BusinessMagazin

Tag: elev

  • Şcoala din Scoţia unde nu există niciun elev scoţian a fost invadată de români. ”Întâi au venit ei, apoi şi-au adus şi familia”

    O şcoală din oraşul scoţian Glasgow, cu 222 de elevi, nu are niciun elev scoţian. În schimb, peste 181 dintre elevi sunt români sau slovaci, iar restul est-europeni, romi sau asiatici, care nici nu vorbesc engleza ca primă limbă, scrie Daily Mail.

    ”Nu avem niciun copil scoţian în toată şcoala. Majoritatea sunt fie slovaci, fie romi din România”, spune directoarea şcolii, Shirley Taylor.  
    Şcoala încearcă în prezent să obţină finanţare prin crowdfunding, prin donaţii, pentru a ajuta profesorii să le cumpere copiilor materiale.
     
    Vedeţi AICI galeria foto cu şcoala din Scoţia luată cu asalt de români

  • FOCUS: Ce efect va avea finanţarea din fonduri publice a învăţământului privat

    În baza unei Hotărâri de Guvern aprobate recent, începând cu 1 ianuarie 2016, şcolile particulare din România vor fi finanţate per elev, de la stat, aşa cum prevede Legea Educaţiei încă din 2011. Chiar şi aşa, unităţile şcolare particulare nu vor scădea taxele de studiu, spun directorii. În schimb, banii primiţi de la stat vor fi folosiţi pentru dezvoltarea bazei materiale din şcoli, pentru echipamente, calculatoare şi rechizite. În momentul de faţă, toţi cei 27.000 de elevi din învăţământul privat (clasa pregătitoare – clasa a XII- a) vor beneficia de pe urma acestei finanţări, potrivit datelor transmise de Ministerul Educaţiei la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.

    În ceea ce priveşte impactul acestei decizii, în primul rând nu mai vorbim de discriminarea elevilor din privat care nu primeau finanţare per elev, deşi legea prevedea că finanţarea urmează toţi copiii. Expertul în educaţie şi cofondatorul platformei Edusfera, Tincuţa Apăteanu, a explicat pentru MEDIAFAX că finanţarea învăţământului privat înseamnă practic un sprijin financiar pentru cei care vor să deschidă şcoli private şi se confruntă cu un deficit de fonduri. Deşi banii din finanţarea per elev se duc în salariile profesorilor şi în dotarea infrastructurii şcolare, fondurile din bugetul statului nu acoperă toate costurile şi până acum, şcolile private care nu cereau taxe foarte mari de la părinţi, erau nevoite să se întreţină din sponsorizări. Practic, prin finanţarea învăţământului privat, se încurajează dezvoltarea acestuia, apariţia mai multor şcoli private şi îmbunătăţirea bazei materiale şi umane a celor deja existente.

    „E vorba însă despre echitate. Nu există niciun motiv pentru ca taxele părinţilor cu copii la şcoli private să nu fie direcţionate către astfel de şcoli. Şcolile private sunt entităţi nonprofit şi sunt parte din sistemul naţional de învăţământ, cu atât mai mult trebuie susţinute şi de către stat. Cred că e foarte greu să supravieţuieşti ca şcoală privată. Şcolile de stat nu intra în faliment, nu se desfiinţează, scad calitatea doar, se descurcă cu banii pe care îi primesc, pe când şcolile private trebuie să găsească tot timpul clienţi şi nu poţi face asta decât daca au o calitate superioară a resursei umane şi a infrastructurii”, a explicat Apăteanu.

    Există şi voci care critică finanţarea şcolilor private, care susţin că de ce ar trebui să primească bani de la stat cei care oricum îşi permit să plătească o educaţie scumpă? De asemenea, unii se tem că asta ar putea însemna mai puţini bani la şcolile de stat, a mai explicat Apăteanu.

    „Din punctul meu de vedere există un element foarte important şi care trebuie clarificat, fiind sursa tuturor neînţelegerilor şi adversităţii – dacă finanţăm şcolile private de la bugetul de stat, asta înseamnă că şcolile de stat vor primi mai puţini bani? Răspunsul este nu, fiindcă nu scade costul standard per elev, aşadar şcolile vor fi în continuare finanţate aşa – costul standard per elev ori numărul de elevi din şcoală, deci nu are cum să scadă investiţia statului”, a explicat Apăteanu.

    Mai departe, ea spune că învăţământul de stat este în pericol, dar nu din cauza şcolilor private, ci din cauza subfinanţării cronice care se întâmplă de foarte mulţi ani.

    Preşedintele Complexului Educaţional Lauder-Reut, Tova Ben Nun-Cherbis, a explicat pentru MEDIAFAX unde se vor direcţiona banii veniţi de la stat. „O să facem fonduri de investiţii, o să investim în echipament, în dezvoltare, în calculatoare, în rechizite şi în activităţi de sprijin a comunităţii, spre exemplu noi avem seminare educaţionale cu elevi din comunitate”, a explicat preşedintele Lauder. Însă, taxele nu vor putea fi scăzute fiindcă banii primiţi de la stat acoperă doar o mică parte din cheltuielile pentru o şcoală dotată la zi cu tot ce trebuie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • FOCUS: Ce efect va avea finanţarea din fonduri publice a învăţământului privat

    În baza unei Hotărâri de Guvern aprobate recent, începând cu 1 ianuarie 2016, şcolile particulare din România vor fi finanţate per elev, de la stat, aşa cum prevede Legea Educaţiei încă din 2011. Chiar şi aşa, unităţile şcolare particulare nu vor scădea taxele de studiu, spun directorii. În schimb, banii primiţi de la stat vor fi folosiţi pentru dezvoltarea bazei materiale din şcoli, pentru echipamente, calculatoare şi rechizite. În momentul de faţă, toţi cei 27.000 de elevi din învăţământul privat (clasa pregătitoare – clasa a XII- a) vor beneficia de pe urma acestei finanţări, potrivit datelor transmise de Ministerul Educaţiei la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.

    În ceea ce priveşte impactul acestei decizii, în primul rând nu mai vorbim de discriminarea elevilor din privat care nu primeau finanţare per elev, deşi legea prevedea că finanţarea urmează toţi copiii. Expertul în educaţie şi cofondatorul platformei Edusfera, Tincuţa Apăteanu, a explicat pentru MEDIAFAX că finanţarea învăţământului privat înseamnă practic un sprijin financiar pentru cei care vor să deschidă şcoli private şi se confruntă cu un deficit de fonduri. Deşi banii din finanţarea per elev se duc în salariile profesorilor şi în dotarea infrastructurii şcolare, fondurile din bugetul statului nu acoperă toate costurile şi până acum, şcolile private care nu cereau taxe foarte mari de la părinţi, erau nevoite să se întreţină din sponsorizări. Practic, prin finanţarea învăţământului privat, se încurajează dezvoltarea acestuia, apariţia mai multor şcoli private şi îmbunătăţirea bazei materiale şi umane a celor deja existente.

    „E vorba însă despre echitate. Nu există niciun motiv pentru ca taxele părinţilor cu copii la şcoli private să nu fie direcţionate către astfel de şcoli. Şcolile private sunt entităţi nonprofit şi sunt parte din sistemul naţional de învăţământ, cu atât mai mult trebuie susţinute şi de către stat. Cred că e foarte greu să supravieţuieşti ca şcoală privată. Şcolile de stat nu intra în faliment, nu se desfiinţează, scad calitatea doar, se descurcă cu banii pe care îi primesc, pe când şcolile private trebuie să găsească tot timpul clienţi şi nu poţi face asta decât daca au o calitate superioară a resursei umane şi a infrastructurii”, a explicat Apăteanu.

    Există şi voci care critică finanţarea şcolilor private, care susţin că de ce ar trebui să primească bani de la stat cei care oricum îşi permit să plătească o educaţie scumpă? De asemenea, unii se tem că asta ar putea însemna mai puţini bani la şcolile de stat, a mai explicat Apăteanu.

    „Din punctul meu de vedere există un element foarte important şi care trebuie clarificat, fiind sursa tuturor neînţelegerilor şi adversităţii – dacă finanţăm şcolile private de la bugetul de stat, asta înseamnă că şcolile de stat vor primi mai puţini bani? Răspunsul este nu, fiindcă nu scade costul standard per elev, aşadar şcolile vor fi în continuare finanţate aşa – costul standard per elev ori numărul de elevi din şcoală, deci nu are cum să scadă investiţia statului”, a explicat Apăteanu.

    Mai departe, ea spune că învăţământul de stat este în pericol, dar nu din cauza şcolilor private, ci din cauza subfinanţării cronice care se întâmplă de foarte mulţi ani.

    Preşedintele Complexului Educaţional Lauder-Reut, Tova Ben Nun-Cherbis, a explicat pentru MEDIAFAX unde se vor direcţiona banii veniţi de la stat. „O să facem fonduri de investiţii, o să investim în echipament, în dezvoltare, în calculatoare, în rechizite şi în activităţi de sprijin a comunităţii, spre exemplu noi avem seminare educaţionale cu elevi din comunitate”, a explicat preşedintele Lauder. Însă, taxele nu vor putea fi scăzute fiindcă banii primiţi de la stat acoperă doar o mică parte din cheltuielile pentru o şcoală dotată la zi cu tot ce trebuie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Singurul elev român premiat în SUA, la cea mai amplă competiţie de ştiinţă şi inginerie din lume

    Daniel Cosovanu, elev alLiceului Tehnologic „Tomşa Vodă” Solca, a fost premiat de Patent and Trademark Office Society (SUA) în cadrul celei mai mari competiţii de ştiinţă şi inginerie din lume, dedicată tinerilor – Intel International Science and Engineering Fair (Intel ISEF). Concursul a avut loc la Los Angeles, Statele Unite ale Americii, în perioada 10-16 mai, Daniel fiind sigurul elev din lotul României care a fost laureat.

    Delegaţia României a fost alcătuită de cinci elevi, dintre care trei suceveni – Octavian Coca şi Ştefan Dascălu, de la Colegiul Naţional „Petru Rareş” Suceava, şi Daniel Cosovanu, de la Liceul Tehnologic „Tomşa Vodă” Solca, aceştia fiind însoţiţi de conf. univ. dr. ing. Dan Milici.

    Invenţie premiată pentru originalitate, creativitate şi elemente de noutate

    Invenţia cu care Daniel a intrat în competiţie constă într-un generator solar de aer cald,elevul identificând o modalitate de a încălzi încăperile cu ajutorul energiei solare. Generatorul solar de aer cald nu poluează, este făcut din materiale refolosibile (doze de suc, bere) şi are costuri scăzute.

    Cititi mai multe pe www.monitorulsv.ro

  • Povestea elevul bistriţean care a fost ofertat de cele mai mari universităţi americane si care de anul viitor o să lucreze pentru Facebook

    Rareş Buhai, elevul bistriţean cu cel mai mare număr de medalii de aur câştigate la olimpiade internaţionale, şi care a fost ofertat de trei universităţi americane, între care MIT şi Harvard, va lucra în vara anului 2016 pentru Facebook.

    Rareş Buhai, care în prezent este student în anul I la Massachusetts Institute of Technology (MIT) a făcut mărturisirea într-un interviu acordat publicaţiei TimpOnline.ro, unde a explicat cum a reuşit să fie remarcat de Facebook şi care sunt aşteptările sale de la noul job.

        „La vară o să fac un internship la Facebook în Menlo Park la Headquarters. Sunt foarte curios cum va fi să lucrez într-o companie de talia aceasta. Voi lucra full time ca software engineer timp de trei luni. Ca să fiu acceptat, a trebuit să aplic. Am avut nişte interviuri care au constat din genul de probleme pe care le-am întâlnit la olimpiadă, deci nu a fost o problemă pentru mine, iar apoi am primit o ofertă”, a precizat tânărul bistriţean

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Povestea elevul bistriţean care a fost ofertat de cele mai mari universităţi americane va lucra pentru Facebook in 2016

    Rareş Buhai, elevul bistriţean cu cel mai mare număr de medalii de aur câştigate la olimpiade internaţionale, şi care a fost ofertat de trei universităţi americane, între care MIT şi Harvard, va lucra în vara anului 2016 pentru Facebook.

    Rareş Buhai, care în prezent este student în anul I la Massachusetts Institute of Technology (MIT) a făcut mărturisirea într-un interviu acordat publicaţiei TimpOnline.ro, unde a explicat cum a reuşit să fie remarcat de Facebook şi care sunt aşteptările sale de la noul job.

        „La vară o să fac un internship la Facebook în Menlo Park la Headquarters. Sunt foarte curios cum va fi să lucrez într-o companie de talia aceasta. Voi lucra full time ca software engineer timp de trei luni. Ca să fiu acceptat, a trebuit să aplic. Am avut nişte interviuri care au constat din genul de probleme pe care le-am întâlnit la olimpiadă, deci nu a fost o problemă pentru mine, iar apoi am primit o ofertă”, a precizat tânărul bistriţean

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Povestea lui Mugur, elevul torturat de Securitate pentru că a îndrăznit să ceară libertate: „Îl ţineau 3 ore pe zi în faţa unei lămpi, până a făcut leucemie şi a murit“

    Mugur Călinescu, un tânăr de 17 ani din Botoşani, a fost unul dintre cei mai importanţi luptători anticomunişti din nordul Moldovei. După ce a militat împotriva regimului comunist şi a visat la Revoluţie încă de la începutul anilor ‘80, băiatul a murit la scurt timp după ce Securitatea a început un program susţinut de torturare. Mama sa îl plânge şi după 30 de ani pe băiat, considerat cu întârziere erou de către statul român.

    În anul 1981, pe 29 septembrie, muncitorii botoşăneni mergeau, ca de obicei, la locul de muncă. Angajaţii restaurantelor şi magazinelor din Centrul Vechi sau de pe Calea Naţională treceau cu toţii pe lângă clădirea impunătoare a Comitetului Judeţean al PCR, astăzi sediul Prefecturii şi al Consiliului Judeţean Botoşani.   

    Trecând pe lângă peretele lateral, oamenii au rămas înmărmuriţi. Pe zid scria apăsat cu cretă albastră şi cu litere mari un strigăt de revoltă: „Ne-am săturat să stăm la cozi interminabile!”.

    Aşa ceva era de neimaginat în plină epocă comunistă. Miliţia şi Securitatea s-au pus în mişcare. Acţiunea a fost numită imediat „Panoul”, iar aşa cum reiese din raportul de activitate al Miliţiei din acea perioadă, s-au trecut urgent măsuri. „Înscrisul a fost şters şi s-a organizat supravegherea locului prin pânde”, scria un locotenent colonel de Miliţie, folosind o semnătură indescifrabilă în raport.   

    Oamenii Securităţii, aşa cum se va afla mai târziu, bănuiau că este vorba despre o organizaţie, un agent străin sau chiar un luptător anticomunist versat, scăpat prin cine ştie ce circumstanţă în municipiul Botoşani.  

    Cititi mai multe pe www.historia.ro

  • Povestea uimitoare a unui copil sărac dintr-o comună din Vâlcea care a ajuns cercetător la NASA

    La Firijba începe povestea lui Alexandru Chimba, românul care s-a născut într-o familie numeroasă, în perioada interbelică, având 7 fraţi. Atunci când a venit războiul, Alexandru era elev la şcoala primară din Firijba, o clădire mică, sărăcăcioasă, cu două clase şi cu domnul Miu, învăţător, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    La domnul Miu a găsit prima carte despre planete, o carte veche, cu sistemul solar. Războiul s-a terminat, iar copilul de 11 ani a fost trimis la Râmnicu Vâlcea, imediat după război. Miu a vorbit cu Victor, învăţătorul avea o soră la oraş şi acolo a stat Alexandru în timpul gimnaziului.

    Alexandru a terminat primul şcoala gimnazială şi a fost ajutat de un alt profesor, de matematică, să ajungă la Bucureşti. Deja în clasa a X-a, Alexandru analiza teoriile despre meteoriţi, despre galaxii, copilul din Firijba era deja considerat un geniu.

    Când era în anul doi la facultatea de matematică, Alexandru a dispărut. Nu se ştie cine l-a ajutat, dar Alexandru a reuşit să plece. Securitatea l-a căutat până şi în satul natal, dar nici urmă de tânăr.

    În primăvara anului 1990, în faţa Primăriei din Popeşti opreşte o maşină din care coboară un bărbat înalt, cu părul grizonat. Se uită la case, cu mâinile la spate. Stă nemişcat. O femeie măruntă trece pe lângă el, dar apoi se opreşte. Se întoarce speriată, ca şi când ar fi văzut o fantomă.

    „Lixandru lui Uca? Tu eşti Lixandru a’ lui Uca?” Omul lăcrimează. Sus, în Firijba, nu mai era nimeni dintre ai lui. Mai trăia doar o soră care era pe la Piteşti, la Mioveni, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    Alexandru Chimba ajunsese la NASA, trăia în Maine. A fost printre cei care au pregătit programul Mars Pathfinder. Alexandru a mai venit în 2008 la Popeşti şi se spune că ar dori să realizeze un sat de vacanţă pe stil american, în Firijba.

    „Ar fi o şansă, satul este deja părăsit, noi am dus drumul până la intrare. Dar este o minune, un sat virgin în mijloc de pădure. Depinde foarte mult care sunt intenţiile domnului Alexandru. Oricum, doreşte să se reîntoarcă aici, la un moment dat. Locul se poate preta la orice, tabără de pictură, de teatru etc”, spune primarul Constantin Şerban.

  • Cea mai simplă şi eficientă scrisoare de recomandare din lume. Cuvântul de aur care i-a deschis porţile uneia dintre cele mai prestigioase universităţi din lume

    Matematicianul John Nash, laureat al premiului Nobel în 1994, care şi-a pierdut viaţa într-un accident de maşină pe 23 mai, a fost admis la Princeton la vârsta de 19 ani, după ce profesorul său a trimis o scrisoare de recomandare foarte scurtă. Practic, Richard J. Duffin de la Carnegie Institute of Technology i-a convins pe profesorii de la universitate să-l accepte pe elevul său printr-o propoziţie de cinci cuvinte, unul dintre ele fiind „de aur”:

    Cea mai scurtă scrisoare de recomandare din lume. Cuvântul de aur care i-a deschis porţile uneia dintre cele mai prestigioase universităţi din lume

  • Un elev premiat de NASA nu are bani să meargă în Canada pentru a-şi prezenta proiectul

    Alexandru George Ghinea, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional de Informatică “Tudor Vianu”, a câştigat premiul al treilea în cadrul concursului internaţional “NASA Ames Space Settlement Design Contest 2015” cu proiectul “Type2”, care creează o aşezare spaţială, cu o capacitate de peste 3.000 de oameni, ce ar permite acestora să trăiască în condiţiile atmosferice şi de gravitaţie de pe Pământ, dar în spaţiu artifical, gândit în totalitate de om.

    Proiectul elevului român a reuşit să obţină premiul al treilea din aproape 1.000 de proiecte trimise de către 3.000 de elevi din toată lumea.

    După obţinerea premiului, elevul bucureştean a fost invitat să participe la Conferinţa Internaţională pentru Dezvoltare Aerospaţială (ISDC 2015), care va avea loc în perioada 20-24 mai în Toronto, Canada, pentru a-şi prezenta proiectul.

    “Acest premiu reprezintă o oportunitate şi o onoare imensă pentru mine, fiind pasionat de acest domeniu. Prezenţa mea acolo ar fi o oportunitate pentru că aş putea găsi oferte directe de la facultăţi prestigioase din lume. Din păcate, liceul al cărui elev sunt nu poate pune la dispoziţie fonduri pentru achitarea taxelor de transport, cazare şi masă”, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, Alexandru George Ghinea.

    Costurile pe care le-ar presupune participarea sa la conferinţa din Canada se ridică la aproximativ 3.000 de euro.

    Alexandru George Ghinea poate fi contactat pe type2space@gmail.com.

    Câteva zeci de elevi de la diverse licee din ţară, premiaţi în competiţii internaţionale, sunt în imposibilitatea financiară de a participa la conferinţe ştiinţifice pentru a-şi prezenta proiectele.