BusinessMagazin

Tag: Europa de Est

  • Viitorul băncilor greceşti: mai mici şi mai mici

    National Bank of Greece va trebui să vândă până în iunie 2018 toate subsidiarele din Albania, Bulgaria, România, FRI Macedonia, Serbia, Africa de Sud şi Egipt, iar Piraeus Bank va trebui să-şi reducă tot până atunci activele din străinătate până la un plafon de 3,1 mld. euro sau să vândă cu totul operaţiunile, cu excepţia anumitor combinaţii (Cipru-România, Cipru-Bulgaria, Bulgaria-Albania-Serbia).

    Grupurile Alpha Bank şi Eurobank au acceptat şi ele măsuri de reducere a reţelei, a personalului şi a costurilor, precum şi vânzarea activităţilor din asigurări, imobiliare şi investiţii. De asemenea, în octombrie urmează să fie anunţate şi rezultatele testelor europene de soliditate financiară derulate pentru 128 de bănci, în virtutea cărora şi băncile greceşti vor afla care este necesarul de recapitalizare. Primele estimări vorbesc de un capital total necesar de sub 4 mld. euro.

    Potrivit presei elene, cea mai mare problemă pentru băncile greceşti sunt creditele neperformante, estimate la cca 77 mld. euro, din care grosul provine de la companiile greceşti cu activitate în industria navală şi de pescuit.

  • ANALIZĂ – Prăbuşirea avionului în Ucraina îi va face pe turiştii de pe alte continente să evite România: E nenorocirea nenorocirilor

     “E nenorocirea nenorocirilor”, a afirmat Gheorghe Fodoreanu, proprietarul agenţiei Invitation Romania.

    El a explicat că orice accident aviatic major se reprecutează negativ la nivel mondial, iar în perioada imediat următoare numărul pasagerilor pe cursele aeriene din întreaga lume scade cu 0,1-0,5%, ceea ce, arată Fodoreanu, este enorm.

    “Bineînţeles că există un impact emoţional. Pe mine m-au sunat în ultimele ore câţiva prieteni ca să mă întrebe pe unde trec exact avioanele cu care urmează să zboare”, a spus Dorin Ivaşcu, preşedintele Asociaţiei Române a Operatorilor Privaţi din Aviaţie.

    În afara efectului emoţional, care afectează pasagerii curselor aeriene din întreaga lume, prăbuşirea avionului în Ucraina afectează şi turismul românesc, din cauza vecinătăţii celor două ţări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un cocteil exploziv: băncile se refac cu întârziere după criză, riscul ca necazurile lor să lovească din nou în economia creşte

    ANUNŢUL ŞEFULUI ERSTE, ANDREAS TREICHL, CĂ GRUPUL SE AŞTEAPTĂ ÎN ACEST AN LA O PIERDERE DE 1,4-1,6 MLD. EURO DIN CAUZA CREŞTERII PROVIZIOANELOR DIN UNGARIA ŞI ROMÂNIA DE LA 1,7 LA LA 2,4 MLD. EURO, A DECLANŞAT INSTANTANEU UN MIC LANŢ DE CULPABILIZĂRI. În cazul României, Treichl a acuzat BNR, care relativ recent a recomandat băncilor un plan de măsuri pentru grăbirea reducerii până în toamnă a creditelor neperformante de la peste 22% până la 16%, ceea ce în cazul BCR ar însemna curăţarea bilanţului de credite moarte de până la 800 mil. euro, un sfert din nivelul de la finele lui 2013.

    În replică, Nicolae Cinteză, şeful supravegherii BNR, a amintit că numai băncile care nu şi-au făcut la timp provizioane conform IFRS trebuie să facă abia acum provizioane suplimentare. În cazul Ungariei, unde parlamentul tocmai a obligat băncile să restituie clienţilor comisioane şi dobânzi rezultate din modificarea în ultimii ani a unor contracte de credit, operaţiune care va costa băncile cca 2-3 mld. euro, Treichl a acuzat Budapesta că practică o politică de tip „mulgem vaca atâta cât putem, doar că nu o tăiem“. Agenţia Fitch a prevestit pierderi pentru băncile din ţară şi a anunţat că le va revizui ratingurile în funcţie de capacitatea grupurilor-mamă din Vest de a le susţine cu capital suplimentar.

    Faptul că atât acţiunile Erste Group, cât şi cele ale Raiffeisen Bank International, apoi şi ale altor bănci europene au scăzut la burse zile în şir după anunţul lui Treichl se explică însă printr-o conjunctură mai largă. De altfel, Raiffeisen a anunţat că se aşteaptă în continuare la profit în România, la fel ca şi anul trecut, iar pe marginea noii legi ungureşti n-a comentat decât că se aşteaptă la costuri de 120-160 mil. euro, mai mici decât ale OTP (aproape 400 mil. euro) sau Erste (300 mil. euro).

    Pieţele financiare ştiu însă că pentru băncile din zona euro e un moment cum nu se poate mai prost, din cel puţin patru motive. În această perioadă are loc testul de soliditate financiară organizat de Autoritatea Bancară Europeană şi pentru care băncile s-au pregătit din greu în ultimul an cu majorări de capital (Raiffeisen, de pildă, a atras 2,8 mld. euro, Erste 660 mil. euro), SUA derulează ancheta asupra încălcărilor legislaţiei contra spălării de bani (după ce BNP Paribas a acceptat să plătească daune de aproape 9 mld. dolari, ancheta s-a extins şi la Commerzbank, Deutsche Bank, UniCredit, SocGen şi Credit Agricole), iar conflictul din Ucraina afectează afacerile băncilor (Raiffeisen şi-a majorat provizioanele la peste 280 mil. euro în Ucraina, ţară unde în T1 a avut o pierdere de 24 mil. euro).

    În fine, dar deloc în cele din urmă, în ultimele zile a avut loc tranşarea crizei de la Hypo Alpe Adria, o veche gaură neagră a sistemului bancar austriac, preluată în 2009 de stat şi în care statul nu mai e dispus să mai injecteze bani. În loc să-i rezolve situaţia lăsând-o să intre în insolvenţă, guvernul de la Viena a decis acum să impună pierderi de 890 mil. euro deţinătorilor de obligaţiuni fără prioritate la plată, dar garantate de stat. Soluţia aplicată, în premieră europeană, la Hypo Alpe Adria a determinat atât Moody’s, cât şi Standard & Poor’s să coboare, respectiv să pună sub observaţie ratingurile mai multor bănci austriece, între care şi Erste şi Raiffeisen, în esenţă cu argumentul că statul austriac sfidează drepturile creditorilor băncilor, din moment ce nu-şi mai onorează propriile garanţii, astfel încât dacă o altă bancă din Austria ar avea nevoie de ajutor în ţară sau în străinătate, statul ar putea reacţiona la fel. Şi ne amintim că în 2009, statul a ajutat cu bani toate marile bănci austriece. Aşa se explică tensiunea de la burse concentrată pe acţiunile băncilor europene şi austriece în particular.

    Dincolo de acest cocteil exploziv la scară europeană rămân problemele reclamate de bănci în fiecare ţară. Andreas Treichl, şeful Erste, a fost întrebat de ziarul austriac Kurier cum se face că dacă România a ajuns să aştepte o creştere economică de peste 3%, mai mare decât în Vest, grupul încă mai are probleme cu neperformantele. Treichl a răspuns: „Am cumpărat BCR de la stat, deci o mare parte din debitori sunt autorităţi şi companii cu activitate locală, care nu au profitat din export.

    Suntem şi o bancă de retail, iar în acest segment creşterea creditelor e destul de mică“. Trecând graniţa, avem de-a face cu cazul unic în zonă al Ungariei: guvernul lui Viktor Orban a impus începând din 2010 o taxă suplimentară pe profiturile băncilor, apoi în 2011 le-a permis ungurilor să-şi achite anticipat creditele sub preţul pieţei, contribuind astfel la pierderile sectorului bancar, din 2013 a introdus taxa pe tranzacţii financiare, iar acum va introduce şi conversia în forinţi a creditelor în valută. Unii s-au întrebat de ce guvernele din România n-au avut şi ele curaj să facă la fel sau de ce nu li s-a permis de către creditorii externi. O explicaţie a oferit-o în 2011 Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, când spunea că România atrăsese până atunci un total al investiţiilor străine de 3.270 de dolari pe cap de locuitor, în timp ce Ungaria a atras 26.460 de dolari pe cap de locuitor „în toţi anii aceia când noi ne întrebam dacă e bine sau nu să tăiem coada câinelui“, subliniind că atitudinea investitorilor străini faţă de o ţară depinde de implicarea în economie pe care o au de protejat la momentul respectiv.

    Într-o analiză despre Europa Centrală şi de Est, Deutsche Bank constata că dezintermedierea bancară a lovit cel mai mult din 2008 până în iunie 2013 statele baltice şi Ungaria; dacă în cazul Ungariei aceasta se explică prin măsurile luate de guvern contra băncilor, în cazul balticilor se explică prin dominaţia băncilor nordice, neincluse în acordul de la Viena de menţinere a expunerii în ECE, încheiat sub auspiciile UE-FMI de către băncile din Austria, Grecia şi Italia cu cea mai mare pondere în sistemele bancare din Est. În România, creditorii austrieci şi-au redus expunerea numai cu 2 mld. euro anual începând din 2010, până la aproape 26 mld. euro în dec. 2013. Iar de aici încolo, drumul Vestului se desparte de cel al Estului: ceea ce pentru băncile occidentale e o reuşită, faptul că au reuşit să se descotorosească de nişte active fragile pe care nu mai au bani să le susţină, pentru ţările estice e un coşmar.

    „Dezintermedierea din ECE continuă, dar ritmul ei s-a redus considerabil“, afirmă analiştii de la Deutsche Bank, notând însă că „ponderea creditelor neperformante rămâne ridicată în majoritatea ţărilor şi chiar continuă să crească în Ungaria, Croaţia şi România, iar cum legislaţia bancară se ameliorează lent, e de aşteptat ca neperformantele să rămână o frână a creditării în 2014“. Dar asta nu e totul: „Dacă acum băncile din ECE se bazează mai mult pe finanţări atrase local şi nu de la grupurile-mamă, rămâne de văzut dacă aceste finanţări vor fi de ajuns atunci când cererea de credit o să-şi revină“.

  • Acordul de asociere la UE pentru Moldova, Georgia şi Ucraina, pregătit în Deltă

    “În primul rând România, dar şi ceilalţi membri ai UE din regiune susţinem cu toată tăria şi toate forţele parcursul european şi democratic al Moldovei, al Georgiei, al Ucrainei şi că sunt foarte multe lucruri pe care putem să le discutăm împreună despre integrarea europeană, bazat pe lucrurile bune pe care le-au făcut România, Cehia şi greşelile pe care noi le-am făcut şi pe care sper să le evite prietenii noştri din regiune”, a declarat premierul Ponta. “Noi, cei care suntem în UE de mai mult timp, fie că e vorba de Cehia, de Slovacia, care sunt de zece ani, România, care e doar de şapte ani, putem şi facem tot ce ţine de noi pentru a-i sprijini să devină cât mai repede membri ai UE.”

    La invitaţia premierului Victor Ponta, omologii săi din  Republica Moldova,  Iurie Leancă, şi din Georgia, Irakli Garibashvili, Robert Fico din Slovacia, Bohuslav Sobotka din Cehia, Alexandar Vucic din Serbia au participat la o reuniune informală în Delta Dunării. Scopul reuniunii a fost coordonarea poziţiilor, discutarea evoluţiilor recente din cadrul Parteneriatului Estic şi modul în care statele membre UE susţin parcursul european al ţărilor partenere, în pregătirea semnării acordului de asociere şi a celui de comerţ liber cu Republica Moldova şi Georgia, la 27 iunie. Tot la 27 iunie semnează şi Ucraina partea economică a acordului de asociere.

    “Obiectul acestei întâlniri a fost destul de simplu, în primul rând să discutăm cei care suntem deja în UE cu cei care sper să fie cât mai curând membri ai UE despre experienţa noastră, despre sprijinul pe care îl acordăm, despre faptul că vineri, pe 27 iunie, atât Moldova, cât şi Georgia vor semna la Bruxelles acordul de asociere cu UE. De asemenea, acelaşi lucru îl va face şi Ucraina. Primul ministru Iaţeniuk trebuia să vină, însă din cauza situaţiei din ultimele zile n-a putut să participe la această întâlnire informală”, a explicat premierul.

    El a adăugat că i-a plimbat pe invitaţi într-o excursie prin canalele Deltei. “Nu am ratat ocazia să le spun că cel mai frumos loc din Europa este Delta Dunării. Sunt convins că vor face mai departe, alături de mine, promovarea, publicitate pentru Delta Dunării şi sper, cu voia lor, că putem să-i folosim în acest sens”, a spus Ponta.
     

  • Barack Obama propune un miliard de dolari pentru un plan de securitate în Europa de Est

     Această “iniţiativă pentru a asigura Europa” trebuie aprobată de Congres. Ea trebuie să servească şi dezvoltării capacităţilor ţărilor care nu sunt membre NATO, cum ar fi Ucraina, Georgia şi R.Moldova, pentru a le permite să coopereze cu Statele Unite şi aliaţii lor occidentali şi să-şi consolideze propria apărare, a anunţat Casa Albă.

    Citii mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • ÎNTÂLNIRE Obama – liderii ţărilor est-europene: Preşedintele SUA propune un miliard de dolari pentru un plan de securitate în Europa de Est. Băsescu, prezent la discuţiile din Polonia

     UPDATE – Barack Obama propune un miliard de dolari pentru un plan de securitate în Europa de Est

    Preşedintele american, Barack Obama, a propus, marţi, la Varşovia un miliard de dolari pentru dislocarea de noi forţe americane, terestre, aeriene şi navale, în Europa de Est, preocupată de criza ucraineană.

    UPDATE 11:30 – Preşedintele american Barack Obama a sosit la Varşovia: Angajamentul american în securitatea Europei de Est este “sacrosanct”

    Preşedintele american Barack Obama a sosit marţi dimineaţa la Varşovia, prima etapă a turneului său în Europa, în cadrul căruia va participa la un summit G7 la Bruxelles şi la ceremonii de marcare a 70 de ani de la Debarcarea din Normandia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacian Cioloş: Europa de Est valorifică doar o treime din potenţialul agricol

     “Când vorbim de o creştere a productivităţii agriculturii din Uniunea Europeană, în această parte din Europa (Europa de Est – n.r.) există încă un potenţial de productivitate care nu este valorificat. La nivelul producţiilor agricole la hectar ne situăm cam la o treime din producţia la hectar din Europa de Vest”, a spus comisarul european.

    În concluzie, a afirmat el, există un potenţial de producţie pe care şi Politica Agricolă Comună ar trebui să-l poată valorifica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful Erste acuză politizarea testelor europene de stres

    Testul ia în calcul scenarii de risc disproporţionat de nerealiste, imaginând pentru Cehia, de pildă, o scădere a economiei de 10,1%, în timp ce scenariul de risc pentru Italia imaginează doar o scădere de 6,1%. Aceasta este o dovadă de “politizare ilogică”, a afirmat Treichl, citat de presa financiară.

    Dacă scenariul de bază (cu probabilitatea cea mai mare) publicat recent de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) prevede creştere economică până în 2016 pentru UE, scenariul ipotetic de criză imaginează o scădere a PIB cu 0,7% în acest an şi cu 1,5% la anul, o rată a şomajului de 16% în 2016 şi o prăbuşire a pieţei imobiliare şi a burselor. Pentru România, scenariul de bază prevede creştere economică de 2,3% şi o rată a şomajului de 7,2%, iar scenariul ipotetic de risc ar indica o scădere a economiei de 1,4% în acest an şi un şomaj de 7,7%.

    Pentru a trece testul, băncile trebuie să probeze că îşi pot menţine rata capitalului de rang I la cel puţin 5,5% din valoarea activelor ponderate la risc. Rezultatele testului urmează să fie cunoscute în luna octombrie.

    Şeful Erste a adăugat că în 2015 climatul de afaceri pentru băncile europene s-ar putea ameliora radical, după încheierea perioadei de teste şi satisfacerea noilor standarde de calitate a activelor cerute de BCE. Erste deţine cele mai mari bănci din Cehia, Slovacia, România, precum şi a doua şi a treia bancă din Ungaria, respectiv Croaţia.

  • Despre România numai de bine – acum şi de la BERD

    BERD apreciază că “avansul PIB se va accelera uşor în 2015, susţinut de exporturi şi de o relansare a cererii interne. Pe termen scurt însă, nivelul înalt al creditelor neperformante, de peste 20% din total, continuarea dezintermedierii financiare şi incertitudinile legate de Ucraina ar putea reprezenta riscuri la adresa perspectivei de creştere.”

    Această prognoză este uşor mai bună decât cea din ianuarie a BERD (creştere de 2,4%), în timp ce pentru ansamblul ţărilor sud-est-europene, unde banca include România, estimarea a fost îmbunătăţită marginal, de la 2,1% la 2,2%.

    Statistica a emis, tot în această săptămână, prima estimare pentru evoluţia economiei de la începutul anului, confirmând că România a avut în primul trimestru cea mai mare creştere a PIB din UE faţă de aceeaşi perioadă din 2013, respectiv 3,8%, fiind urmată de Polonia cu 3,5%, în timp ce Germania a înregistrat o creştere a PIB de 2,3%. Faţă de ultimul trimestru din 2013, PIB a progresat însă doar cu 0,1%, date ajustate sezonier.

    Pentru ţările din Europa Centrală şi Baltică, estimarea BERD a rămas aceeaşi (2,2%).

    Economia Rusiei ar urma să stagneze, cea a Turciei să aibă o creştere de 2,5%, în timp ce Republica Moldova ar urma să cunoască o creştere a PIB cu 2%. Cea mai mare schimbare de perspectivă a BERD vizează Ucraina, pentru care în ianuarie vedea posibilă o creştere de 1,5%, în timp ce acum anticipează o prăbuşire a economiei cu 7%.

  • Bani pentru lupta cu sărăcia

    În ultimul deceniu însă, cheltuielile pentru protecţia socială în Europa de Est şi Asia Centrală au crescut în medie cu 15% pe an, ajungând de la o medie de 0,9% din PIB în 2000 la 1,3% din PIB în 2005 şi cca 2% din PIB în 2010.

    În perioada 2005-2012, România a redus inegalitatea socială cu 14%, urmată ca performanţă de Belarus, Polonia, Serbia şi Muntenegru (conform calculelor BM, inegalitatea socială este în medie cu 3% mai mare în absenţa unor programe de protecţie socială).