BusinessMagazin

Tag: evaziune fiscala

  • Maior: Din evaluările SRI, în ultimii 2-3 ani evaziunea a scăzut de la 22-27% din PIB la 18-20%

    “Cel puţin din analiza noastră, evaziunea fiscală s-a diminuat, în ultimii doi-trei ani, de la un nivel situat între 22-27% din PIB, la un nivel care se situează, repet, în estimarea noastră, la 18-20% din PIB, ceea ce este chiar semnificativ, după părerea mea”, a spus Maior.

    El a precizat că cea mai mare evaziune este în zona de TVA.

    “Bineînţeles că cea mai mare evaziune există pe zona de TVA, în evaluările noastre – 12,2% din PIB, urmată de cea pe care o consemnăm pe segmentul asigurărilor sociale: CAS – 2,4% din PIB. Dacă luăm pe domenii, cea mai mare valoare a evaziunii în continuare se resimte în industria alimentară, urmată de agricultură, zona construcţiilor etc, pe care le avem în vedere în perspectivă”, a spus directorul SRI.

    (Interviul integral va fi difuzat la ora 11.00)

  • Opinie Dragoş Pătroi, consultant fiscal: Evaziunea fiscală ca scuză a clasei politice

    DRAGOŞ PĂTROI este consultant fiscal şi cadru universitar asociat la ASE Bucureşti.

    Deşi sunt adeptul teoriei că nu există metode certificate de dimensionare fidelă a nivelului evaziunii fiscale în acelaşi timp cred că nu putem nega existenţa în sine a fenomenului. Ceea ce mă surprinde este însă faptul că identificarea evaziunii fiscale ca fiind sursa tuturor relelor în ţara asta reprezintă cam singurul punct de vedere comun al clasei politice, de la stânga la dreapta spectrului politic. Nu o strategie comună, naţională privind îmbunătăţirea serviciilor medicale, eficientizarea sistemului de învăţământ sau dezvoltarea infrastructurii, ci privind condamnarea (de cele mai multe ori, la nivel declarativ) cu mânie proletară a fenomenului de evaziune fiscală.

    Din capul locului, vreau să spun că nu cred în moralitatea evaziunii fiscale şi nici în efectele sale benefice complementare fazei de recesiune a economiei reale. De asemenea, sunt de acord că aceasta este un fenomen nociv, ce trebuie combătut de instituţiile abilitate ale statului român. Nu pot însă să nu mă întreb de unde vine acest consens al clasei politice, dincolo de toate divergenţele aşa-zis doctrinare care le caracterizează. Poate din această cauză nu are bani clasa politică să ducă la îndeplinire promisiunile fanteziste din campaniile electorale, nu? Că, dacă n-ar fi blestemata asta de evaziune fiscală, serviciile publice şi bunurile publice de calitate şi care să răspundă obiectiv necesităţilor reale ale comunităţilor ar răsări la tot pasul… Nu cumva este mai comod să se umfle dimensiunile evaziunii fiscale şi să se justifice astfel lipsa de acţiune şi de strategie a decidenţilor politici, indiferent ce coloratură politică ar avea ei la un moment sau altul? Şi, astfel, evaziunea fiscală devine scuza perfectă a politicienilor, motivată cu ipocrizie şi de o dimensiune, uneori, halucinantă atribuită fenomenului evazionist – asta ca ingredientele să fie complete şi să dea bine la publicul votant.

    Dincolo de promisiunile politicianiste omniprezente (de regulă, în preajma alegerilor) la şezătorile mediatice referitoare la cine reuşeşte să aducă mai mulţi bani la bugetul statului, nu am auzit analize despre cum se va urmări eficientizarea cheltuirii banului public. Mereu auzim: avem la buget 200 de milioane, un kilometru de autostradă costă 10 milioane – desigur, toate cifrele sunt cu titlu de exemplificare –, nu ne ajung banii decât pentru 20 de kilometri anul ăsta; dacă n-ar fi fost evaziunea fiscală şi s-ar fi strâns la buget 400 de milioane am fi reuşit să facem 40 de kilometri. Niciodată însă, eu personal, nu am auzit vreun om politic spunând: ştim că din aproximativ 250 de zile lucrătoare pe an, cam jumătate munciţi să vă plătiţi taxele; ştim că aveţi unul dintre cele mai mari numere de taxe din UE (aproximativ 39); cu toate acestea, prin efortul dvs. – contribuabilul român – s-au strâns la buget 200 de milioane şi pentru asta vă mulţumim, o să încercăm să găsim soluţii să scădem preţul unui kilometru de autostradă de la 10 milioane la 5 milioane şi astfel, anul acesta, în loc de 20 de kilometri de autostradă să construim 40 de kilometri, ca dvs. să aveţi imaginea cheltuirii eficiente şi responsabile a banului public.

    Despre ce responsabilitate putem însă vorbi când cheltuielile bugetului general consolidat cu bunuri şi servicii – de data asta, cifrele nu mai sunt doar cu titlu exemplificativ, ca în cazul de mai sus – au atins în 2013 acelaşi nivel (ca pondere în PIB) ca în 2008 (respectiv 6,2% versus 6,5%)? Sau când raportul Curţii de Conturi pe anul 2011 consemnează suma de 56 miliarde de lei (adică aproximativ 12,5 miliarde de euro!) ca fiind suma abaterilor cu caracter financiar-contabil constatate la nivelul anului 2011 în sectorul public? Am dat doar două exemple, din două guvernări diferite, pentru a nu fi acuzat de lipsă de echidistanţă în raţionament…

    Chiar cu riscul de a mă repeta, reiterez faptul că nu sunt atât de naiv încât să neg existenţa fenomenului de evaziune fiscală. Doar că acesta trebuie individualizat (strict în persoana celor care eludează sarcina fiscală care le revine în mod legal) şi în niciun caz generalizat, deoarece în acest mod culpabilizăm discreţionar întregul mediu de afaceri şi generalizăm nejustificat un sentiment de vinovăţie, transformând marea majoritate a contribuabililor în potenţiali infractori. În aceste condiţii, există riscul să apară un sentiment de ostilitate al societăţii faţă de plătitorul chiar şi corect de impozite, dar şi sentimentul finanţării statului perceput ca un inamic economic.

    Discutând cu un client al meu, după o inspecţie fiscală, l-am întrebat dacă se simte vânat ca un infractor de organele fiscale; trist, omul mi-a răspuns: nu, mă simt exploatat ca un sclav. Şi nu este decât directorul unei cunoscute multinaţionale de origine germană! Mă întreb cum se simte un mic patron care are un magazinaş de cartier.

    Guvernanţii trebuie să înţeleagă că, atâta timp cât legile fiscale vor fi percepute ca o formă de agresiune exercitată asupra veniturilor legitime ale contribuabililor, cu o pronunţată tentă confiscatorie, aceştia vor căuta să identifice acel sistem al deductibilităţilor fiscale „ascunse“ sau „aparente“ (pe fond, proceduri fiscale alternative) care să le permită încadrarea în „marja de eroare“ a referenţialului normativ, dar cu un minim al costurilor fiscale incidente. Măsurile coercitive, aplicate singular, nu vor avea efectul scontat pe linia combaterii evaziunii fiscale, dacă nu sunt dublate şi de măsuri de „respiro“ pentru contribuabili. Nu este exclus ca fiscalitatea fanariotă să poată reprezenta un studiu de caz util pentru oricare din guvernele României; dar şi o lecţie de istorie la fel de utilă.

  • „Viziunea macroeconomică” a unui nepriceput care s-a străduit să priceapă

    Recentele discuţii purtate la cel mai înalt nivel – Preşedinte/ Prim-ministru/ Ministru de finanţe despre oportunitatea reducerii CAS mi-au stârnit curiozitatea pentru un domeniu din care, până acum, nu pricepeam nimic. Aşadar, am apelat la ajutorul unui coleg (răbdător) de la Ziarul financiar şi am aflat următoarele: CAS-ul (Contribuţiile de Asigurări Sociale) sunt un impozit pe care îl plătim împreună noi –  angajaţii şi ei – angajatorii.

    Reducerea CAS-ului (propusă de Guvern şi refuzată de Preşedinte) ar produce oarece dezechilibre în bugetul de pensii. Mai precis, după estimările aceluiaşi Guvern, reducerea CAS ar produce o „gaură” de cca 5 miliarde de lei în bugetul amintit.

    Preşedintele zice că nu-i bine şi că n-avem de unde compensa acest deficit, Guvernul spune că ba nu, e bine, şi precizează şi sursele de unde va face rost nu de 5, ci chiar de 8 miliarde de lei.

    Tot n-am priceput nimic, drept pentru care am apelat din nou la binevoitorul şi răbdătorul meu coleg de la Ziarul Financiar şi i-am cerut lămuriri suplimentare. Cum omul are şi el treabă, mi-a pus la dispoziţie un studiu realizat de Consiliul Fiscal din România, adică de organismul care „trebuie să ofere o opinie independentă despre cât este de sustenabilă politica fiscală şi bugetară pe termen mediu şi lung”.

    Am luat documentul şi m-am pus pe citit. Cifrele disponibile datează din septembrie 2013 şi se referă la anul 2012.

    Din raportul Consiliului Fiscal am aflat, printre altele, că evaziunea fiscală (totală) în România (la nivelul anului 2012, repet) a fost de 13,8% din PIB. Care PIB, la nivelul aceluiaşi an, a fost de 582 miliarde de lei. Am făcut iute o înmulţire şi mi-a dat mai bine de 80 de miliarde de lei. Asta înseamnă ceva peste 17 miliarde de euro evaziune fiscală.

    Aşadar, să recapitulez: cele mai importante persoane din România discută, în contradictoriu, despre cum o să facă (sau n-o să facă) rost de 5 miliarde de lei (pe an) pentru a compensa bugetul din care se face plata pensiilor după ce va fi redus CAS-ul. În timp ce ele discută, în ţara pe care o păstoresc se face evaziune fiscală de 17 miliarde de euro anual. Păi uite, îmi zic, de unde să luăm cele 5 miliarde de lei pe care le căutăm: din cele 17 miliarde de euro dosite de evazionişti. Şi ne mai şi rămâne o căruţă de parale.

    Oarecum dumirit, am revăzut cu ochii minţii celebra întâlnire de la Cotroceni dintre Preşedinte, Primul-ministru şi Ministrul de finanţe. În timp ce oamenii aceştia căutau cu lumânarea 5 miliarde de lei (unii le găseau, iar alţii nu…), prin spatele lor am avut viziunea unor cetăţeni care treceau prin cadru cărând cu greu sacoşe burduşite cu valută. Mai precis sacoşe cu 17 miliarde de euro pe care taman ce le luaseră din bugetul de stat şi zoreau să le îndese în saltelele personale.

    Şi-am mai avut încă o „viziune macroeconomică”: din câte am înţeles eu cu mintea mea puţină, am impresia că România contractează împrumuturi externe pentru a-şi finanţa, în primul rând, evaziunea fiscală. Dar ce pricepe un prost ca mine?…

  • Bilanţul luptei cu evazioniştii din panificaţie: sancţiuni de 21,7 mil. lei şi marfă confiscată de 6,5 mil. lei

    Urmare a rezultatelor obţinute în cursul anului 2013, şeful Poliţiei Române a dispus, în luna februarie, continuarea controalele pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor ce se comit în domeniul producerii, prelucrării, depozitării şi comercializării produselor cerealiere şi de panificaţie.

    În acest sens, în ultimele şase luni au fost efectuate 93.520 de controale, dintre care 22.304 la societăţi comerciale şi 14.887 la persoane fizice, fiind verificate şi 56.326 de mijloace de transport. De asemenea, o amplă acţiune de verificare a mărfurilor transportate se desfăşoară, în prezent, şi în Portul Constanţa, una dintre cele mai importante zone cu specific comercial.

    În urma activităţilor desfăşurate, au fost constatate 1.369 de infracţiuni, dintre care 986 prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, de comiterea cărora sunt bănuite 1.239 de persoane, a informat Poliţia Română.

    Pentru neregulile constatate, poliţiştii au aplicat 44.748 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 9.895 la Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, 111 la O.U.G. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale şi 34.742 la alte acte normative, valoarea totală a sancţiunilor aplicate fiind de aproximativ 21.767.840 de lei.

    Valoarea totală a bunurilor care au fost indisponibilizate în cadrul dosarelor penale şi a celor ridicate în vederea confiscării este de aproape 6.500.000 de lei.

    De asemenea, au fost confiscate sau indisponibilizate 55 de mijloace de transport, în valoare de 905.750 de lei, iar în urma neregulilor constatate, a fost suspendată/oprită activitatea la 44 de unităţi de morărit şi panificaţie.

    La acţiune au participat şi reprezentanţi ai organismelor de inspecţie şi control din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

  • Percheziţii în Bucureşti şi două judeţe, într-un dosar de evaziune de peste 6 milioane de euro

    Potrivit unui comunicat de presă al Poliţiei Române, 37 de percheziţii au loc în două judeţe şi în municipiul Bucureşti, la locuinţele membrilor unei grupări infracţionale specializate în evaziune fiscală care ar fi acţionat în Capitală şi în două judeţe.

    Anchetatorii au stabilit că membrii grupării ar fi achiziţionat metale înalt aliate din Italia, Olanda, Polonia şi Cehia, în valoare de peste 25 de milioane de euro, pe care le-ar fi valorificat pe piaţa internă, iar pentru a se sustrage de la plata TVA ar fi înregistrat în contabilitate achiziţii fictive de mărfuri de la mai multe firme tip “fantomă, generatoare de TVA deductibilă, compensând astfel TVA colectată la vânzare.

    Pentru a-şi descărca stocul de marfă achiziţionat fictiv de la firmele “fantomă”, membrii grupării ar fi făcut livrări fictive către societăţi comerciale din Bulgaria, pe care le controlau prin interpuşi. De asemenea, pentru ascunderea activităţilor ilicite, suspecţii ar fi cesionat fictiv părţile sociale deţinute la societăţile comerciale folosite în activităţile infracţionale şi ar fi distrus documentele contabile.

    Conform sursei citate, prejudiciul produs de membrii grupării a fost estimat la aproximativ şase milioane de euro.

    În urma percheziţiilor vor fi puse în executare 35 de mandate de aducere, persoanele depistate urmând să fie duse la audieri.

    La descinderi, care au loc într-un dosar penal instrumentat de Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, participă peste 200 de poliţişti – 110 de la Direcţia de Investigare a Fraudelor din IGPR, precum şi de la serviciile de investigare a fraudelor din cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene Ilfov, Argeş, Iaşi şi ai Poliţiei Capitalei, sprijiniţi de 27 de echipaje de intervenţie rapidă.

  • Consiliul Fiscal estimează evaziunea fiscală la 16% din PIB în 2013, în creştere de la 13,8%

     “Spargerea evaziunii fiscale presupune toleranţă zero la acest flagel. Un nivel de 16% din PIB atinge siguranţa naţională, viitorul acestei ţări. Aşa cum avem pact politic pe adoptarea euro, ar trebui un pact politic pe combaterea evaziunii. Restructurarea ANAF este obligatorie, avem program cu Banca Mondială, dar rezultatele se lasă aşteptate”, a spus Dumitru la conferinţa “Mugur Isărescu şi invitaţii săi”, organizată de Finamedia la BNR.

    El a arătat că din cele 72 miliarde lei evaziune la TVA estimate de Consiliul fiscal, circa 10 miliarde de lei se regăsesc la alimente, iar la carne evaziunea este chiar mai mare decât la pâine, depăşind 80%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şase persoane, între care mătuşa lui Leo de la Strehaia, reţinute pentru evaziune de 3,3 mil. euro

     “În urma cercetărilor, poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor au emis ordonanţe de reţinere pentru 24 de ore faţă de R.I., de 36 ani, M.S., de 52 ani, M.L., de 34 ani, M.M., de 33 ani, şi M.I., de 27 ani, toţi din localitatea Strehaia, judeţul Mehedinţi, aceştia având calitatea de împuterniciţi şi administratori de societăţi comerciale cu sediul pe raza localităţii de domiciliu”, se arată într-un comunicat remis corespondentului MEDIAFAX de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Mehedinţi.

    Cei cinci au fost reţinuţi miercuri seară, între aceştia regăsindu-se mătuşa lui Leo de la Strehaia, Stela Mihai, autoproclamata preşedintă a romilor din Strehaia, precum şi fiica şi fiul acesteia.

    Ulterior, în noaptea de miercuri spre joi, la sediul IPJ Mehedinţi a ajuns, pentru audieri, administratorul unei alte societăţi din Strehaia, care nu a fost găsit la domiciliu în timpul percheziţiilor de miercuri dimineaţă, în urma audierii acesta fiind, de asemenea, reţinut pe bază de ordonanţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Percheziţii la Medas. 13 persoane sunt urmărite penal pentru cumpărarea de terenuri şi revânzarea fictivă la preţuri de 100 de ori mai mari

    Parchetul Tribunalului Bucureşti a început, în iulie, urmărirea penală faţă de 13 persoane suspectate de evaziune fiscală.

    În acest dosar, procurorii şi poliţiştii bucureşteni au făcut, vineri, 76 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Ialomiţa, Teleorman, Giurgiu şi Dâmboviţa, la domiciliile unor persoane şi la sediile unor societăţi, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului Tribunalului Bucureşti, transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Anchetatorii au stabilit, din probele administrate, că suspecţii, prin folosirea mai multor societăţi comerciale, au construit un circuit de operaţiuni comerciale nereale prin care au obţinut rambursări de TVA.

    “Astfel, suspecţii au achiziţionat terenuri de la persoane fizice sau juridice pe care ulterior le-au revândut fictiv în interiorul grupului de societăţi comerciale controlate, în interval de trei luni, la preţuri supraevaluate de circa 100 de ori (preţul nefiind achitat în realitate), singurul scop al operaţiunilor fiind acela de a genera TVA rambursabil”, a precizat Parchetul Tribunalului Bucureşti.

    Cine este Simona Ateia, proprietara Medas

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul şef al ANAF Sorin Blejnar şi soţii Nemeş, trimişi în judecată pentru evaziune fiscală

     Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată pe Radu Nemeş, în stare de arest preventiv, coordonatorul grupului infracţional organizat, pe soţia acestuia, Diana Nemeş, administrator la SC Excella Real Grup SRL, în stare de arest la domiciliu, şi pe George Giului, în stare de arest preventiv în altă cauză, asociat şi administrator la SC Excella Real Grup SRL Nicolae Bălcescu, judeţul Constanţa, toţi pentru săvârşirea infracţiunilor concurente de evaziune fiscală şi constituirea unui grup infracţional organizat.

    În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată, în stare de libertate, Sorin Blejnar, preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) la data faptelor, pentru complicitate la evaziune fiscală şi constituirea unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii), Viorel Comăniţă, director la Autoritatea Naţională a Vămilor (ANV) la data faptelor, pentru complicitate la evaziune fiscală şi constituirea unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii) şi Florin Dan Secăreanu, ofiţer de poliţie în cadrul MAI – Direcţia Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI), pentru complicitate la evaziune fiscală, constituirea unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii) şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cinci măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Daniel Ionescu, TotalSoft

    1. Informatizarea instituţiilor publice, unificarea bazelor de date, crearea unor interfeţe de acces tip self service către cetăţeni nu doar că ar da o imagine modernă României, dar ar duce la reduceri de costuri, a cozilor la ghişee fără precedent.

    2. Urgentarea dezvoltării infrastructurii rutiere şi modernizarea căilor de acces către o hartă a locurilor cheie din România.

    3. Susţinerea urgentă a unor sectoare strategice, ca dezvoltarea de surse alternative de energie nepoluantă, care ar limita dependenţa energetică într-un cadru geopolitic instabil la est. În aceeaşi notă, se creează o piaţă de maşini cu energie alternativă, nepoluantă. În alte state se instalează deja sisteme de inducţie magnetică în şosele sau pompe de alimentare cu energie.

    4. Susţinerea inteligenţei şi inovaţiei româneşti în sectoare ca IT-ul, sector în care România se clasează pe locul 3 în lume. Modernizarea învăţământului superior prin atragerea de mentorship din mediul privat (local sau pregătit în multinaţionalele prezente în România). Actualizarea programei şi a modului de predare actual.

    5. Finanţarea sau susţinerea (reducere de taxe/impozite) a start-up-urilor în domenii strategice cum ar fi IT-ul sau agricultura. Suport real în absorbţia de fonduri externe. Reducerea TVA-ului la 19%, scăderea dobânzilor la împrumuturi şi a numărului uriaş de taxe pentru a lăsa bani în piaţă pentru firme. Politicile fiscale ar trebui să reducă evaziunea fiscală, or până în prezent nu s-a înregistrat o scădere vizibilă a evaziunii fiscale.