BusinessMagazin

Tag: elev

  • Elevul care s-a JUDECAT cu şcoala, inspectoratul şi ministerul si a câştigat. Acum trebuie să primescă şi despăgubiri

    Problemele lui Andrei Ionuţ Cocîrlău au început în 2016, după ce tânărul a cerut, alături de alţi colegi, în scris, Primăriei Drăgăneşti-Olt, decontarea abonamentului de transport în comun.

    Demersul i-a atras reproşuri din partea dirigintelui şi a conducerii şcolii. În cele din urmă, elevul a fost şi mutat disciplinar de la Liceul Teoretic „Tudor Vladimirescu” la Colegiul Naţional „Nicolae Titulescu” Slatina.

    În această situaţie, adolescentul a intentat proces împotriva a 61 de persoane şi instituţii, printre care directorul şi directorul adjunct al liceului, dirigintele şi profesorul de matematică, inspectorul şcolar general şi alţi inspectori şi chiar împotriva Ministerului Educaţiei.

    La începutul procesului, în 2016, tânărul era elev în clasa a XII-a, acum este student la Drept.

    Iniţial, dosarul a fost respins la Tribunalul Olt. Cauza a ajuns la Curtea de Apel Craiova, care a cerut Tribunalului Olt rejudecarea dosarului.

    Sentinţa a fost data în 7 iunie şi elevul a obţinut anularea deciziilor date de conducerea Liceului Teoretic „Tudor Vladimirescu” Drăgăneşti Olt, dar şi daune materiale şi morale.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Povestea uimitoare a unui copil sărac dintr-o comună din Vâlcea care a ajuns cercetător la NASA

    La Firijba începe povestea lui Alexandru Chimba, românul care s-a născut într-o familie numeroasă, în perioada interbelică, având 7 fraţi. Atunci când a venit războiul, Alexandru era elev la şcoala primară din Firijba, o clădire mică, sărăcăcioasă, cu două clase şi cu domnul Miu, învăţător, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    La domnul Miu a găsit prima carte despre planete, o carte veche, cu sistemul solar. Războiul s-a terminat, iar copilul de 11 ani a fost trimis la Râmnicu Vâlcea, imediat după război. Miu a vorbit cu Victor, învăţătorul avea o soră la oraş şi acolo a stat Alexandru în timpul gimnaziului.

    Alexandru a terminat primul şcoala gimnazială şi a fost ajutat de un alt profesor, de matematică, să ajungă la Bucureşti. Deja în clasa a X-a, Alexandru analiza teoriile despre meteoriţi, despre galaxii, copilul din Firijba era deja considerat un geniu.

    Când era în anul doi la facultatea de matematică, Alexandru a dispărut. Nu se ştie cine l-a ajutat, dar Alexandru a reuşit să plece. Securitatea l-a căutat până şi în satul natal, dar nici urmă de tânăr.

    În primăvara anului 1990, în faţa Primăriei din Popeşti opreşte o maşină din care coboară un bărbat înalt, cu părul grizonat. Se uită la case, cu mâinile la spate. Stă nemişcat. O femeie măruntă trece pe lângă el, dar apoi se opreşte. Se întoarce speriată, ca şi când ar fi văzut o fantomă.

    „Lixandru lui Uca? Tu eşti Lixandru a’ lui Uca?” Omul lăcrimează. Sus, în Firijba, nu mai era nimeni dintre ai lui. Mai trăia doar o soră care era pe la Piteşti, la Mioveni, scriu cei de la Râmnicu Vâlcea Week.

    Alexandru Chimba ajunsese la NASA, trăia în Maine. A fost printre cei care au pregătit programul Mars Pathfinder. Alexandru a mai venit în 2008 la Popeşti şi se spune că ar dori să realizeze un sat de vacanţă pe stil american, în Firijba.

    „Ar fi o şansă, satul este deja părăsit, noi am dus drumul până la intrare. Dar este o minune, un sat virgin în mijloc de pădure. Depinde foarte mult care sunt intenţiile domnului Alexandru. Oricum, doreşte să se reîntoarcă aici, la un moment dat. Locul se poate preta la orice, tabără de pictură, de teatru etc”, spune primarul Constantin Şerban.

  • Ce spune Mitropolia Moldovei despre preotul acuzat că a lovit cu capul de perete un elev în vârstă de 11 an

    Cazul preotului acuzat că a lovit un elev din localitatea Baranca, judeţul Botoşani, la ora de religie a ajuns şi în atenţia Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, care aşteaptă acum rezultatul anchetelor declanşate de Poliţie şi Inspectoratul Şcolar.
     
    Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Constantin Sturzu, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că o decizie în acest caz va fi luată la finalizarea anchetelor începute deja de Poliţie şi Inspectoratul Şcolar, însă preotul nu va mai preda religie.
     
    „Aşteptăm să vedem ce spun autorităţile, Poliţia şi Inspectoratul Şcolar. Ei au mijloace, noi ne vom asuma şi se vor lua măsurile care se cuvin. Sigur, preotul nu va mai preda. Noi vom retrage binecuvântraea”, a declarat Sturzu.
     
     Preotul a recunoscut că l-a tras pe elev de urechi
     
    Potrivit acestuia, preotul a recunoscut că l-a tras pe elev de urechi, dar a spus că nu l-a lovit.
     
    „Din ce am vorbit şi noi cu preotul, elevul respectiv este de altă confesiune. A stat la oră pentru că nu avea unde să meargă. E absurd ce s-a zis că a fost pus să-şi facă crucea. Nu avea de ce. Elevul nu avea nicio implicare la oră. Dar nu a stat liniştit deloc, comenta, contrazicea preotul. La sfârşitul orei i-a zis preotul să nu mai facă aşa ceva. A spus că doar l-a tras de urechi. Dar şi dacă e aşa, nu e admisibil, nu trebuia”, a spus purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
     
    Două anchete au loc în judeţul Botoşani după ce mama unui elev în vârstă de 11 ani de la şcoala din localitatea Baranca a cerut intervenţia medicilor, spunând că fiul ei a fost tras de urechi şi lovit cu capul de perete de către un profesor de religie.
     

  • Bătut crunt. Un preot i-ar fi rupt urechea unui elev şi l-ar fi dat cu capul de perete la ora de religie. Reacţia şcolii

    Reprezentanţii Inspectoratului Judeţean de Poliţie Botoşani au declarat, pentru MEDIAFAX, că a fost deschis un dosar penal pentru purtare abuzivă, pentru a se stabili ce s-a întâmplat cu exactitate la o şcoală din judeţ.

     
    Surse judiciare au declarat, corespondentului MEDIAFAX, că un elev în vârstă de 11 ani de la şcoala din localitatea Baranca a fost agresat, în timpul orei de religie, chiar de către profesor, un preot din altă localitate.
     
    Mama elevului a sunat la 112 şi a cerut intervenţia medicilor, spunând că fiul ei a fost tras de o ureche şi lovit cu capul de perete, pentru că făcea gălăgie la ore.
     
    Copilul a fost transportat la spital, având urechea ruptă.
     
    La rândul său, inspectorul şcolar general al ISJ, Gabriel Hârtie, a declarat, pentru MEDIAFAX, că o comisie anchetează cazul.
     

  • Sindicaliştii îi iau apărarea învăţătorului care a scris „patinuar”

    USLIP Iaşi a transmis, marţi, printr-un comunicat de presă, că exerciţiul efectuat de învăţător trebuie cercetat în integralitate, deoarece scoaterea din context poate duce la interpretări eronate.
     
    ”Chiar dacă am putea vorbi de o greşeală a cadrului didactic, ni se pare inadmisibilă maniera de a aduce în faţa opiniei publice viaţa profesională a unui om pentru a fi lovită cu <pietre>”, spun reprezentanţii USLIP Iaşi în comunicatul de presă citat.
     
    Potrivit documentului, până în prezent, cariera dascălului a fost una „ireproşabilă”, fiind respectat deopotrivă de colegi, părinţi şi elevi.
     
    Totodată, reprezentanţii USLIP vorbesc despre „derapaje comportamentale” în cazul tatălui elevului a cărui lucrare a fost corectată greşit, fiind invocat chiar „un istoric al relaţiei şcoală-părinte marcat de violenţă din partea ultimului”, precum şi faptul că acesta ar fi fost „în atenţia organelor de cercetare pentru agresiuni la adresa cadrelor didactice”.
     

  • Elev umilit de învăţător în faţa clasei: “Uitaţi cât de urât e acest copil”

    “Uitaţi cât de urât e acest copil negru! Copii, nu-i aşa că este chiar foarte urât?”, sunt cuvintele pe care învăţătorul le-ar fi spus în timpul unei ore de curs, cerându-i apoi elevului să întoarcă spatele la clasă ca să nu-l mai vadă, informează La Repubblica.
     
    Incidentul s-a petrecut în şcoala primară din Monte Corvino, cartier din Foligno, în urmă cu câteva zile, iar elevul a povestit totul acasă.
     
    Băiatul le-a spus părinţilor că învăţătorul a desenat pe fereastră un semn cu degetul şi i-a cerut să se întoarcă cu spatele la colegii săi şi să privească doar acel semn de pe fereastră.
     
    Povestea a fost confirmată şi de directorul instituţiei şcolare. “Am informat Inspectoratul şcolar pentru că este vorba despre un incident foarte grav”, a declarat directorul.
     
    Explicaţia halucinantă a învăţătorului
    Confruntat de părinţii copilului şi de şefii săi, cadrul didactic a declarat că, de fapt, a fost vorba despre un experiment şcolar.
     
    Învăţătorul a susţinut că a vrut să le arate copiilor cât de nedrept este un comportament rasist.
     
    Autorităţile au declanşat o anchetă, dar, pentru moment, învăţătorul îşi continua activitatea în mod normal, scrie stirileprotv.ro

  • Elev de clasa întâi, STRÂNS de gât de învăţător până a rămas fără aer

    Învăţătorul este acuzat că a strâns de gât un elev din clasa I, până când copilul ar fi rămas fără aer.

    Incidentul a avut loc joi, iar părinţii elevului au făcut o plângere la Poliţie împotriva dascălului.

    “Am înregistrat o sesizare şi poliţiştii fac cercetări într-un dosar penal pentru purtare abuzivă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Botoşani, Alexandra Dascălu.

    În acest caz a fost declanşată o anchetă şi de către Inspectoratul Şcolar Botoşani, bărbatul fiind acuzat că şi în trecut ar fi agresat alţi elevi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comuna unde NICIUN ELEV nu a luat bacalaureatul pentru al doilea an consecutiv. Nici primarul nu are diplomă de bacalaureat

    Niciun elev al Liceului Tehnologic Turburea nu a promovat prima sesiune a examenului naţional de Bacalaureat din 2018. Din acest motiv, reprezentanţii şcolii reabilitate anul trecut cu fonduri de la Banca Mondială, în valoare de 33 de miliarde de lei vechi, au decis ca liceul să fie transformat în şcoală profesională.

    ”Am vorbit cu domnul primar să trecem numai pe clase profesionale, de meserii, pentru că elevii care învaţă carte tot la oraş se duc. Am început demersurile să facem contracte cu agenţii economici, chiar şi la Târgu-Jiu, pentru practică. Prima dată trebuie să fie încheiate contracte cu agenţi economici, până la începerea anului şcolar, după care fac adresă şi chem Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar să vină de la Bucureşti să ne acrediteze. Toate demersurile se fac de acum pentru anul şcolar 2019-2020. Anul acesta, nu o să avem decât clasă profesională de a IX-a, profilul electromecanic. Vreau să fie diversificat, copilul să aibă de unde să aleagă, să nu fie un singur profil de profesională, să facem mecanici auto, bucătar, ospătar, coafeze”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Gheorghe Benegui, directorul Liceului Tehnologic Turburea.

    Ion Bîrcă, primarul din Turburea, care până la 54 de ani nu a reuşit să obţină diploma de bacalaureat, este de acord cu propunerea directorului .

    ”Un lucru extraordinar de bun, pentru că cel puţin învaţă o meserie şi este mult mai bine. În primul rând, trebuie să ai dascălul potrivit, omul potrivit la locul potrivit. Nu sunt dascăli buni, nici copii buni nu îţi vin la şcoala respectivă. Trebuie neapărat să găsim o soluţie la care şi Inspectoratul Şcolar să pună umărul, chiar a pus umărul, ca să ai atracţie”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Ion Bîrcă, primarul comunei Turburea.

    Liceul din Turburea a fost complet modernizat anul trecut, însă rezultatele obţinute de elevi în acest an, la Bacalaureat, au rămas neschimbate. Din cei 15 elevi care au dat probele, niciunul nu a promovat examenul.

    ”Degeaba încerc eu să le creez toate condiţiile posibile, poate au condiţii mult mai bune ca cei din Târgu-Jiu, dar iată că rezultatele sunt mult mai proaste. Nu ne ridicăm la nivelul cel puţin mediocru. Anul acesta avem o clasă de profesională aprobată şi o clasă de liceu,să vedem dacă se mai înscriu. Toţi merg spre oraş, ca să înveţe carte. Rămânem clasa de profesională, o să încercăm o înţelegere cu cei de la CEO, am văzut că alocă nişte sume de bani claselor de profesională. Poate găsim o soluţie ca şcoala să fie utilă. Este una dintre şcolile cele mai moderne din judeţ, vorbim de investiţie de 33 de miliarde de lei vechi, bani de la Banca Mondială”, a mai declarat Ion Bîrcă.

    Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Gorj susţin că procedura de tranformare în şcoală profesională este simplă.

    ”Când se face proiectul reţelei de şcolarizare pentru anul şcolar 2019-2020, directorii şcolii supun reţeaua de şcolarizare aprobării Consiliului Local, apoi spre aviz conform de la ISJ. Nu este un demers dificil. Din punctual meu de vedere este un demers lăudabil, în contextul pe care l-am analizat destul de mult şi noi, în ultimul timp”, a precizat Georgeta Popescu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Gorj.

    Promovabilitatea în judeţul Gorj este de 62,42%, după afişarea rezultatelor finale la examenul de Bacalaureat. În acest an, niciun candidat nu a obţinut media 10.

  • Cum poate să se digitalizeze şcoala din România şi să ajungă în secolul 21. „Una este să explici unui copil cu creta pe tablă ce este un triunghi şi cum se vede în spaţiu şi alta este să foloseşti o aplicaţie”

    Prin EduApps, Apăteanu vrea să aducă unelte digitale în şcolile din România, atât de stat, cât şi private, pentru a creşte interactivitatea de la cursuri şi pentru a adapta metodele de învăţare la era digitală. „Una este să explici unui copil cu creta pe tablă ce este un triunghi şi cum se vede în spaţiu şi alta este să foloseşti o aplicaţie precum Geogebra, pe care elevul o poate folosi şi efectiv să lucreze nu numai în clasă, ci şi acasă”, spune Apăteanu, care a avut o idee pentru un program care să permită gestiunea curiculară (notarea, crearea de foi matricole etc.), dar şi generarea conturilor de utilizatori pentru elevi în sistemele digitale. Asta s-a transformat în EduApps, o companie care şi-a propus să ajute şcolile din România să intre în era digitală. Compania este partener al Google şi pune la dispoziţia şcolilor programe şi aplicaţii gratuite pentru studenţi şi profesori prin intermediul suitei de aplicaţii G Suite for Education.

    Licenţa Google şi programele sunt gratuite, iar veniturile companiei apar din formarea profesorilor pentru sistemul de predare cu utilizarea acestei unelte şi din administrarea sistemelor IT ale şcolilor. Compania a avut o cifră de afaceri de 2,5 milioane de lei în 2016, dar în 2017 a scăzut sub 1 milion. „Această evoluţie depinde de proiectele pe care reuşim să le obţinem, deoarece sunt legate de ceea ce e disponibil în acel moment, ce linii de finanţare putem accesa, ce finanţări pot obţine beneficiarii noştri. În 2017 nu au mai fost linii de finanţare”, spune fondatorul şi CEO-ul EduApps. El adaugă că 2018 arată mai bine, „deoarece există linii de finanţare pentru primării. Acestea pot face centre educaţionale multifuncţionale şi pot lua finanţare de până la 1 milion de euro pentru a realiza astfel de centre în şcoli”, spune Apăteanu, care menţionează că există nişte iniţiative de a acorda vouchere de 600 de lei profesorilor pentru ca aceştia să meargă la cursuri de formare.
    Sistemul de predare şi de învăţare digital promite să rezolve câteva probleme de care s-au lovit mai multe generaţii de elevi români, ca neimplicarea la ore sau copiatul, şi ar putea duce la îmbunătăţirea performanţelor şcolare.

    Google Clasroom, spune Apăteanu, este o aplicaţie de management de flux la clasă prin care un profesor poate pregăti din timp lecţiile şi elevii pot vedea ce li se pregăteşte, pot citi online materialele date de profesor, astfel încât atunci când se ajunge la lecţia respectivă toată lumea ştie ce are de făcut. De asemenea, elevii pot comenta pe marginea textelor şi pot interacţiona mai mult cu profesorul.

    În plus, temele primesc o nouă dimensiune. Acestea se pot face tot online într-un document de tip text, astfel încât profesorul poate vedea cine şi când se apucă de teme. Dacă cineva termină tema înainte de termen, profesorul îi poate da feedback, iar elevul să îmbunătăţească lucrarea. „Astfel, un elev de nota 6 poate fi ridicat la nivelul unuia de nota 7-8 sau poate chiar 9, deoarece a beneficiat de un feedback personalizat pe nevoia lui”, spune şeful EduApps. Tot aici se pot detecta calupuri de text copiate, dar şi care a fost contribuţia fiecărui elev în cazul unui proiect în grup.

    De asemenea, testele grilă pot avea ataşate un barem; astfel, atât profesorul cât şi elevul pot vedea nota imediat după ce termină testul. „Profesorul câştigă timp şi în loc să corecteze lucrările, el poate studia statisticile şi poate vedea, de exemplu, că 60% dintre elevi nu au ştiut să răspundă la o întrebare. Asta înseamnă că nu au înţeles conceptul, iar profesorul poate explica altfel”, explică Ştefan Apăteanu.

    Potrivit CEO-ului EduApps, şi interactivitatea la clasă s-ar putea mări cu ajutorul unui astfel de sistem digital. Atunci când profesorul adresează o întrebare clasei, elevii nu se pot ascunde pentru a evita să fie întrebaţi, cum se întâmpla până acum. „Profesorul poate pune o întrebare tuturor elevilor prin intermediul Google Classroom şi toţi trebuie să răspundă prin intermediul dispozitivelor din clasă, fie ele Chromebookuri sau tablete”, spune Apăteanu.

    Sistemul propus de compania românească funcţionează şi dacă elevii au dispozitive pe care le pot accesa precum tablete, Chromebookuri sau laptopuri. Chromebookurile sunt laptopuri simple din care au fost îndepărtate „zorzoanele”, lucrurile nefolositoare la clasă, iar miza cade pe elementele de bază a ceea ce ar trebui să fie un computer mobil. Acestea nu funcţionează cu Windows, Linux sau Mac OS, ci rulează Chrome OS, sistemul de operare al Google. Chromebookurile au apărut în urmă cu câţiva ani pe meleagurile americane şi au câştigat popularitate cu fiecare an scurs, mai ales în domeniu educaţiei; recent au intrat şi pe piaţa din România. Numărul de Chromebookuri vândute în 2016 a crescut cu 38%, ajungând la 9,4 milioane la nivel global, faţă de 6,8 milioane de unităţi vândute în 2015, potrivit firmei de cercetare Gartner.

    Pentru 2017, Gartner estimează un număr de unităţi livrate de 10,9 milioane, un plus de 16,3%, iar pentru 2018 numărul de Chromebookuri vândute ar urma să ajungă la 11,9 milioane.

    EduApps lucrează în parteneriat cu Acer pentru a echipa şcolile cu astfel de Chromebookuri. „Noi ne ocupăm de tot – de licenţă, formarea profesorilor şi echiparea şcolilor cu astfel de dispozitive. Suntem un «one stop shop».“ Compania taiwaneză are în portofoliul o gamă de dispozitive Chrome: Chromebookuri de 11.6, 13.3 şi 15.6 inchi, precum şi o tabletă destinată segmentului educaţional.

    O şcoală care vrea să implementeze un astfel de sistem activează licenţa de programe G Suite for Education, apoi se face formarea a câţiva profesori şi introducerea dispozitivelor în şcoli. În acest moment, potrivit lui Apăteanu, peste 300 de unităţi de învăţământ din România au activată această licenţă Google, iar din acestea în jur de 5% sunt private. „Avem dispozitive în câteva şcoli din Bucureşti – deopotrivă de stat dar şi private – şi sunt folosite, indiferent dacă e vorba de mate sau fizică, engleză sau literatură”, spune antreprenorul. Tot el precizează că limbajul copiilor este unul digital şi aşa sunt obişnuiţi să interacţioneze.

    Ştefan Apăteanu dă exemplu Liceul Tehnologic „Doamna Chiajna” din judeţul Ilfov, unde în urmă cu trei ani a fost implementat sistemul, au adus Chromebookurile şi au format şase profesori. La început, aceştia predau o dată pe lună folosind aplicaţia, iar acum peste 60% din cadrul profesoral predau săptămânal astfel. Apăteanu spune că nu poate trasa concret efectul asupra elevilor, dar este de părere că rezultatele şcolare au fost îmbunătăţite, cifra de şcolarizare a licelului a crescut şi a devenit o alternativă viabilă la liceele din Bucureşti, „iar tehnologizarea trebuie să aibă o legătură”.

    Dacă în trecut profesorul era cel care avea sau ar fi trebuit să aibă un răspuns la toate întrebările elevilor, astăzi tehnologia îi ajută pe copii să asimileze mai repede şi din mai multe surse informaţii. „Profesorul trebuie să înţeleagă că el este un facilitator, nu un depozitar al adevărului absolut. Astfel, profesorul devine un catalizator”, punctează Ştefan Apăteanu.

  • Cum poate să se digitalizeze şcoala din România şi să ajungă în secolul 21. „Una este să explici unui copil cu creta pe tablă ce este un triunghi şi cum se vede în spaţiu şi alta este să foloseşti o aplicaţie”

    Prin EduApps, Apăteanu vrea să aducă unelte digitale în şcolile din România, atât de stat, cât şi private, pentru a creşte interactivitatea de la cursuri şi pentru a adapta metodele de învăţare la era digitală. „Una este să explici unui copil cu creta pe tablă ce este un triunghi şi cum se vede în spaţiu şi alta este să foloseşti o aplicaţie precum Geogebra, pe care elevul o poate folosi şi efectiv să lucreze nu numai în clasă, ci şi acasă”, spune Apăteanu, care a avut o idee pentru un program care să permită gestiunea curiculară (notarea, crearea de foi matricole etc.), dar şi generarea conturilor de utilizatori pentru elevi în sistemele digitale. Asta s-a transformat în EduApps, o companie care şi-a propus să ajute şcolile din România să intre în era digitală. Compania este partener al Google şi pune la dispoziţia şcolilor programe şi aplicaţii gratuite pentru studenţi şi profesori prin intermediul suitei de aplicaţii G Suite for Education.

    Licenţa Google şi programele sunt gratuite, iar veniturile companiei apar din formarea profesorilor pentru sistemul de predare cu utilizarea acestei unelte şi din administrarea sistemelor IT ale şcolilor. Compania a avut o cifră de afaceri de 2,5 milioane de lei în 2016, dar în 2017 a scăzut sub 1 milion. „Această evoluţie depinde de proiectele pe care reuşim să le obţinem, deoarece sunt legate de ceea ce e disponibil în acel moment, ce linii de finanţare putem accesa, ce finanţări pot obţine beneficiarii noştri. În 2017 nu au mai fost linii de finanţare”, spune fondatorul şi CEO-ul EduApps. El adaugă că 2018 arată mai bine, „deoarece există linii de finanţare pentru primării. Acestea pot face centre educaţionale multifuncţionale şi pot lua finanţare de până la 1 milion de euro pentru a realiza astfel de centre în şcoli”, spune Apăteanu, care menţionează că există nişte iniţiative de a acorda vouchere de 600 de lei profesorilor pentru ca aceştia să meargă la cursuri de formare.
    Sistemul de predare şi de învăţare digital promite să rezolve câteva probleme de care s-au lovit mai multe generaţii de elevi români, ca neimplicarea la ore sau copiatul, şi ar putea duce la îmbunătăţirea performanţelor şcolare.

    Google Clasroom, spune Apăteanu, este o aplicaţie de management de flux la clasă prin care un profesor poate pregăti din timp lecţiile şi elevii pot vedea ce li se pregăteşte, pot citi online materialele date de profesor, astfel încât atunci când se ajunge la lecţia respectivă toată lumea ştie ce are de făcut. De asemenea, elevii pot comenta pe marginea textelor şi pot interacţiona mai mult cu profesorul.

    În plus, temele primesc o nouă dimensiune. Acestea se pot face tot online într-un document de tip text, astfel încât profesorul poate vedea cine şi când se apucă de teme. Dacă cineva termină tema înainte de termen, profesorul îi poate da feedback, iar elevul să îmbunătăţească lucrarea. „Astfel, un elev de nota 6 poate fi ridicat la nivelul unuia de nota 7-8 sau poate chiar 9, deoarece a beneficiat de un feedback personalizat pe nevoia lui”, spune şeful EduApps. Tot aici se pot detecta calupuri de text copiate, dar şi care a fost contribuţia fiecărui elev în cazul unui proiect în grup.

    De asemenea, testele grilă pot avea ataşate un barem; astfel, atât profesorul cât şi elevul pot vedea nota imediat după ce termină testul. „Profesorul câştigă timp şi în loc să corecteze lucrările, el poate studia statisticile şi poate vedea, de exemplu, că 60% dintre elevi nu au ştiut să răspundă la o întrebare. Asta înseamnă că nu au înţeles conceptul, iar profesorul poate explica altfel”, explică Ştefan Apăteanu.

    Potrivit CEO-ului EduApps, şi interactivitatea la clasă s-ar putea mări cu ajutorul unui astfel de sistem digital. Atunci când profesorul adresează o întrebare clasei, elevii nu se pot ascunde pentru a evita să fie întrebaţi, cum se întâmpla până acum. „Profesorul poate pune o întrebare tuturor elevilor prin intermediul Google Classroom şi toţi trebuie să răspundă prin intermediul dispozitivelor din clasă, fie ele Chromebookuri sau tablete”, spune Apăteanu.

    Sistemul propus de compania românească funcţionează şi dacă elevii au dispozitive pe care le pot accesa precum tablete, Chromebookuri sau laptopuri. Chromebookurile sunt laptopuri simple din care au fost îndepărtate „zorzoanele”, lucrurile nefolositoare la clasă, iar miza cade pe elementele de bază a ceea ce ar trebui să fie un computer mobil. Acestea nu funcţionează cu Windows, Linux sau Mac OS, ci rulează Chrome OS, sistemul de operare al Google. Chromebookurile au apărut în urmă cu câţiva ani pe meleagurile americane şi au câştigat popularitate cu fiecare an scurs, mai ales în domeniu educaţiei; recent au intrat şi pe piaţa din România. Numărul de Chromebookuri vândute în 2016 a crescut cu 38%, ajungând la 9,4 milioane la nivel global, faţă de 6,8 milioane de unităţi vândute în 2015, potrivit firmei de cercetare Gartner.

    Pentru 2017, Gartner estimează un număr de unităţi livrate de 10,9 milioane, un plus de 16,3%, iar pentru 2018 numărul de Chromebookuri vândute ar urma să ajungă la 11,9 milioane.

    EduApps lucrează în parteneriat cu Acer pentru a echipa şcolile cu astfel de Chromebookuri. „Noi ne ocupăm de tot – de licenţă, formarea profesorilor şi echiparea şcolilor cu astfel de dispozitive. Suntem un «one stop shop».“ Compania taiwaneză are în portofoliul o gamă de dispozitive Chrome: Chromebookuri de 11.6, 13.3 şi 15.6 inchi, precum şi o tabletă destinată segmentului educaţional.

    O şcoală care vrea să implementeze un astfel de sistem activează licenţa de programe G Suite for Education, apoi se face formarea a câţiva profesori şi introducerea dispozitivelor în şcoli. În acest moment, potrivit lui Apăteanu, peste 300 de unităţi de învăţământ din România au activată această licenţă Google, iar din acestea în jur de 5% sunt private. „Avem dispozitive în câteva şcoli din Bucureşti – deopotrivă de stat dar şi private – şi sunt folosite, indiferent dacă e vorba de mate sau fizică, engleză sau literatură”, spune antreprenorul. Tot el precizează că limbajul copiilor este unul digital şi aşa sunt obişnuiţi să interacţioneze.

    Ştefan Apăteanu dă exemplu Liceul Tehnologic „Doamna Chiajna” din judeţul Ilfov, unde în urmă cu trei ani a fost implementat sistemul, au adus Chromebookurile şi au format şase profesori. La început, aceştia predau o dată pe lună folosind aplicaţia, iar acum peste 60% din cadrul profesoral predau săptămânal astfel. Apăteanu spune că nu poate trasa concret efectul asupra elevilor, dar este de părere că rezultatele şcolare au fost îmbunătăţite, cifra de şcolarizare a licelului a crescut şi a devenit o alternativă viabilă la liceele din Bucureşti, „iar tehnologizarea trebuie să aibă o legătură”.

    Dacă în trecut profesorul era cel care avea sau ar fi trebuit să aibă un răspuns la toate întrebările elevilor, astăzi tehnologia îi ajută pe copii să asimileze mai repede şi din mai multe surse informaţii. „Profesorul trebuie să înţeleagă că el este un facilitator, nu un depozitar al adevărului absolut. Astfel, profesorul devine un catalizator”, punctează Ştefan Apăteanu.