verbal, natural, şi nu mai este nevoie de verificări ale ecranului sau de introducerea de cantităţi sau confirmare prin intermediul unui echipament mobil clasic.

    Echipa Total Technologies este formată din consultanţi şi specialişti certificaţi Vocollect, având la bază o experienţă vastă în soluţiile de optimizare pentru activităţile de logistică şi producţie. În implementarea şi adaptarea soluţiei pentru depozitele din România sunt necesare echipamente furnizate de Vocollect by Honneywell care permit instalarea aplicaţiei şi centralizarea informaţiilor în sistemele specifice acestui domeniu. Total Technologies are o echipă dedicată pentru soluţia Vocollect Pick by Voice, pentru fiecare etapă a proiectelor fiind alocaţi specialişti pre-sales, sales, dezvoltare, customizare, implementare şi suport. Total Technologies este prezentă pe piaţă din 1992 şi este specializată în implementarea de soluţii autoID şi de mobilitate, dedicate mediilor de lucru profesionale din industria de logistică, retail, producţie, FMCG şi utilităţi. Total Technologies are circa 40 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 20 milioane de lei în 2014.

    Grupul american Honeywell deţine în România două fabrici – Honeywell Life Safety la Lugoj, unde produce sisteme de detectoare de foc şi de fum, şi Honeywell Turbo Technologies din Bucureşti, unde se produc turbosuflante pentru motoare diesel şi pentru motoare pe benzină.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

    Citeşte în premieră despre alte 49 de proiecte inovatoare, concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială, în prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul poate fi achiziţionat mai jos la preţul de 20 de lei.

    Cantitate: buc.
     

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Cum au ajuns ţările din afara UE să stea mai bine decât România la capitolul sănătate

    “Suntem ultima ţară din Uniune unde aşteptarea medicamentelor noi a trecut de 2.000 de zile. Inclusiv albanezii, care nu sunt parte din UE, au făcut ultima revizuire în luna aprilie. Un cetăţean albanez are acces astăzi la tratamente la care un cetăţean român nu are. E frustrant. Înainte ne uitam ca la un etalon către Marea Britanie, Franţa, Germania, apoi am ajuns la Polonia, Cehia, Ungaria, iar acum ne comparăm cu Bulgaria“, spune Călin Gălăşeanu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente.

    Potrivit unui raport al Local American Working Group, chiar dacă speranţa de viaţă la naştere are o tendinţă constant crescătoare în România în ultimii cinci ani (73,8 ani, 2010 faţă de 71,6 în 2000), diferenţa este de peste şase ani între România şi media UE, de 80 ani, iar decalajul a crescut a crescut în ultimele două decenii. Studiul arată că, pe parcursul vieţii, un cetăţean român recuperează în medie între unul şi 2,5 ani de viaţă, astfel încât speranţa de viaţă la 45 de ani este de 31,4 ani în România faţă de 36,5 ani media UE şi 15,8 ani la 65 de ani în România, comparativ cu 19,4 ani media UE. Aceşti indicatori relevă o supramortalitate infantilă (0-1 ani) şi o mortalitate în exces la persoane adulte active (până la vârsta de 65 ani) comparativ cu media UE. În România, rata standardizată a mortalităţii generale este de 948 la 100.000 locuitori (2010), comparativ cu 603 la 100.000 locuitori, media UE. Apoi, arată documentul, mortalitatea infantilă în 2010 în România este dublă (9,8/1.000 nou-născuţi vii) faţă de media UE (4/1.000 născuţi vii). În total, mortalitatea înainte de vârsta de 5 ani este de 11,7/1.000 nou-născuţi vii în România (2010), comparativ cu 4,9/1000 nou-născuţi vii, media UE (2010). De cealaltă parte, reducerea speranţei de viaţă prin deces înainte de 65 ani este de 7 ani în România (2010) comparativ cu 4,4 ani media UE (2010).

    „Pacienţii români au astăzi acces la medicamentele din 2007. Numai în momentul în care procesul de actualizare va fi definitivat pacienţii vor avea opţiuni terapeutice care includ medicamente noi sau medicamente cu noi indicaţii. Pentru mulţi dintre ei aceste medicamente pot însemna şansa la o nouă viaţă. Accesul la cele mai noi terapii şi cele mai performante servicii este parte integrantă a dreptului la sănătate al fiecărui român“, spune Radu Răşinar, directorul general al companiei Astra Zeneca.

    Cauzele mortalităţii infantile şi în prima copilărie sunt multiple, dar cea mai mare parte dintre acestea, de peste 80%, potrivit INS, pot fi amendate eficient prin intervenţii preventive – imunizare în special pentru bolile care pot produce pneumonii – şi tratament eficient şi la timp al afecţiunilor reziduale, spun producătorii de medicamente. Cauzele excesului de mortalitate la populaţia adultă activă sunt reprezentate în principal de boli cronice – boli cardiovasculare, cancer, diabet, boli respiratorii cronice şi boli digestive -, care pot fi ameliorate sau chiar eliminate prin intervenţii variate, precum accesul în timp util la o terapie optimă care să vindece, să îmbunătăţească calitatea vieţii şi/sau, după caz, supravieţuirea, arată raportul LAWG.

    „Cu cât boala este tratată din timp, cu atât tratamentul este mai eficient, iar cei mai mulţi pacienţi se pot reintegra în societate şi pot redeveni membri productivi ai comunităţii, contribuind şi la creşterea economică. De exemplu, pentru scleroză multiplă există produse noi cu modalitate de administrare orală şi cu eficienţă crescută, unele dintre acestea prezente de mai mult timp în ţările europene şi de care din păcate pacienţii români nu pot beneficia. Tratamentul corect făcut la timp salvează pacientul de apariţia complicaţiilor şi de instalarea precoce a dizabilităţilor, îl ajută sa rămână o persoană activă, social şi profesional“, spune şi Elena Mitova, director general al Novartis.

    O problemă este şi cea a stilului de viaţă al populaţiei, care nu generează o stare de sănătate favorabilă. Rata mortalităţii standardizate prin decese cauzate de consumul de alcool are valori duble în România (108/100.000 locuitori în 2010) comparativ cu media UE (59/100.000 locuitori în 2010). Fumatul a generat o rată de mortalitate în România de 427,7/100.000 locuitori în 2010, iar media UE a fost de 190/100.000 locuitori în 2010. Ipotezele care ar putea explica valorile mari ale acestor indicatori în România comparativ cu media UE se referă atât la ineficienţa măsurilor legislative, cât şi la lipsa promovării unui stil de viaţă sănătos şi a intervenţiilor preventive pentru bolile cauzate de consumul de alcool şi tutun, arată companiile farmaceutice.

    În plus, rata mortalităţii standardizate prin efecte adverse ale medicamentelor pentru populaţia 0-64 ani a fost în România de 0,07/100.000 locuitori în 2010 şi cu tendinţă crescătoare susţinută în ultimii ani, comparativ cu media UE (0,05/100.000 locuitori în 2010). Conform datelor LAWG, explicaţiile valorilor acestui indicator pot fi utilizarea unor medicamente cu un prag de siguranţă scăzut şi cu mai multe efecte adverse majore, care nu pot fi monitorizate eficient, dar şi educaţia deficitară a medicului prescriptor, a medicului curant şi a pacientului referitoare la monitorizarea reacţiilor adverse şi la raportarea acestora.

    „Pacienţii trebuie să fie în centrul tuturor activităţilor noastre, iar în România trebuie să aibă dreptul de a beneficia de acces la sănătate asemeni oricărui cetăţean european. De aceea actualizarea listei de medicamente compensate este o problemă majoră şi de aceea avem nevoie de măsuri imediate pentru a îmbunătăţi accesul la tratament şi la inovaţie şi pentru a reduce inegalităţile“, spune şi Christophe Gourlet, country manager al Sanofi pentru România şi Moldova.

  • Afacerile MedLife cresc cu 12% la şase luni în 2014, piaţa urcă cu 8-9%

     

    Rezultatele înregistrate de MedLife sunt în linie cu obiectivele de business, ritmul de creştere al companiei fiind unul susţinut, ce depăşeşte creşterea înregistrată de piaţa serviciilor medicale private, respectiv 8-9%, se arată într-un comunicat de presă al companiei.

    “În primele 6 luni am ajuns la un million trei sute de clienţi, exceptând abonaţii, iar până la finalul anului credem că vom depăşi, pentru prima dată, 2,5 milioane de pacienţi, echivalentul a peste 10% din populaţia României”, a declarat Mihai Marcu, preşedintele CA al MedLife.

    Potrivit datelor oficiale de la Registrul Comerţului, următoarele două poziţii în topul celor mai mari operatori medicali privaţi sunt deţinute de Regina Maria şi Medicover, care au înregistrat în primul semestru al acestui an o cifră de afaceri de 27 milioane de euro, respectiv, 24,5 milioane de euro, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Locul patru este deţinut de Sanador care a înregistrat o cifră de afaceri de 19,8 milioane de euro.

    “Piaţa serviciilor medicale private nu a înregistrat schimbări importante în prima parte a anului, singura pată de culoare fiind dată de stagnarea unor companii mari şi creşterea puternică a altora, aflate mai jos în clasament, tendinţă care dacă se menţine ar putea schimba ierarhia celor mai mari jucători din sistemul medical privat, respectiv impacta dinamica pieţei în următorii ani. Este cazul firmei Sanador care a continuat să crească semnificativ în ultima perioadă în timp ce Regina Maria şi Medicover au încetinit sub creşterea pieţei, Sanador având şanse reale să ajungă la nivelul acestor doi operatori în 2-3 ani, dacă se confirmă trendul”, a spus Mihai Marcu.

    “Privind în perspectivă, cred că dinamica pieţei va fi accentuată şi de cele 4-5 tranzacţii importante care se vor înregistra în următoarele şase luni, fiind vorba atât de achiziţii ale unor operatori importanţi cât şi de consolidări privind poziţia la nivel naţional a principalilor actori din această piaţă”, a mai adăugat Mihai Marcu.

    În ceea ce priveşte planurile pentru perioada imediat următoare, MedLife va continua expansiunea teritorială în conformitate cu planul anunţat iniţial pentru anul 2014, iar după deschiderile celor două clinici de mari dimensiuni din Galaţi şi Iaşi, va deschide încă două hyperclinici până la finele anului. Pentru anul viitor, compania îşi propune, de asemenea, deschiderea a încă cel puţin patru clinici, în alte oraşe mari din ţară. De asemenea, compania îşi propune să intensifice puternic investiţiile în zona spitalicească în următoarele 12 luni.

  • Şeful MSD România avertizează: Sănătatea nu a fost şi încă nu este o prioritate pentru autorităţile din România

    Business Magazin: Care vor fi principalele efecte ale actualizării listei de medicamente gratuite şi compensate asupra pacienţilor din România şi rezultatelor financiale ale companiei?

    Fabrizio Giombini, MSD: Au trecut aproximativ 6 ani de cand lista de medicamente compensate a fost actualizata ultima data in Romania. Peste 130 de molecule pentru tratamentul unor afectiuni importante asteapta sa fie compensate. Printre acestea putem gasi medicamente utilizate in tratamentul cancerului, hepatitiei C, diabetului, HIV-ului etc. Va puteti imagina ca din perspectiva pacientului roman beneficiile ar putea fi enorme. In eventualitatea compensarii acestor medicamente pacientul roman ar putea beneficia, la fel cum deja o fac ceilalti pacienti europeni, de cele mai inovative tratamente, lucru care, din pacate, nu se intampla in acest moment. Multe din aceste noi tratamente ar putea aduce o recuperare mai rapida a pacientului, cu mai putine efecte adverse, iar in unele cazuri putem vorbi chiar de salvarea mai multor vieti. Mai mult, statul roman ar avea si el de beneficiat, pe termen lung, de introducerea noilor medicamente in sistemul de compensare. Cu cat cetatenii unei tari sunt mai sanatosi, cu atat mai mult are de beneficiat economia statului respectiv. Iar acest lucru se explica prin faptul ca accesul pacientilor la tratamente inovatoare reduce spitalizarea, asigura reintegrarea acestora in societate intr-o perioada mai scurta, generand astfel economii la bugetul de sanatate. Mai mult, prin reintegrarea pacientilor in societate acestia vor asigura venituri suplimentare la bugetul statului prin intermediul productivitatii lor.

    In ceea ce priveste rezultatele financiare ale companiei, in eventualitatea compensarii noilor tratamente, putem estima o crestere modica a cifrei de afaceri. Aceasta crestere depinde intr-o mare masura de schemele de compensare si de negocierile cu autoritatile pentru semnarea contractelor de tip cost-volum.


    Cum se explică actualizarea acestei liste la intervale de timp atât de mari?

    Din pacate, sanatatea nu a fost si inca nu este o prioritate pentru autoritatile din Romania. De-a lungul timpului, au fost dezvoltate diverse strategii de sanatate, unele dintre ele chiar foarte bune, dar nici una dintre ele nu a fost dusa la bun sfarsit. As adauga faptul ca bugetul alocat sanatatii in ultimii ani, in Romania, a fost si este cel mai mic dintre tarile europene Mai mult, in ultimii 3 ani bugetul alocat medicamentelor compensate a fost egal in fiecare an, 6.6 miliarde de RON, chiar daca in realitate, consumul real din piata a crescut de la un an la altul. Diferenta dintre bugetul alocat de autoritati medicamentelor compensate si consumul real din piata este acoperita de companiile producatoare de medicamente prin intermediul taxei clawback. In ultimii ani au existat diverse initiative din partea autoritatilor de introducere a acestor medicamente in sistemul de compensare. Din pacate, schimbarile care au survenit la nivelul guvernului au avut un impact asupra acestei initiative. Intarzieri de acest gen vor exista si in continuare in eventualitatea in care sanatatea nu va deveni o prioritate pentru autoritatile din Romania.


    În ce măsură este această actualizare o cheltuială sau o economie pentru bugetul de stat?

    Accesul pacientului la medicamente inovative nu poate fi considerat o cheltuiala pentru stat. Utilizarea acestor medicamente in tratamentul pacientului roman ar aduce beneficii atat pentru pacient cat si pentru economia statului. Printr-un tratament mai bun pacientii se pot intoarce mult mai repede la locurile lor de munca, iar prin productivitatea lor vor participa la cresterea economica. Conform unui studiu lansat de Institutul de Prognoza Economica acum cativa ani, sprijinit de Local American Working Group, in eventualitatea in care starea de sanatate a romanilor ar fi comparabila cu cea a celorlalti cetateni europeni, economia statului ar beneficia de o suma aditionala 6.7 miliarde de euro, bani proveniti din aportul cetatenilor la economia statului. Pentru ca romanii sa ajunga la media starii de sanatate a uniunii europene, statul roman ar trebui sa investeasca in sanatate aproximativ 5% din PIB aditional fata de investitiile realizate in ziua de azi. In acest moment, Romania se afla intr-o situatie fara precedent. Peste 130 de medicamente asteapta sa fie introduse in lista de medicamente compensate. Industria farmaceutica este dispusa sa fie un partener de incredere pentru autoritati si sa dezvolte impreuna o strategie de sanatate pe termen mediu si lung. Romania trebuie sa recupereze decalajul cu celelalte tari europene in ceea ce priveste accesul pacientilor la tratamente inovative si calitatea vietii cetatenilor. Cu siguranta tratamentele inovative contribuie intr-o mare masura la acest lucru.


    Care este diferenţa dintre bugetul alocat medicamentelor şi consumul real din piaţă şi cum poate fi redusă aceasta?

    Diferenta dintre bugetul alocat medicamentelor compensate si consumul real din piata este, in anul 2014, de 1.09 miliarde de RON si este in intregime acoperita de industria producatoare de medicamente prin intermediul taxei clawback. In ultimii 3 ani, bugetul alocat medicamentelor compensate a fost mentinut la acelasi nivel, 6.6 miliarde de RON, chiar daca piata a crescut in mod natural. La inceputul implementarii acestei taxe ea a fost prezentata ca fiind o masura temporara. Cu toate acestea, mai bine de 3 ani au trecut de atunci si platim in continuare aceasta taxa care a suferit diverse modificari de-a lungul timpului. In forma sa actuala, aceasta taxa nu asigura previzibilitate si sustenabilitate pentru mediul de afaceri din industria farmaceutica. Cresterea pietei medicamentelor compensate este si rezultatul dezvoltarii capacitatilor de diagnosticare a populatiei de catre medicii specialisti, a tehnologiei inovatoare utilizata in unitatile de specialitate si a unei educatii medicale din ce in ce mai buna a pacientului roman.

    Decalajul dintre bugetul alocat medicamentelor compensate si consumul real din piata poate fi recuperat fie printr-o alocare suplimentara de resurse financiare la bugetul medicamentelor compensate, fie prin eficientizarea cheltuielilor actuale din sistemul de sanatate.


    Cât de sustenabil este pentru mediul de afaceri ca din doi din zece pacienţi care beneficiază de medicamente să fie trataţi din banii companiilor farmaceutice?

    In forma sa actuala, taxa clawback nu este o masura sustenabila pentru industria farmaceutica. Putem spune chiar ca ea constituie o povara pentru afacerile pe care noi le dezvoltam in Romania, din moment ce ea creste de la an la an, si chiar de la trimestru la trimestru. De exemplu, in ultimul trimestru valoarea taxei clawback pe care compania noastra a trebuit sa o plateasca a fost de aproximativ 20% din cifra de afaceri. Din punct de vedere al mediului de afaceri, aceasta taxa a condus la reducerea investitiilor in cercetare, a programelor educationale destinate profesionistilor din domeniul sanatatii precum si a actiunilor de responsabilitate sociala. Ca si ceilalti investitori ce activeaza pe piata din Romania, ne dorim un mediu de afaceri previzivill si sustenabil.

    Care este impactul taxei clawback asupra profitabilităţii industriei şi în ce măsură descurajează investiţiile în piaţa din România?

    Taxa clawback a fost implementata ca si o masura de control a bugetului medicamentelor compensate insa a devenit, o data cu trecerea timpului, o sursa de finantare a acestui buget, punand presiune pe bugetele companiilor producatoare de medicamente. Exista companii producatoare care si-au retras produse farmaceutice de pe piata din Romania tocmai pe motiv ca ele nu au mai fost sustenabile sub aceasta taxa, in timp ce altele si-au restructurat activitatea locala. Faptul ca aceasta taxa este sustinuta doar de companiile producatoare de medicamente descurajeaza investitiile companiilor noastre in Romania. Sa nu uitam ca ea include atat adaosurile distribuitorilor de medicamente cat si cele ale farmaciilor.

    Ce beneficii aduc companiile farmaceutice economiei naţionale prin intermediul inovaţiei?

    Primul mare beneficiar al inovatiei este pacientul insusi. Cand vorbim de medicamente inovative ne referim la produse medicamentoase ce inglobeaza o tehnologie de nivel inalt, aprobate spre utilizare dupa ani de cercetare si investitii si care sunt destinate tratamentului unor boli complicate precum cancerul, hepatita C, HIV si altele. Imaginati-va ca pana acum cativa ani pacientii cu hepatita C erau condamnati la moarte. Astazi exista tratamente care le pot salva vietile. Din perspectiva statului, pe termen lung, un pacient sanatos inseamna un cetatean productiv ce poate contribui la crestere economica. Conform sutdiului mentionat mai sus, pentru anul 2010, valoarea adaugata combinata generata de companiile producatoare de medicamente, în România, a fost de 2,5 miliarde lei. Cea mai mare parte din aceasta (peste 95%) a fost cheltuita în economia naţionala pentru remunerarea forţei de munca, plata impozitelor sau pentru finantarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare (de exemplu, studii clinice), campanii media sau campanii de depistare si constientizare a bolilor si educatie medicala acordata cadrelor medicale. Doar o mica parte din valoarea adaugată (mai putin de 5%) reprezintă profitul net, acumulat de catre actionari.

    Cum aţi descrie dialogul cu autorităţile de la Bucureşti şi în ce măsură sunt înţelese nevoile industriei?

    Sunt incantat sa mentionez faptul ca, in ultima perioada, dialogul cu autoritatile din domeniul sanatatii si nu numai este din ce in ce mai constructiv. Introducerea a 17 molecule orfane in sistemul de compensare in prima jumatate a anului 2014 a fost un prim semn important venit din partea autoritatilor din sanatate atunci cand vorbim de lista medicamentelor compensate. La momentul actual dispunem de o noua metodologie de evaluare a medicamentelor compensate ce a permis producatorilor de medicamente depunerea de dosare de compensare. In acest moment asteptam rezultatele evaluarilor si introducerea efectiva a terapiilor in lista medicamentelor compensate astfel incat pacientul roman sa beneficieze in cel mai scurt timp de valoarea adaugata pe care acestea o aduc. Cu toate acestea, inca mai sunt multe lucruri de facut din partea ambelor parti pana la implementarea efectiva a unei noi liste de medicamente compensate.
     

  • 100 de milioane de euro: cea mai aşteptată investiţie din piaţa farma

    1 iulie 2013. 1 august 2013. 1 ianuarie 2014. 1 iulie 2014. 1 ianuarie 2015. Acestea au fost de-a lungul timpului termenele vehiculate în presă privitor la actualizarea listei de medicamente gratuite şi compensate. Au trecut mai bine de 2.000 de zile de când pacienţilor li se ofereau ultima oară tratamente noi, ceea ce ceea ce face din România un caz unic în Uniunea Europeană şi limitează egalitatea de şanse pentru pacienţi.

    Prin comparaţie, pacienţii din ţările vest-europene reuşesc să primească gratuit sau cu grad de compensare un tratament inovator chiar în anul în care acesta a primit aprobarea de punere pe piaţă. Conform unui studiu bazat pe datele Federaţiei Europene a Asociaţiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA), citat de Mediafax, între momentul aprobării unui medicament de către Agenţia Europeană a Medicamentului şi momentul când acesta poate fi prescris în regim compensat de către medici se aşteaptă 392 de zile în Belgia, 206 zile în Suedia, iar în Austria doar 88 de zile.

    Ion Bazac, Adriean Videanu, Cseke Attila, Ritli Ladislau, Vasile Cepoi, Victor Viorel Ponta, Raed Arafat şi Eugen Nicolăescu au trecut prin fotoliul de la minister de la ultima actualizare a listei, din 2008. Acum e rândul lui Nicolae Bănicioiu să depăşească etapa de promisiuni în care au rămas predecesorii săi şi să aducă noile molecule pacienţilor români. Bănicioiu declara lunea trecută că în săptămâna aceasta se va ajunge la a doua etapă de actualizare a listei de medicamente compensate şi gratuite, urmând a fi introduse pe lista medicamentelor compensate încă 7 sau 12 molecule.

    În prezent, doar 17 molecule dintre cele 170 au fost incluse în proiectul ministerului, iar ministrul Nicolae Bănicioiu spune că va anunţa altele în această săptămână – „probabil că vor fi mai multe“. Oficialul guvernamental admite că s-au primit sugestii şi contestaţii, iar a doua actualizare se va face „imediat“, când va intra în şedinţa de guvern: „S-au primit şi anumite sugestii, anumite contestaţii, probabil că nu vor fi şapte medicamente. S-a creat procedura şi avem OUG care va permite Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, din 29 octombrie, de la şedinţa de guvern din acel moment cu prioritate probabil încep acordurile cost-volum pe partea de hepatită C. Cele 12 sau câte sunt intră în momentul în care va trece HG. Spuneam de terapiile pe hepatita C, însă şi aici cred că şi cei care aduc aceste medicamente trebuie să fie foarte înţelegători, trebuie să ştie clar care este puterea de cumpărăre a României, dar sunt convins că toată lumea este foarte decisă în a soluţiona cât mai repede problema“.

    Actualizarea listei de medicamente compensate ar putea genera pe termen lung un impact economic cumulat de aproximativ 0,5% din PIB, arată calculul producătorilor. Impactul pozitiv provine din creşterea participării populaţiei la activitatea economică, ca urmare a reducerii gradului de dizabilitate, deci productivitate mai ridicată, la un număr mai ridicat de pacienţi comparativ cu efectele menţinerii tratamentul standard, disponibil în prezent. Pentru a obţine anii de viaţă activi câştigaţi în cazul tratamentului cu molecule noi, comparativ cu tratamentul standard, durata medie de viaţă a pacienţilor suplimentari trataţi cu succes trebuie ponderată cu câştigul de productivitate rezultat din reducerea indicelui de dizabilitate.

    Ipoteza care stă la baza raţionamentului producătorilor americani de medicamente din Local American Working Group (LAWG) este aceea că un pacient care suferă de o anumită afecţiune contribuie la activitatea economică invers proporţional cu indicele de dizabilitate, iar tratarea cu succes a afecţiunii respective determină revenirea graduală către 0 a indicelui de dizabilitate. Spre exemplu, unui pacient care suferă de hepatită C care urmează tratamentul cu succes îi va creşte productivitatea cu 7,5% pe an, iar economia va câştiga 1,65 ani de viaţă activă pentru fiecare pacient vindecat. În cazul pacienţilor cu afecţiuni oncologice vizate de moleculele noi, tratamentul cu succes determină o prelungire a duratei de viaţă în medie cu şase luni comparativ cu tratamentul standard, aşadar nu vor înregistra o creştere a productivităţii, iar numărul de ani de viaţă activi câştigaţi va depinde de numărul de luni de supravieţuire.

    „Cele 2.000 de zile în care nu s-a întâmplat nimic din perspectiva noilor medicamente arată că nu există o diferenţă între stânga şi dreapta. Cred că orice guvern ar trebui să fie orientat către politica de sănătate“, spune Călin Gălăşeanu, director al operaţiunilor locale ale Bristol-Myers Squibb şi preşedinte al Asociaţiei Române a Producătorilor şi Importatorilor de Medicamente din România (ARPIM), care reuneşte 28 de companii prezente pe piaţa locală. Producătorii de medicamente constată că nu este normal că autorităţile se interesează de sănătate predominant în anii electorali. „Prin procesul de delistare (scoaterea unor molecule cu preţ mic de pe lista de compensate – n.r.), autorităţile vorbeau despre crearea unui spaţiu fiscal de 100 de milioane de euro, respectiv 450 de milioane de lei, care ar urma să fie folosit pentru contractele cost-volum. Este fără doar şi poate o cheltuială pe care statul ar recupera-o. Statul nu a făcut niciun fel de investiţie în acest domeniu de ani buni. Investiţia în sănătate nu este un cost, pentru că medicamentele noi înseamnă eficienţă mai mare, zile de spitalizare şi efecte adverse mai puţine. La sfârşitul zilei există posibilitate ca pacienţii să fie reinseraţi în circuitul lucrativ şi să producă, să plătească taxe şi impozite, deci statul să câştige“, mai spune şeful ARPIM. Dată fiind pauza de şase ani de la ultima actualizare a listei de medicamente cu molecule inovatoare, oficialii ARPIM susţin că există o lipsă continuă în toate ariile terapeutice. În cazul hepatitei C, cu mijloacele de tratament moderne, existente în prezent la scară globală, s-ar putea trata şi vindeca toate cazurile de pacienţi infectaţi cu genotipul existent în România, însă bolnavii nu au acces la aceste terapii, ceea ce înseamnă costuri continue de tratament întrucât boala este una cronică. Statul român tratează în prezent de hepatită C circa 8.000 de pacienţi folosind o terapie veche de zece ani, cu o rată de succes foarte mică, însumând o piaţă de circa 100 de milioane de euro.

  • Vânzările globale ale Roche au crescut cu 5% în primele nouă luni din 2014

    Divizia de Farmaceutice a înregistrat, în primele nouă luni, o creştere în vânzări de 4%, datorată cererii susţinute pentru medicamentele oncologice şi în special pentru moleculele destinate tratamentului cancerului de sân HER2 pozitiv. Divizia de Diagnostic a înregistrat, în aceeaşi perioadă, o creştere de 6% a vânzărilor, în principal datorită performanţei Professional Diagnostics.

    “Avem veşti în ceea ce priveşte linia noastră de cercetare şi de dezvoltare, ce include rezultate favorabile pentru o nouă moleculă în tratamentul cancerului de sân HER2 pozitiv şi pentru o nouă combinaţie terapeutică în melanom. Achiziţia InterMune ne-a consolidat portofoliul cu o nouă moleculă pentru fibroza pulmonară idiopatică, aprobată recent de FDA. În ceea ce priveşte Divizia de Diagnostic, creşterea continuă este dată de achiziţia unei noi generaţii de sisteme de testare, care ne-au întărit poziţia în diagnosticul molecular”, a declarat Severin Schwan, CEO al grupului Roche

    Vânzările Diviziei de Farmaceutice a Roche au crescut cu 4% în primele nouă luni ale anului 2014, la o rată de schimb constantă, ajungând la 26.96 miliarde de franci elveţieni. Această creştere s-a datorat în special francizei de medicamente pentru tratamentul cancerului de sân HER2 pozitiv – care a înregistrat o creştere de 21% . Vânzările au înregistrat o creştere de 5% în Statele Unite, de 7% în Japonia şi de 3% în Europa.

    Prin preluarea companiei InterMune, Roche a adăugat portofoliului său un nou medicament pentru fibroză pulmonară idiopatică, care a primit aprobare în Statele Unite în luna octombrie a acestui an. Tranzacţia, în valoare totală de 5.75 miliarde de dolari americani, s-a finalizat în luna septembrie.

    Pentru anul 2014, Roche prognozează o creştere de o singură cifra a vânzărilor, la o rată de schimb constantă şi o creştere a dividendelor.