Mai mult, compania a renunţat la aproape 250 de salariaţi ca urmare a acestei mutări, păstrând mai puţin de 1.000 de oameni.
Tag: drumuri
-
Cum arată oraşul descoperit sub apă, vechi de 1341 de ani, din China – VIDEO, GALERIE FOTO
Oficialii locali intenţionează să folosească oraşul scufundat Shi Cheng pentru a atrage amatorii de scufundări. O echipă de scafandri se va asigura, în prealabil, că obiectivul poate fi deschis publicului.
“Oraşul Leului” a fost protejat de soare, vânturi şi ploi. Cetatea a fost conservată de capsula timpului, aproape toate construcţiile sale rămânând intacte, inclusiv grinzile şi scările din lemn.
-
Aglomeraţie pe drumurile spre staţiunile turistice de pe Valea Prahovei şi Litoral
Potrivit Centrului Infotrafic din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, sâmbătă la prânz nu sunt anunţate drumuri naţionale sau autostrăzi cu circulaţia oprită.
În ceea ce priveşte fluenţa traficului, există aglomeraţie pe sensul de urcare al DN1 Ploieşti – Braşov în zona localităţii prahovene Comarnic şi la ieşirea de pe autostrada A1 Bucureşti – Piteşti în DN7.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Puşi pe drumuri de RETIM, cetăţenii unui oraş arădean primesc un ajutor nesperat chiar din buzunarul primarului lor
Revenim acum asupra salubrizării „Zonei 1” şi vedem ce decizie a luat un primar arădean pentru ca pubelele de gunoi să ajungă la cetăţenii localităţii pe care o păstoreşte. Vorbim despre Bogdan Ban, primarul oraşului Curtici, care, în căutare de variante pentru a veni în ajutorul cetăţenilor care s-au văzut obligaţi să se deplaseze până în locaţiile stabilite de RETIM pentru a-şi lua pubelele de gunoi, a decis să sară în ajutorul lor şi a plătit din buzunarul propriu transportul acestor pubele de la locaţia stabilită de RETIM şi până acasă la fiecare cetăţean.
Acesta a făcut şi un anunţ public, pe pagina personală de Facebook:
L-am contactat pe Bogdan Ban pentru a-l întreba de ce s-a ajuns ca un primar să plătească din buzunarul propriu transportul acestor pubele către cetăţeni, deşi normal ar fi fost ca distribuţia pubelelor către cetăţeni să o facă firma RETIM, cea care a câştigat licitaţia pentru salubrizare.
„Am tot stat şi ne-am gândit ce putem să facem pentru ca cetăţenii din Curtici să poată ajunge mai uşor în posesia acestor pubele. Primăria nu poate plăti acest transport şi nu poate distribui aceste pubele pentru că nu există cadru legal pentru a face astfel de cheltuieli. Totodată, nu puteam nici să lăsăm ca fiecare cetăţean în parte să fie pus pe drumuri pentru a-şi lua pubelele. Am ajuns la concluzia că singura soluţie era ca cineva să suporte cheltuielile unui transport comun al acestor pubele, aşa că am decis să plătesc eu un tractor şi un şofer pentru transport”, a precizat primarul oraşului Curtici, Bogdan Ban, pentru Special Arad.
-
Primul judeţ din Transilvania care ar putea fi falimentat de Guvern: s-au tăiat masiv fondurile în 2018 pentru spitale, aeroport şi drumuri
Actualul proiect de buget pe anul 2018 diminuează bugetul judeţului Braşov cu un total de 65.004 mii lei faţă de bugetul anului 2017 (respectiv o diminuare cu 52.308 mii lei venituri din impozit pe venit şi din cote defalcate din impozitul pe venit, precum şi o diminuare cu 12.696 mii lei din cote defalcate din TVA).
Mai exact, dacă în anul 2017 repartizarea bugetară pentru judeţul Braşov a fost de 170.890 mii lei, propunerea bugetară pe anul 2018 este de 105.886 mii lei. Această diminuare considerabilă periclitează în mod direct derularea contractelor aferente obiectivelor de investiţii mai sus menţionate şi face imposibilă abordarea investiţiilor viitoare, explică Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.
Pe Facebook, Adrian Veştea a scris: „65 milioane de lei mai puţin pentru Braşov in 2018 din cauza PSD. Aceste tăieri de fonduri vor afecta grav următoarele proiecte de investiţii considerate prioritare pentru dezvoltarea economico-socială a judeţului atât de către administraţia publică judeţeană, cât mai ales de către cetăţenii judeţului Braşov:
1. Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav, Etapa a III-a”. În prezent se află în desfăşurare procedura de licitaţie publică pentru contractarea constructorului ce va realiza Calea de rulare Alfa, platforma de îmbarcare-debarcare şi extinderea reţelelor de canalizare şi drenaj aferente pistei de decolare-aterizare. Valoarea estimată a acestor lucrări este de 42.284 mii lei. Pentru finalizarea întregului obiectiv de investiţii, conform devizului general al Studiului de Fezabilitate mai este necesară alocarea sumei de 270.000 mii lei.
2. Consolidare şi reabilitare Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov”. În prezent se derulează acest contract de execuţie cu termen de finalizare iunie 2019. Conform contractului de execuţie, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să aloce, de la data prezentei până la finalizare, suma de 24.150 mii lei. Ministerul Sănătăţii va repartiza Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov un accelerator de particule pentru a asigura infrastructura necesară tratamentelor oncologice, domeniu deficitar în sănătatea publică braşoveană. Pentru a funcţionaliza acest aparat Consiliul Judeţean Braşov trebuie să aloce o sumă aproximativă de 10.120 mii lei.
3. „Modernizare drum interjudeţean DJ 104 A, DJ 105 C şi DJ 105 P”. Pentru acest obiectiv de investiţii Consiliul Judeţean Braşov a semnat contractul de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Conform contractului de finanţare, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să asigure contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile în sumă totală de 5.342 mii lei.
4. „Modernizare drum interjudeţean Covasna – Braşov care face legătura între drumul naţional DN 12 şi DN 13”. Acest obiectiv se află în faza de contractare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Proiectul a trecut de faza de verificare a conformităţii administrative şi eligibilitate, cât şi de verificarea trehnică şi financiară, fiind acceptat pentru finanţare. Conform hotărârii de aprobare a proiectului, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să asigure contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile în sumă totală de 27.851 mii lei.
Sursa: romani-buni.info
-
Comuna din Gorj în care şoferii circulă pe drumuri doar dacă au lopată. Gropile, astupate de localnici
Sătui de promisiuni, cetăţenii au luat lopeţile de cozi pentru a astupa singuri gropile căscate în arterele rutiere din interiorul comunei.
Recent, un locuitor din Samarineşti a fost surprins în plină activitate, omul astupând de zor cu pământ, dintr-o remorcă de mici dimensiuni, drumul sătesc pe care el şi întreaga comunitate îl foloseşte zilnic.Imaginile cu bărbatul aflat în plină activitate au devenit virale în mediul online şi a generat o mulţime de reacţii. ”Ai un vot de la mine, Ovidiule. Dar trebuie să îmi promiţi că faci asfalt”, este unul dintre comentarii.Un alt localnic îl cheamă, în schimb, pe Marian Ardeiu, primarul incompatibil, la astupat de gropi, criticându-l că în mandatele sale nu a reuşit să realizeze nicio măcar un kilometru de drum, scrie gorj-domino.ro.Edilul comunei gorjene Samarineşti, Marian Ardeiu, a rămas fără mandat, la jumătatea acestei luni, în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Primarul fusese declarat incompatibil de către Agenţia Naţională de Integritate, care a stabilit că Marian Ardeiu a fost în acelaşi timp şi primar şi fermier. -
Rectorul UBB Cluj: „România ar fi trebuit să aibă capitala plasată în centrul geografic al ţării, la Braşov”
“Capitala ar fi putut fi plasată în centrul geografic al pământului românesc. Nu în altfel de centru. Şi cred că centrul geografic al pământului românesc nu e în niciun caz la Bucureşti. Şi acest centru geografic ar fi asigurat şi o comunicare mai bună.
Şi dacă capitala ţării era, să zicem, la Braşov, şi s-a discutat despre asta, nu e o legendă, dacă capitala ţării ar fi fost la Braşov, astăzi nu am mai fi discutat nici de drumuri care să treacă Carpaţii şi care nu sunt bune, nici de căi ferarte abandonate şi nici de alte probleme care sunt un pic mai delicate”, a precizat istoricul Ioan Aurel Pop, rectorul UBB Cluj, citat de citynews.roO astfel de poziţionare a capitalei în centrul ţării ar fi fost utilă şi pentru evenimentele politice şi istorice ulterioare, mai crede istoricul Ioan Aurel Pop.
“Haideţi să ne amintim că după 1940, graniţa aia vremelnică fixată după arbitrajul de la Viena era la 13 kilometri de Braşov, la Chichiş. Să nu vă imaginaţi că dacă capitala ţării era la Braşov s-ar mai fi putut fixa o graniţă, chiar cu voia Germaniei şi a Italiei care ne-au dictat atunci, la o aşa mică distanţă de capitala ţării.
Deci, plasarea capitalei ţării în centrul geografic ar fi adus un mare echilibru din toate punctele de vedere”, a mai spus rectorul UBB.
-
Primul judeţ din Transilvania care ar putea fi falimentat de Guvern: s-au tăiat masiv fondurile în 2018 pentru spitale, aeroport şi drumuri
Mai exact, dacă în anul 2017 repartizarea bugetară pentru judeţul Braşov a fost de 170.890 mii lei, propunerea bugetară pe anul 2018 este de 105.886 mii lei. Această diminuare considerabilă periclitează în mod direct derularea contractelor aferente obiectivelor de investiţii mai sus menţionate şi face imposibilă abordarea investiţiilor viitoare, explică Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.
Pe Facebook, Adrian Veştea a scris: „65 milioane de lei mai puţin pentru Braşov in 2018 din cauza PSD. Aceste tăieri de fonduri vor afecta grav următoarele proiecte de investiţii considerate prioritare pentru dezvoltarea economico-socială a judeţului atât de către administraţia publică judeţeană, cât mai ales de către cetăţenii judeţului Braşov:
1. Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav, Etapa a III-a”. În prezent se află în desfăşurare procedura de licitaţie publică pentru contractarea constructorului ce va realiza Calea de rulare Alfa, platforma de îmbarcare-debarcare şi extinderea reţelelor de canalizare şi drenaj aferente pistei de decolare-aterizare. Valoarea estimată a acestor lucrări este de 42.284 mii lei. Pentru finalizarea întregului obiectiv de investiţii, conform devizului general al Studiului de Fezabilitate mai este necesară alocarea sumei de 270.000 mii lei.
2. Consolidare şi reabilitare Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov”. În prezent se derulează acest contract de execuţie cu termen de finalizare iunie 2019. Conform contractului de execuţie, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să aloce, de la data prezentei până la finalizare, suma de 24.150 mii lei. Ministerul Sănătăţii va repartiza Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov un accelerator de particule pentru a asigura infrastructura necesară tratamentelor oncologice, domeniu deficitar în sănătatea publică braşoveană. Pentru a funcţionaliza acest aparat Consiliul Judeţean Braşov trebuie să aloce o sumă aproximativă de 10.120 mii lei.
3. „Modernizare drum interjudeţean DJ 104 A, DJ 105 C şi DJ 105 P”. Pentru acest obiectiv de investiţii Consiliul Judeţean Braşov a semnat contractul de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Conform contractului de finanţare, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să asigure contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile în sumă totală de 5.342 mii lei.
4. „Modernizare drum interjudeţean Covasna – Braşov care face legătura între drumul naţional DN 12 şi DN 13”. Acest obiectiv se află în faza de contractare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Proiectul a trecut de faza de verificare a conformităţii administrative şi eligibilitate, cât şi de verificarea trehnică şi financiară, fiind acceptat pentru finanţare. Conform hotărârii de aprobare a proiectului, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să asigure contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile în sumă totală de 27.851 mii lei.
Sursa: romani-buni.info
-
Să râzi sau să plângi? Gropile se astupă pe ninsoare, între semafoare într-un oraş din România
Ca sa nu incurce foarte tare traficul, muncitorii l-au restrictionat spre intersectia de la Punctele Cardinale si, in vreme ce soferii stau in coloana la semafor, acestia se chinuie sa puna mixtura in cratere, apoi, cu aceeasi viteza taseaza materialul si trec la urmatoarea groapa.
Imaginile au fost trimise de un cititor opiniatimisoarei.ro nu mai au nevoie de niciun comentariu.