BusinessMagazin

Tag: donatii

  • A cerut 10 dolari şi a primit 34.000. Pentru acest tânăr, reţeta succesului a fost o salată de cartofi

    Totul a început cu o cerere simplă: Zack Brown, din Statele Unite, a postat reţeta unei salate de cartofi pe Kickstarter şi a cerut 10 dolari pentru a cumpăra ingredientele.

    Bărbatul a avut însă parte de o surpriză extraordinară: în doar cinci zile, pagina sa a strâns aproape 35.000 de dolari de la peste trei mii de susţinători. Explicaţia? Aparent, niciuna.

    Susţinătorii au fost atât de încântaţi de ideea unei salate de cartofi, încât s-au grăbit să doneze sume cuprinse între 5 şi 20 de dolari pentru a-i asigura bărbatului cele necesare. La rândul său, acesta a anunţat că va închiria o sală şi va organiza o petrecere pentru care va organiza cantităţi uriaşe din deja celebra salată. Bineînţeles, toţi susţinătorii vor fi invitaţi.

    Kickstarter este probabil cel mai cunoscut site de „crowdfunding„. Sistemul este unul destul de simplu, dar necesită o serie de paşi de urmat. Astfel, în momentul în care cineva are o idee, să spunem realizarea unui joc pentru telefoane mobile, el postează o descriere a jocului, un clip de câteva minute în care prezintă ideea şi o prezentare a sa.

    Proiectul este analizat de angajaţii Kickstarter şi, dacă îndeplineşte normele cerute de site, este publicat. Există o serie de criterii importante: proiectul trebuie să aibă o sumă ţintă (spre exemplu, 5.000 de dolari) pe care să o atingă în 30 de zile; iniţiatorii proiectului trebuie să-i răsplătească pe cei care donează (menţionarea numelui ca susţinători ai jocului, accesul gratuit la joc după finalizarea sa etc.); nu în ultimul rând, autorii trebuie să informeze în mod constant asupra modului în care proiectul evoluează.

    Dacă după 30 de zile suma ţintă a fost atinsă, banii sunt creditaţi în contul proiectului. Dacă acest lucru nu se întâmplă, donaţiile sunt returnate către cei care au investit în proiect. Alte site-uri de finanţare în grup acordă proiectului suma acumulată, indiferent dacă ţinta a fost sau nu atinsă.

    Doar persoanele domiciliate în Statele Unite pot posta proiecte pe Kickstarter.

  • RAPORT: Ce DONAŢII au primit partidele politice în prima parte a campaniei pentru alegerile europarlamentare

     Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) prezintă, într-un comunicat remis presei situaţia, la data de 14 mai, a donaţiilor primite şi declarate de partidele politice, alianţele politice şi electorale şi de către candidaţii independenţi, în campania electorală pentru Parlamentul European.

    Astfel, conform sursei citate, Alianţa PSD-UNPR-PC a primit donaţii de 1.622.120 lei (de la persoane juridice – 240.658 lei, de la persoane fizice – 1.381.462 lei), PDL – 663.412 lei (de la persoane juridice – 54.300 lei, de la persoane fizice – 609.112 lei), PNL – 482.538 lei (de la persoane juridice – 107.852 lei, de la persoane fizice – 374.686 lei), iar PMP – 310.333 lei (de la persoane juridice – 2.300 lei, de la persoane fizice – 308.033 lei).

    Sunt partide care au primit donaţii doar de la persoane fizice, respectiv: PPDD – 82.551 lei, UDMR – 63.000 lei, PNR – 28.787 lei, PNŢCD – 30.000 lei, FC – 57.940 lei, Partidul Verde – 4.750 lei, PDS – 6.000 lei. În schimb, Alianţa Naţională a Agricultorilor a primit donaţii doar de la persoane juridice – 17.800 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce miliardar a dat 80 de milioane de dolari pentru legalizarea marijuanei?

    Alături de un grup de donatori înstăriţi, Soros domina dezbaterea pro-marijuana, investind în organizaţii locale care să umble din uşă în uşă încercând să convingă americanii de rând că legalizarea drogului uşor este un lucru pozitiv, relatează washingtontimes.com. Din 1994 şi până în prezent, Soros a alocat peste 80 de milioane din banii proprii. Sumele au crescut însă considerabil odată cu donaţiile venite de la alte persoane aflate în anturajul miliardarului, precum Perter B. Lewis, fost preşedinte al Progressive Inssurance, care a donat peste 40 de milioane de dolari în aceeaşi perioadă. Lewis

    George Soros face donaţiile prin intermediul Alianţei pentru Politici în domeniul Drogurilor, o organizaţie nonprofit pe care o finanţează, anual, cu circa patru milioane de dolari. El mai donează sume de bani către Uniunea Libertăţii Civile din America şi Proiectul de Politici pentru Marijuana. Peter B. Lewis, care a murit în noiembrie 2013, a fost preşedintele consiliului de administraţie al Proiectului de Politici pentru Marijuana.

    În cartea sa “Soros către Soros”, omul de afaceri susţine ideea că politica Statelor Unite de a incrimina consumul de droguri, în loc de a-l trata ca o afecţiune medicală, este extrem de nocivă. El notează că “deseori, remediul e mai periculos decât boala”.

    “Ca mulţi alţi părinţi sau bunici, mă tem că tinerii pot intra în probleme datorită consumului de marijuana sau a altor droguri. Soluţia, cu toate acestea, este o educaţie deschisă şi onestă asupra substanţelor de acest gen”, a declarat Soros în cadrul unui interviu acordat Wall Street Journal în 2010. “Legalizarea marijuanei poate simplifica procesul de cumpărare a drogurilor pentru adulţi, însă nu va face drogurile mai accesibile pentru tineri. Şi ar prefera să investesc într-o educaţie eficientă decât în arestări ineficiente.”

  • Universitatea Harvard vrea să atragă donaţii de 6,5 miliarde de dolari până în 2018

     Un sfert din bani vor fi utilizaţi ca sprijin financiar pentru studenţi, 20% vor fi investiţi în renovare şi alte lucrări de construcţii, iar 10% vor merge către “noi iniţiative”, au declarat reprezentanţii universităţii americane, citaţi de Bloomberg.

    Harvard a obţinut deja promisiuni şi donaţii de 2,8 miliarde de dolari în perioada premergătoare lansării publice a campaniei.

    Pe lângă extinderea activităţilor de cercetare şi învăţământ, universitatea va renova căminele şi va reporni mai multe proiecte de construcţii îngheţate în urma crizei financiare mondiale din 2008.

    Cea mai recentă campanie de finanţare derulată de Universitatea Harvard, începută în 1999 şi desfăşurată pe parcursul a 7 ani, a atras fonduri de 2,65 miliarde de dolari. Harvard este cea mai bogată instituţie de învăţământ din SUA, cu active de peste 30 miliarde de dolari la jumătatea anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ÎNŞELĂTORIE cu folosirea numelui ministrului Dan Şova şi al unor prefecţi. Cum funcţiona gruparea din care fac parte doi deţinuţi

     Poliţiştii bucureşteni au făcut joi cinci percheziţii la adrese din judeţele Bacău şi Iaşi, pentru prinderea celor şase membri ai grupării, suspectaţi de înşelăciune prin atribuirea de calităţi mincinoase.

    Cele şase persoane au fost reţinute pentru înşelăciune în formă continuată şi, respectiv, complicitate la această infracţiune, anchetatorii propunând arestarea lor preventivă.

    “Gruparea, formată din şase persoane, se afla în atenţia poliţiştilor bucureşteni încă de la începutul lunii februarie a.c., urmărindu-se documentarea activităţii infracţionale a reţelei şi prinderea în flagrant a suspecţilor”, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Capitalei remis, vineri, agenţiei MEDIAFAX.

    Anchetatorii au stabilit că, în perioada ianuarie – martie, membrii grupării ar fi înşelat mai multe persoane, de la care au obţinut aproximativ 15.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donaţii în prima săptămână de campanie: Ce sume au primit principalele formaţiuni politice

    Valoarea totală a donaţiilor primite de USL în prima săptămână de campanie electorală se ridică la peste 3 milioane de lei, în timp ce donaţiile primite de partidele din ARD se situează la peste 1,6 milioane de lei, conform informaţiilor date publicităţii de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). AEP precizează, într-un comunicat remis vineri agenţiei MEDIAFAX, că, în perioada 9-15 decembrie, valoarea totală a donaţiilor primite şi declarate de competitorii electorali a fost de 6.278.778 lei, din care 787.608 lei de la persoane juridice şi 5.491.170 lei de la persoane fizice. Astfel, conform datelor făcute publice de AEP, în prima săptămână a campaniei electorale, USL a primit donaţii totale de 3.007.323 lei, respectiv 420.215 lei de la persoane juridice şi 2.587.108 lei de la persoane fizice.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ministrul Petrescu roagă firmele din turism să vină cu donaţii pentru cei izolaţi din cauza zăpezii

    “Industria de turism şi partenerii noştri au rezervele necesare de produse din care pot dona oamenilor aflaţi în mare nevoie. Avem resursele să putem distribui aceste ajutoare. Împreună trebuie să ne mobilizăm şi să facem un gest de solidaritate, care poate însemna salvarea de vieţi omeneşti”, afirmă Petrescu.

    “Vom strânge la minister produse alimentare şi bunuri de primă necesitate pe care oricine din industria turismului le poate dona, apelând numărul telverde de urgenţă al MDRT, 0800.86.82.82. Noi ne vom asigura că aceste produse vor ajunge de îndată la oamenii care acum se luptă pentru viaţă”, a declarat Cristian Petrescu.

    Ajutoarele colectate vor fi trimise de MDRT în localităţile sinistrate.

    Federaţiile patronale şi lucrătorii individuali din turism care doresc să doneze produse pentru oamenii aflaţi în nevoie sunt rugaţi de ministru să contacteze comandamentul de iarnă al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului la numărul de urgenţă 0800.86.82.82.

  • Patriarhul Daniel: “Dacă am sărăcit material, să avem grijă să nu ne pierdem şi ultima bogăţie care ne-a rămas”

    “Dacă am sărăcit material, să avem grijă să nu ne pierdem şi ultima bogăţie care ne-a rămas: bogăţia sufletului, adică dreapta credinţă şi bunătatea inimii, milostenia, prietenia şi omenia”, arată Patriarhul. “Să păstrăm şi să înmulţim comoara cea mare şi sfântă a credinţei Bisericii şi virtuţile strămoşeşti: nădejdea şi cinstea, iubirea şi dărnicia.”

    “Într-o vreme în care, foarte adesea, cuvântul folosit în public răneşte mai mult decât vindecă, creează mai multă confuzie decât comuniune, seamănă mai multă dezbinare decât unitate, suntem chemaţi ca, prin rugăciune şi priveghere, să înlocuim răutatea şi sărăcia sufletului cu bunătatea şi bogăţia spirituală pe care le aduce în suflet credinţa vie în Dumnezeu”, mai spune Preafericitul Daniel.

    De asemenea, Patriarhul îi îndeamnă pe credincioşi la “o permanentă preocupare faţă de viitorul familiei creştine şi al neamului românesc, prin redescoperirea şi trăirea valorilor creştine”. “Să ne bucurăm totdeauna că zămislirea pruncilor este un dar dumnezeiesc, o binecuvântare pentru familie şi pentru popor, să îi sfătuim şi să îi sprijinim pe tinerii căsătoriţi să fie roditori de copii, să-i crească şi să îi educe. Să redescoperim dialogul, preţuirea şi ajutorarea reciprocă în familie şi între familii. Să nu uităm niciodată că avortul este o crimă, o ucidere a unui om nevinovat care nici nu se poate apăra (copilul). De aceea, cei care-şi ucid copiii nenăscuţi nu se pot împărtăşi cu Hristos, Cel ce iubeşte copiii.”

    Patriarhul Daniel s-a referit şi la viaţa Bisericii Ortodoxe, mulţumind credincioşilor şi autorităţilor care au susţinut financiar construcţia Catedralei Mântuirii Neamului şi acţiunile caritabile ale BOR.

    “Se aşteaptă mult de la Biserică azi, deşi ea este puţin ajutată de către acei oameni care ar putea să o ajute mai mult. Înainte de a judeca Biserica, trebuie să ne gândim dacă am ajutat-o suficient, ca fii ai ei, ca ea să poată ajuta pe alţii mai săraci decât noi şi mai neajutoraţi decât noi. Căminele de bătrâni şi de copii, unităţile medicale, cantinele pentru săraci şi alte lucrări de caritate ale Bisericii noastre au nevoie de sprijin în continuare, pentru cei care au iniţiat şi realizează programe filantropice să nu se descurajeze, să nu înceteze lucrarea lor folositoare altora.

    Totodată, aducem mulţumiri lui Dumnezeu pentru ajutorul dăruit nouă ca să începem anul acesta (2011) construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Mulţumim şi tuturor clericilor şi credincioşilor din toate eparhiile care au contribuit în fiecare lună cu banul lor la colecta naţională pentru realizarea acestei lucrări mari şi sfinte, necesare şi utile din Capitala României.

    De asemenea, mulţumim autorităţilor centrale şi locale care ne-au sprijinit financiar până în prezent, înţelegând că această biserică are valoare de simbol pentru întreg neamul românesc. Desigur, de acum înainte lucrările construirii Catedralei Mântuirii Neamului vor creşte mai mult ca volum şi ca preţ, fiind vorba de fundaţii solide şi de spaţii multe la subsolul şi demisolul catedralei. De aceea, suntem şi vom fi recunoscători tuturor persoanelor şi instituţiilor care ne ajută să avansăm cu lucrările deja începute. Întrucât Arhiepiscopia Bucureştilor a contribuit financiar cel mai mult până în prezent la susţinerea lucrărilor de construire a Catedralei Mântuirii Neamului, adresăm clerului şi credincioşilor din această eparhie calde şi părinteşti mulţumiri.

    În acelaşi timp, mulţumim şi altor eparhii din ţară care sunt fruntaşe în dărnicie. Deşi banii primiţi din colecta naţională nu acoperă toate cheltuielile de construcţie a noii catedrale, ei reprezintă totuşi o mare încurajare pentru Patriarhie, mai ales că traversăm acum o perioadă de criză economică.”

    Patriarhul BOR a încheiat spunând că “suntem chemaţi să ne rugăm lui Dumnezeu, Domnul timpului şi al istoriei, pentru sănătate şi mântuire, pentru toţi românii din ţară şi din afara graniţelor României”.

    “Cu prilejul Sfintelor Sărbători ale Naşterii Domnului, Anului Nou 2012 şi Botezului Domnului, vă adresăm tuturor doriri de sănătate şi mântuire, pace şi bucurie, fericire şi mult ajutor de la Dumnezeu în toată fapta cea bună, dimpreună cu urarea tradiţională: La mulţi ani!”

  • Cel mai mare cadou din lume

    Când Warren Buffett avea 20 de ani a studiat biografia titanilor în afaceri din Statele Unite ale Americii, de la J.P.Morgan la John D. Rockefeller şi Andrew Carnegie. A fost atras, în primul rând, de abilitatea lor de a acumula averi impresionante. Ce l-a intrigat a fost şi faptul că ei au devenit filantropi. Rockefeller şi fiul său, Rockefeller Jr., au donat milioane pentru vindecarea bolilor, au lansat campania revoluţiei verzi în agricultură şi au înfiinţat nenumărate programe artistice şi culturale. Carnegie a fondat primul sistem de biblioteci al ţării şi a înfiinţat prima sală de concerte, ghidându-se tot timpul după deja celebrele cuvinte “Omul care moare bogat, moare în ruşine”.

    Într-un fel sau altul, ne facem mereu idei despre cum avem de gând să procedăm dacă se întâmplă să devenim bogaţi, spune Buffett. Pentru mine s-a întâmplat la 20 de ani, când citeam ce au făcut alţii. În ultimul an, Buffett a dus filantropia la extrem şi a trasat o nouă revoluţie în lumea cadourilor. La lansarea Giving Pledge, din iunie 2010, un proiect comun fondat alături de partenerul şi prietenul său Bill Gates, Buffett a deblocat miliarde de dolari pentru cauze nobile. În scurt timp, The Pledge aducea în agenda publică o nouă temă de dezbatere – ce înseamnă suficient când e vorba de a dărui – şi a creat cea mai puternică mişcare filantropică din SUA de la faimosul Gospel of Wealth al lui Andrew Carnegie din 1889.

    The Pledge (Jurământul) este în esenţă o structură extrem de simplă: membri săi trebuie să fie miliardari şi să se angajeze să doneze jumătate din veniturile lor în fiecare an până la sfârşitul vieţii. Până în prezent, 69 de miliardari au aderat la organizaţie, reprezentând valoaric mai bine de 150 de miliarde de dolari în donaţii. Numărul este “mult peste” ce se aşteptau Gates şi Buffett, după cum spune cel din urmă. Donatorii aleg destinaţii şi cauze diverse pe care aleg să le sprijine: de la lupta împotriva cancerului, până la înfiinţarea şcolilor evreieşti sau construirea de adăposturi pentru orfani. Ei sunt totuşi uniţi de misiunea lor: să inspire cât mai mulţi oameni bogaţi să se implice în acte de caritate.

    Buffett spune că în timp ce mulţi dintre donatori şi-au asumat deja faptul că îşi vor dona jumătate din venituri, alţii au evitat să promită un număr exact. Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, nu a anunţat niciodată vreun act de caritate, până să devină membru The Pledge în decembrie 2010. El a anunţat atunci că oferă 100 de milioane de dolari pentru sistemul public de învăţământ din New Jersey. Buffett spune că adevăratul succes al The Pledge va ieşi la lumină odată cu trecerea timpului, când un viitor Warren Buffett va citi online scrisorile semnatarilor şi va păşi pe urmele lor. “Ceea ce sper e că tinerii de 20, 30, 50 de ani vor fi influenţaţi de acest proiect. Speranţa este ca o mare parte din populaţie va dona o mare parte din venituri către cauze nobile.”

    Peste timp, Buffett şi Gates nu vor altceva decât să crească rata donaţiilor din SUA. Nu va fi uşor. Deşi e lipsit de durere pentru milionari să renunţe la jumătate din avere, spune Buffett, foarte mulţi se tem să promită în scris o anumită sumă. Dacă afacerile n-o să le mai meargă? Dacă se opun copiii lor? Dacă vor să investească în creşterea businessului şi nu în acte de caritate?

    În discuţiile sale cu prietenii miliardari, Buffett le spune adesea că nu au niciun beneficiu dacă amână promisiunile caritabile: “Argumentul meu pentru tipii care-mi spuneau că încă nu sunt pregătiţi a fost simplu: gândeşti mai bine la 70 de ani decât la 95 când îţi stă şi Anna Nicole Smith în braţe.”

    În acelaşi registru, miliardarul John Paul DeJoria, membru şi el al The Pledge, rezumă esenţa crezului proiectului: “Ce îl face inovativ e puterea grupului de a inspira atâţia oameni, într-un mod în care n-ai putea să o faci de unul singur. Avem de ales. Putem să ne facem copiii miliardari şi să-i distrugem. Sau putem să ne dăm seama cât de binecuvântaţi suntem şi să răspândim binecuvântarea în jurul nostru. Cred cu tărie că neîmpărţit, succesul devine eşec.”

  • Cine sunt victimele neştiute ale crizei financiare (VIDEO)

    Aşa stau lucrurile în cazul unui număr mare de măgari, folosiţi la diverse munci, cum ar fi căratul de alimente sau lemne de foc ori plimbatul turiştilor care vizitează Marea Britanie, scrie the Wall Street Journal. În ajutorul lor vin însă cetăţenii britanici, mari iubitori de asemenea animale, care îi iau şi îi duc la adăposturile speciale deschise pentru măgari. Din păcate, nu există cifre exacte cu privire la numărul măgarilor abandonaţi, din moment ce nu toţi proprietarii sună la organizaţii de protecţia animalelor rugându-le să-i preia, ci îi lasă pur şi simplu pe marginea drumului să se descurce singuri.

    Printre norocoşi se numără Christoforos şi Fotis, care au ajuns în Marea Britanie cu paşapoarte de cai, fiindcă legea din ţară nu prevede rubrică separată pentru măgari; o instituţie de binefacere, Saving Greek Animals a strâns bani pentru a-i ajuta să emigreze. Cei doi sunt acum vedetele domeniului Angmering Park, deţinut de o membră a aristocraţiei britanice şi îşi petrec timpul în compania a şapte tovarăşi din aceeaşi specie.

    La rândul său, The Donkey Sanctuary din Devon finanţează o organizaţie din Grecia care încearcă să salveze măgarii părăsiţi, iar Greek Animal Rescue donează o parte din încasările anuale unui adăpost pentru măgari de pe Insula Kos.

    Vezi aici imagini live de la The Donkey Sanctuary, unde în acest an au fost primiţi nu mai puţin de 527 de măgari abandonaţi.

    Îngrijitorii şi voluntarii de la The Donkey Sanctuary scriu regulat pe blogul instituţiei şi adaugă şi clipuri, cum ar fi de pildă momentul “ceaiului de la ora cinci” pentru simpaticele animale, cu urări de Crăciun pentru cititori, însoţite de apelul la o donaţie pentru îmbunătăţirea sistemului de furnizare a apei calde pentru măgari.