Tag: evaziune fiscala

  • Despre economia subterană sau cum dispar anual 200 de miliarde de lei din PIB-ul României

    „Principala motivaţie pentru care există această economie informală este cea de neplată a taxelor. Mai există o componentă legată şi de neconformarea cu regulamentele, autorizaţiile şi aşa mai departe. Adică îţi faci un business în economia formală dar nu vrei să obţii autorizaţie, să plăteşti anumite taxe. Motivaţia principală este legată de neplata taxelor, iar în România, ştim cu toţii, avem o problemă majoră când ai 36% TVA necolectat, este o problemă extrem de gravă şi nu pare să existe voinţa politică să luăm măsuri în această privinţă”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.

    Activităţile asociate cu economia subterană sunt realităţi concrete în toată lumea. Pentru a aloca resurse eficient, pentru un stat este esenţial să aibă informaţii în legătură cu magnitudinea economiei subterane, activităţile implicate în aceste procese, persoanele implicate, dar şi frecvenţa acestor activităţi. Este foarte dificil de măsurat şi analizat activităţile economice subterane, inclusiv bunurile şi forţa de muncă implicată, în contextul în care persoanele implicate în astfel de activităţi nu doresc să fie identificate.

    Subiectul este controversat, în măsura în care există dezbateri privind definiţia economiei subterane, modalitatea de a face estimările, dar şi utilizarea acestor estimări în economie. Cu toate acestea există destule indicii care sugerează faptul că economia mondială ascunsă este în creştere, însă se cunosc foarte puţine despre amploarea şi dezvoltarea acestui tip de economie în economiile emergente din Europa de Est şi Asia Centrală.

    Din 31 de ţări europene analizate de Fondul Monetar Internaţional într-un raport din 2018, România ocupă locul al patrulea în UE în ceea ce priveşte dimensiunea economiei subterane estimate, cu o pondere de 26,3% din Produsul Intern Brut al ţării în 2016, serie neajustată. Cea mai mare pondere a economiei subterane este în Bulgaria, cu 29,6% din PIB, însă ţara vecină a României a făcut eforturi considerabile în ultima vreme pentru combaterea acestor activităţi. „Dacă ne uităm la alte ţări avem Bulgaria care şi-a redus masiv pierderile din TVA, Polonia la fel, iar noi ne complacem într-o situaţie extrem de gravă care pune în pericol siguranţa naţională până la urmă. Când nu ai bani de autostrăzi, asemenea deficite de încasare reprezintă o problemă foarte gravă. Media europeană de colectare de taxe şi impozite este de 40% şi noi avem doar 26%”, mai spune Ionuţ Dumitru.

    Media dimensiunii economiei subterane a României în perioada 1991-2015 se află la valoarea de 30,14% din PIB, cu un maxim în 1991 de 36,03% şi un minim de 22,73% în 2014. Contribuţia economiei ascunse în economia românească a scăzut semnificativ din 1991 încoace per total, cu mici variaţii de-a lungul anilor. Din 1991 a urmat un trend descendent şi a ajuns în 1997 la o pondere de 31,65%. În 1999 a urcat cu mai mult de trei puncte procentuale, până la 34,4% din PIB, reintrând apoi pe un trend descendent.

    Criza economică a dus la o creştere a dimensiunii economiei informale în aproape toate statele europene. Contribuţia economiei ascunse în România a crescut în 2009 la 28,23% din PIB, de la 25,44% în 2007, o creştere de aproape 3 puncte procentuale. După anul 2009, ponderea acestor tipuri de activităţi a scăzut constant, ajungând în 2014 la minimul postdecembrist de 22,73% din PIB.

    Cauzele dimensiunii şi dezvoltării economiei subterane sunt multiple. Povara taxelor şi impozitelor în general şi povara fiscală pe muncă în particular (în special cea a contribuţiilor la asigurările sociale) sunt factori determinanţi pentru mărimea economiei ascunse. În România, povara fiscală (tax wedge), diferenţa dintre costurile totale ale angajatorului şi salariul net al angajatului, este de 36,7%, pe locul 7 în Uniunea Europeană şi cea mai mare din Europa Centrală şi de Est. Media Europeană este de 32,5%, potrivit unui raport din 2018 al lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal la acel moment.

    „Cauzele sunt multiple. În primul rând putem menţiona povara taxelor şi impozitelor pentru muncă, unde avem o povară foarte înaltă, dacă ne uităm la contribuţiile sociale. Nu trebuie să ne lăsăm păcăliţi de cota de venit de 10%, noi avem o povară fiscală generată de contribuţiile sociale foarte mare, în special la veniturile mici. Mai sunt şi alţi factori care ţin de birocraţia plăţii taxelor şi impozitelor, de multe ori efortul birocratic este atât de mare încât mulţi îşi pun întrebarea dacă chiar merită să te supui”, a mai spus Ionuţ Dumitru.

    Alţi factori care influenţează nivelul economiei neoficiale sunt: controlul statului asura corupţiei, eficacitatea guvernului (calitatea serviciilor publice, calitatea seviciilor sociale), statul de drept, dar şi capacitatea guvernului de a reglementa în mod eficient economia, astfel încât să permită şi să avantajeze dezvoltarea mediului privat.

    Reglementările din piaţa muncii reprezintă un factor esenţial pentru dimensiunea economiei ascunse. Astfel, în 2008, diferenţa dintre salariul minim pe economie şi cel mediu pe economie în România se apropia de 32%, în 2012 diferenţa a crescut la 35%, în 2015 această diferenţă a crescut până la 43%, iar în 2017 ecartul s-a majorat până la aproximativ 47%. „Aş adăuga un alt factor. Faptul că, neavând o calitate a serviciilor publice corespunzătoare, în special de sănătate şi educaţie, conformarea voluntară este extrem de mică şi motivaţia de a face evaziune este foarte mare – tu plăteşti taxe şi impozite foarte mari, însă atunci când ai o problemă medicală trebuie să scoţi bani din buzunar şi rişti să intri cu o boală în spital şi să ieşi cu şapte, motivaţia de conformare voluntară scade dramatic.”

    Nivelul şi calitatea serviciilor publice sunt de asemenea factori determinanţi pentru dimensiunea şi evoluţia economiei subterane. Nivelul şi calitatea serviciilor publice se pot reflecta în numărul de morţi din accidente rutiere, care în România este cel mai mare din UE raportat la populaţie. Astfel, în 2017, 98 de persoane la un milion de locuitori au murit în accidente rutiere pe şoselele din România, în timp ce media europeană este de 49 de decese la un milion de locuitori. De asemenea, România are cea mai mare rată din UE a deceselor care ar fi putut fi evitate la persoane cu vârsta mai mică de 79 de ani, de 48%. Media europeană este de 33,1%.

    În ceea ce priveşte munca la negru, România ocupa în 2013 locul doi în Uniunea Europeană ca dimensiune, de 26,2% din valoarea adăugată brută. Deficitul de încasare a TVA-ului din România este cel mai mare din Uniunea Europeană, de 35,9% în 2016. Deficitul de încasare de TVA se referă la diferenţa între ce şi-a propus statul să încaseze din TVA într-un anumit an şi cât a încasat efectiv.

    Ionuţ Dumitru este de părere că reducerea nivelului economiei subterane ţine de aceiaşi factori care sunt determinanţi pentru dimensiunea acesteia, dar şi de digitalizarea instituţiilor româneşti, în special a autorităţii fiscale.

    „Reducerea economiei neobservate ţine de multe aspecte care sunt legate între ele: nivelul taxelor pe muncă, calitatea serviciilor publice, eficienţa cheltuirii banilor publici. Mai este şi aspectul digitalizării în domeniul administraţiei fiscale, care ar ajuta enorm. În felul acesta Bulgaria şi Polonia au redus masiv apetitul de evaziune fiscală, în timp ce la noi aceste programe sunt inexistente. Am asistat în 2015 la reducerea TVA-ului şi cu toate acestea nu am văzut efecte de conformare – problema este foarte gravă şi structurală – rezolvarea problemei colectării taxelor trebuie realizată pe calea digitalizării. Este mult mai uşor, de exemplu, să plăteşti taxele online decât să te duci să stai la cozi”, adaugă Dumitru.

    El dă atât exemplul Poloniei, cât şi pe al Bulgariei, ţări în care relaţia dintre contribuabil şi autoritate fiscală este una digitalizată, la fel şi supravegherea tranzacţiilor de către autorităţi.

    „Polonia a făcut recent asta (digitalizarea autorităţii fiscale – n. red.), iar acum relaţia dintre autoritatea fiscală şi contribuabil este una în timp real, electronică, în timp ce la noi ne-am dorit să facem, am avut programul cu Banca Mondială, la care actualul ministru de finanţe a renunţat, ceea ce arată destul de clar că, după şase ani în care nu s-a făcut nimic, nu există voinţă politică. Bulgaria a făcut un program similar cu Banca Mondială cu mulţi ani înaintea noastră, cu rezultate majore de colectare, în timp ce noi am tras de el ani de zile, după care am renunţat.”

    Dimensiunea medie a economiei mondiale ascunse este de 31,9% din PIB. Din 158 de ţări analizate, cea mai mare pondere a economiei subterane există în Zimbabwe – 60,6% – şi Bolivia – 62,3% din PIB. Cele mai mici rate ale acestei economii se regăsesc în Austria – 8,9% din PIB – şi Elveţia – 7,2% din PIB, potrivit economiştilor Medina şi Schneider de la FMI.

    Estimările economiei informale sunt dificil de realizat, în cea mai mare măsură din cauza faptului că actorii implicaţi nu vor să fie identificaţi. Metodele folosite în estimări sunt de asemenea contestate de unii economişti. Pentru o mai bună acurateţe, autorii studiului din cadrul FMI au folosit, pe lângă informaţiile de la birourile de statistică naţionale, şi metoda sondajelor de opinie, atât în cadrul populaţiei, cât şi în cadrul managerilor de companii. De asemenea, un alt indicator folosit în cercetare a fost estimarea diferenţei între consumul per gospodărie şi venitul gospodăriei. Toate aceste date au permis, într-o oarecare măsură, aproximarea unei dimensiuni a acestor tipuri de activităţi economice.

  • Evaziune fiscală la malul mării: prejudiciul din porturile româneşti a ajuns la 3 milioane de euro

    Acţiunile desfăşurate de poliţiştii Serviciului de Poliţie Transporturi Maritime, în primele şase luni ale anului 2019, în porturile Constanţa, Constanţa Sud Agigea, Midia şi Mangalia au vizat prevenirea şi combaterea faptelor de evaziune fiscală, contrabandă cu produse accizabile, punere în circulaţie de mărfuri contrafăcute, comercializare şi transport cu cereal şi material lemnos.

    Activităţile poliţiştilor au avut în vedere şi verificarea gestiunilor de carburanţi la bordul navelor.

    Astfel, de la începutul anului, au avut loc 13 percheziţii domiciliare, în cadrul a 125 de dosare penale, întocmite pentru săvârşirea unor fapte de evaziune fiscală, în care prejudiciul activităţilor infracţionale se ridică la 3.000.000 de euro.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Dragoş Doroş, Tax Partner, KPMG în România: „Pentru reducerea evaziunii fiscale uriaşe din România, protocoalele de colaborare între ANAF, Poliţie, Procuratură şi alte instituţii ar trebui transformate în legi”

    Evaziunea fiscală este un fenomen în a cărui combatere trebuie să lucreze mai multe instituţii, nu doar Agenţia de Administrare Fiscale (ANAF); totodată, digitalizarea ANAF ar putea avea un rol important în această direcţie, a explicat Dragoş Doroş, Tax Partner KPMG în România în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Esenţial în business realizată de ZF în parteneriat cu KPMG.

    „ANAF-ul nu este singurul element în combaterea evaziunii fiscale, aceasta este un fenomen care trebuie combătut de ANAF împreună cu Procuratura, cu Poliţia, ş.a. este un fenomen viu, care se întâmplă acum. Eu aş face legi care să spună clar cine are responsabilitatea evaziunii, ce rol are un procuror etc.”, a spus Dragoş Doroş.

    El observă că în ţările în care nivelul evaziunii fiscale este redus, ANAF-ul colaborează, de pildă, cu procurorii care se ocupă de cazuri.

    „În ţările care nu au evaziune fiscală există un ANAF foarte puternic, care are toate informaţiile despre tranzacţiile din ţara respectivă, cu o colaborare zilnică, dacă vreţi, cu procurorii care se ocupă de cazuri etc. Evaziunea fiscală are o mare problemă –  nu are documente, iar cei 5.000 – 6.000 de inspectori de la ANAF fac un control documentar. Pentru ei, activitatea este să se ducă pe teren şi să vadă ce documente ai – păi dacă ai făcut evaziune şi nu ai documente, este greu să obţii rezultate. Cei de la Antifraudă sunt mai mult orientaţi către tipul acesta de investigaţii, dar nu pot nici ei să facă acest lucru singuri”, argumentează specialistul KPMG.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Curtea Constituţională, despre legea evaziunii fiscale: Procurorul nu poate renunţa la urmărirea penală dacă se acoperă prejudiciul produs

    CCR a admis, pe 13 martie, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 93 deputaţi USR, PNL şi PMP şi a constatat că dispoziţiile articolul unic din Legea pentru modificarea şi completarea art.10 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sunt neconstituţionale.
     
    “Referitor la obligaţia procurorului, prevăzută la articolul unic pct.1 din lege, de a dispune renunţarea la urmărire penală, în situaţia în care inculpatul, în cursul urmăririi penale, acoperă integral prejudiciul produs prin comiterea faptei,majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile şi, de asemenea, la obligaţia instanţei judecătoreşti, prevăzută la art.10 alin.(11) din Legea nr.241/2005, din cuprinsul articolului unic pct.2 din lege, de a dispune pedeapsa amenzii penale în situaţia în care inculpatul plăteşte, în condiţiile prevăzute în ipoteza normei juridice analizate, prejudiciul cauzat prin comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, împreună cu aceleaşi majorări, Curtea reţine că aceste aspecte reprezintă veritabile încălcări ale principiului legalităţii incriminării şi a pedepsei, prevăzut la art.23 alin.(12) din Constituţie şi, totodată, a standardelor de calitate a legii”, potrivit motivării publicate de CCR.
     
  • BREAKING | DIICOT efectuează percheziţii la domiciliul lui Cristian Borcea într-un dosar de evaziune fiscală

    Procurorii DIICOT efectuează, vineri 24 de percheziţii în Bucureşti, Ilfov, Brăila şi Constanţa pentru a destructura un grup infracţional organizat specializat în fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani. Între membrii grupului infracţional se numără şi fostul finanţator Dinamo, potrivit unor surse apropiate anchetei. Prejudiciul este de aproape 40 de milioane de lei.

    Cristian Borcea a fost eliberat din închisoare în luna iulie, din Penitenciarul Jilava, după 4 ani şi 4 luni de închisoare, după ce magistraţii Tribunalului Ilfov au decis să-i admită cererea de eliberare condiţionată. El a ispăşit pedeapsa dispusă în dosarul transferurilor de jucători.

    Cercetările efectuate de procurori au relevat faptul că grupul infracţional a acţionat coordonat în intervalul ianuarie 2010-octombrie 2013, pe două circuite fictive de tranzacţionare dezvoltate în jurul unui nucleu comun de societăţi/persoane în scopul înregistrării în contabilitate de cheltuieli nereale, şi spălării sumelor de bani astfel rezultate prin intermediul unor contracte fictive de prestări servicii, comision, achiziţii nereale sau transferuri financiare interne sau externe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carmen Adamescu a fost REŢINUTĂ

    Carmen Adamescu a fost reţinută de către ofiţerul de caz din cadrul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economic, după ce a fost audiată mai multe ore, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

    Unul dintre denunţătorii activităţilor ilicite şi ale contractelor fictive derulate de firmele controlate de Carmen Adamescu este chiar fiul său vitreg, Alexander, au precizat, pentru MEDIAFAX, aceleaşi surse. Ulterior, tot pentru aceste fapte, a depus plângere şi Unirea Shopping Center, cele două denunţuri fiind reunite în cadrul unui singur dosar penal.

    Poliţiştii au efectuat şapte percheziţii, în Bucureşti, într-un dosar de delapidare şi evaziune fiscală, prejudiciul cauzat fiind de 43 de milioane de lei, anunţă IGPR. Potrivit unor surse MEDIAFAX, sunt vizate firme controlate de Carmen Adamescu.

    Poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române efectuează, la ora transmiterii acestei ştiri, 7 percheziţii, în Bucureşti. Activităţile se desfăşoară la locuinţele mai multor persoane bănuite de cauzarea unui prejudiciu de 43.000.000 de lei, prin delapidare şi evaziune fiscală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Poliţiştii efectuează percheziţii la firme controlate de Carmen Adamescu. La cât se ridică prejudiciul cauzat

    Poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române efectuează, la ora transmiterii acestei ştiri, 7 percheziţii, în Bucureşti. Activităţile se desfăşoară la locuinţele mai multor persoane bănuite de cauzarea unui prejudiciu de 43.000.000 de lei, prin delapidare şi evaziune fiscală.

    Potrivit unor surse MEDIAFAX, firmele ar fi controlate de Carmen Adamescu, fosta soţie a lui Dan Adamescu.

    ”La data de 10 octombrie a.c., poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pun în aplicare 7 mandate de percheziţie domiciliară în municipiul Bucureşti, într-un dosar privind săvârşirea infracţiunilor de delapidare şi evaziune fiscală.

    Din cercetări a reieşit că persoanele bănuite, în virtutea funcţiilor de conducere deţinute în cadrul unei societăţi comerciale având ca obiect principal de activitate <închirierea şi subînchirierea bunurilor proprii>, ar fi încheiat mai multe contracte de management, respectiv de prestări servicii, prelungite sau modificate prin acte adiţionale succesive, cu alte societăţi comerciale controlate direct sau prin intermediari. În baza acestor contracte, s-ar fi efectuat plăţi cu consecinţa prejudicierii societăţii, prin delapidarea acesteia cu sumele plătite în baza facturilor fictive emise de firmele controlate”, precizează IGPR într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisie: Acuzaţii de evaziune fiscală scapă de urmărirea penală, dacă achită prejudiciul plus 20%/ Teodorovici: Este o primă măsură

    „ În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art 8 şi 9, dacă, în cursul judecăţii până la terminarea cercetării judecătoreşti, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, instanţa va dispune, o singură dată, pedeapsa amenzii penale”, se arată în raportul adoptat marţi de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.

    În forma adoptată de Senat, majorarea era prevăzută cu 50%.

    De asemenea, un alt amendament adus formei din Senat, prevede că instanţa poate să decidă termenul pentru acoperirea sumelor prevăzute, respectiv de la unu la trei ani. În forma adoptată de Senat, timpul acordat acoperirii sumei era de trei ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Până la 1 septembrie, firmele mari şi mijlocii trebuie să aibă case de marcat cu jurnal electronic

    „Pentru reducerea evaziunii fiscale şi asigurarea unui mediu concurenţial corect pentru toţi contribuabilii, Ministerul Finanţelor va implementa la nivel naţional noul sistem de case de marcat”, precizează instituţia.

    În 24 mai 2018 a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2018 potrivit căreia operatorii economici sunt obligaţi să se doteze cu aparate de marcat cu jurnal electronic după cum urmează:
    – până la 1 septembrie 2018 (în loc de 1 iunie 2018), în cazul contribuabililor mari sau mijlocii;
    – până la 1 noiembrie 2018 (în loc de 1 august 2018) în cazul contribuabililor mici.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viceprimar reţinut pentru tranzacţii ilegale cu material lemnos

    Surse judiciare au declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că viceprimarul Liviu Cazan este acuzat de către procurori că ar fi implicat într-o serie de tranzacţii ilegale cu material lemnos, infracţiunile cercetate fiind de evaziune fiscală, delapidare, spălare de bani.

    Liviu Cazan a fost reţinut luni noapte alături de alte patru persoane, iar aceştia urmează să fie prezentaţi magistraţilor, în cursul zilei de marţi, cu propunerea de arestare preventivă.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro