Tag: DIICOT

  • DIICOT verifică aspectele semnalate de “The Sun” privind jucăriile asamblate de copii români

    DIICOT face verificări privind aspectele semnalate de publicaţia “The Sun”, care a scris că jucăriile-surpriză din interiorul ouălor Kinder ar fi fost asamblate de membrii unor familii sărace din nordul României pe sume derizorii, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţi ai DIICOT central.

    “DIICOT face verificări în ceea ce priveşte faptele relatate de publicaţia «The Sun». Nu e o autosesizare, nu a fost întocmit încă un dosar”, au declarat , pentru MEDIAFAX, reprezentanţi ai DIICOT central.

    Timea Jurj, femeia din Carei despre care tabloidul britanic “The Sun” susţinea că îşi foloseşte copiii minori pentru a asambla ouă Kinder, a negat acuzaţiile şi a declarat că nimic din ce s-a scris nu este adevărat, totul fiind o înscenare. Timea Jurj a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că ziariştii britanici i-au spus că vor să promoveze ouăle Kinder, pentru că în Anglia sunt foarte scumpe, şi vor să se vadă cum se fac acestea, de la început până la sfârşit, iar femeia a căzut în capcana lor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lovitura de teatru s-a confirmat! Cel mai mare scandal al momentului a fost dejucat de DIICOT

    Procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a declarat miercuri că în cadrul anchetei se confirmă existenţa unui scenariu în legătură cu materialul difuzat de Sky News, urmând să se facă o conducere în teren.

    “La acestă oră se efectuează câteva percheziţii în Mureş şi Bistriţa. Au fost identificate persoanele mascate şi alte persoane cu care au colaborat. Au fost identificate şi ridicate şi armele şi s-a descoperit autoturismul. Se va face o conducere în teren. Se confirmă ceea ce am preconizat, un scenariu care cred că a fost pus la cale de jurnaliştii britanici”, a declarat procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că legătura dintre jurnaliştii britanici şi cei care apar în filmarea Sky News ar fi fost intermediată de Szanto Aurelian Mihai, un freelancer român în vârstă de 40 de ani care s-ar fi stabilit în Anglia în urmă cu şapte ani, bărbatul fiind în prezent audiat la DIICOT. Aceleaşi surse precizează că totul ar fi fost un scenariu pus la cale de jurnaliştii britanici, românii care apar în imagini fiind plătiţi şi instruiţi în legătură cu replicile pe care să le spună. De asemenea, acestora li s-ar fi cerut să poarte haine de tip militar. Suspiciunile procurorilor ar fi fost confirmate de intermediar la audieri.

    Surse din cadrul anchetei susţin că la jumătatea lunii iulie, intermediarul Szanto Aurelian Mihai, ar fi fost contactat de jurnalişti Sky News care i-au spus că vor să facă un material despre traficul de arme în Europa. Ulterior, la data de 29 iulie, acesta, împreună cu mai mulţi angajaţi ai postului Sky News au ajuns Târgu Mureş. La data de 1 august au ajuns la Cluj, unde au închiriat o maşină care a fost condusă de Szanto Aurelian Mihai, acesta fiind şi translator în cadrul materialului dar şi unul dintre figuranţi. La înregistrare au luat parte şi alţi bărbaţi, unul dintre ei fiind finul intermediarului. Aceleaşi surse precizează că patru dintre arme i-ar aparţine lui Szanto Aurelian Mihai, acestea fiind deţinute legal. Alte două arme i-ar aparţine finului intermediarului, fiind deţinute şi acestea în mod legal. Sumele pe care le-ar fi primit participanţii sunt cuprinse între 1000 şi 500 de euro.

    Sursele menţionate spun că jurnaliştii ar fi solicitat să filmeze într-o zonă de munte, finul intermediarului alegând un deal din localitatea Mărişelu din Bistriţa Năsăud.

    Procurorii DIICOT fac miercuri dimineaţa şapte percheziţii la Bistriţa Năsăud şi Tîrgu Mureş, în urma cazului difuzat de Sky News, alte patru persoane urmând să fie aduse la DIICOT.

    Agenţia MEDIAFAX a încercat să obţină un punct de vedere din partea Serviciului Român de Informaţii, dar instituţia a refuzat să facă precizări.

    Filmarea difuzată de Sky News arată întâlnirea dintre doi traficanţi de arme, care ar fi români, şi echipa de jurnalişti. După luni de negocieri, echipa Sky News spune că a fost direcţionată către o zonă izolată din România pentru a se întâlni cu membrii unui grrup de traficanţi de arme.

  • Reportaj Sky News cu traficanţi de arme în România. DIICOT face verificări, SRI refuză să spună dacă a făcut informări/ Membru în Comisia SRI: Dacă se confirmă, la un moment dat vom interpela SRI

    Fost şef SRI, după reportajul Sky News: Trebuie să se ocupe Poliţia de Frontieră, DIICOT, SRI şi SIE

    “Sunt arme folosite în general de terorişti şi mafioţi. Sunt arme pe care le găsesc pe toate părţile pământului. E bine că apar astfel de informaţii pentru că vor obliga autorităţile să ia măsuri mai ferme.Traficul de arme se întâmplă peste tot în lume. Din România pleacă şi ajung în alte ţări iar în final în mâinile mafioţilor şi ale teroriştilor. Trebuie o colaborare externă, în special cu Ucraina, cu autorităţile vamale. Din Ucraina armele pot pleca prin Republica Moldova, Polonia dar şi prin România. Noi trebuie să ne întărim măsurile şi aş umbla un pic şi la lege. Ar trebui mărite pedepsele pentru astfel de fapte pentru a micşora numărul celor care au curaj să se bage în astfel de combinaţii. Ce am văzut sunt micii traficanţi, nu marii traficanţi, cei care trimit transporturi de arme cu trenuri şi avioane. Trebuie să se ocupe în primul rând poliţia de frontieră, organele vamale, DIICOT şi, sigur, SRI şi SIE. E o muncă de colaborare. Eu cred că imaginile pot fi reale pentru că traficul acesta există. Trebuie să fie un semnal de alarmă la adresa traficului de arme. Armele nu le fabrică ISIS în Siria sau Irak, le cumpără din diferite ţări ale lumii”, a declarat pentru MEDIAFAX Costin Georgescu, fost director al Serviciului Român de Informaţii.

    Filmarea difuzată de Sky News arată întâlnirea dintre doi traficanţi de arme, care ar fi români, şi echipa de jurnalişti. După luni de negocieri, echipa Sky News spune că a fost direcţionată către o zonă izolată din România pentru a se întâlni cu membrii unui grup de traficanţi de arme..

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dan Ioan Popescu, fost ministru al Economiei, audiat la DIICOT în dosarul Rompetrol 2

    Fostul ministru al Economiei şi Comerţului, Dan Ioan Popescu, a ajuns miercuri dimineaţa la sediul DIICOT pentru a i se aduce la cunoştinţă acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare, în dosarul Rompetrol 2.

    “Am văzut o ştire pe un site, după zece ani de zile, că sunt chemat la DIICOT. Este tot ceea ce ştiu. Preşedintele cred că joacă rol de primar, între ghilimele, pentru că vizează orice. Nu cred că preşedintele citeşte ceea ce vizează. Nu a existat o înţelegere cu Dinu Patriciu”, a declarat Dan Ioan Popescu la intrarea în sediul DIICOT.

    “În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanţelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai şi ministrul Economiei şi Comerţului, Popescu Ioan Dan şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson şi Nicolcioiu Alexandru, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale S.C.Rompetrol Rafinare S.A. la data de 30.09.2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice”, susţin procurorii DIICOT.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice, pus oficial sub urmărire penală în dosarul Rompetrol II

    Fostul ministru al Finanţelor Publice, Mihai Tănăsescu, a ajuns, vineri dimineaţa, la sediul DIICOT pentru a i se aduce la cunoştinţă acuzaţiile în dosarul Rompetrol II, Tănăsescu fiind suspectat de complicitate la delapidare, abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat.

    Mihai Tănăsescu a ajuns vineri dimineaţa la sediul DIICOT pentru a i se aduce la cunoştinţă acuzaţiile în dosarul Rompetrol II, la intrare refuzând să facă vreo declaraţie.

    Tănăsescu este suspectat de complicitate la delapidare, abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • DIICOT cere aviz de începere a urmăririi penale pentru patru foşti miniştri,vizaţi în Rompetrol II

    Procurorii DIICOT au cerut Preşedintelui României încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru fosţii ministri Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea, fiind suspectaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, în dosarul Rompetrol II.

    “În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanţelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai şi ministrul economiei şi comerţului, Popescu Ioan Dan şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson şi Nicolcioiu Alexandru, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale S.C.Rompetrol Rafinare S.A. la data de 30.09.2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice”, anunţă DIICOT într-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vin într-adevăr chinezii?

    Parcarea pentru „700 de maşini gratis“, după cum anunţa afişul roşu din faţa complexului comercial Dragonul Roşu, este plină în mijlocul săptămânii, chiar şi la ora prânzului, când majoritatea comercianţilor trăgeau oblonul peste standurile lor. Din maşinile ce se opresc în faţa complexului, ce le blochează deseori pe cele parcate deja, ies oameni încărcaţi cu pungi din plastic pline.

    În cadrul centrului comercial, cunoscut pentru multitudinea de produse, materiale, culori, dar şi culturi reunite pe un spaţiu de 80.000 de metri pătraţi, trebuie să străbaţi un întreg labirint pentru a ajunge la standurile comercianţilor chinezi. Acestea încep, în cadrul Dragonului Roşu 1, la numerele 1.000 şi sunt uşor de distins: din tavan, deasupra lor, atârnă lampioane roşii, sub care un domn la vreo 50 de ani citeşte, cu spatele drept, o carte cu un titlu ce constă într-un semn chinezesc, iar alţi doi tineri mănâncă cu beţişoare din cutii de carton. Majoritatea conaţionalilor lor prezenţi în complexul comercial sunt însă într-o agitaţie continuă în timp ce îşi aranjează marfa sau negociază cu clienţii.

    Motiv pentru care un chinez în vârstă de 42 de ani, care face afaceri în România de vreo 15 ani, îmi spune: „5 minute îţi dau“ – când îl întreb cum îi mai merg afacerile. În acelaşi timp, îl ajută pe clientul care venise să îi plătească nişte saci de plastic plini de marfă. Din discuţie am putut să aflu doar că a venit în România în căutarea unei vieţi mai bune, fiindcă aici „oamenii sunt buni“, „aerul frumos“, dar că „e greu din cauza legilor“ să faci afaceri aici acum. Tot el mi-a spus că lucrurile merg din ce în ce mai rău – deoarece „se schimbă regulile de la o zi la alta“ – şi că a observat cum comercianţi chinezi care sosesc acum aici aleg să plece după doar trei luni. Vinde costume de baie în sezonul de vară şi haine de blană iarna şi spune că „Tot ce am muncit, am băgat aici“, referindu-se la standul său, dar şi la faptul că şi-a construit o viaţă în România.

    30% din afacerile Dragonului Roşu sunt de origine chineză, potrivit informaţiilor trimise de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, dar proprietarii nu fac ei înşişi comerţ, ci închiriază şi subînchiriază spaţiile. Cele 5.000 de magazine de aici sunt gestionate de 3.000 de operatori, iar afacerea de aici susţine la rândul ei mii de familii din România, dar şi din Republica Moldova, Serbia şi Ungaria. Dragonul Roşu – societate ce ocupă 10 numere pe şoseaua Fundeni din Capitală – a înregistrat în 2014, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, o cifră de afaceri de 61,7 milioane de lei, un profit net de 23,6 milioane de lei, la un număr mediu de opt salariaţi, ocupând locul patru într-un clasament în funcţie de cifra de afaceri a firmelor cu asociat / acţionar chinez de pe piaţa locală şi fiind, astfel, una dintre cele mai efervescente investiţii chineze în România.

    Într-un mod simbolic, modul în care decurg lucrurile la Dragonul Roşu sintetizează relaţia pe care o au în general investitorii chinezi cu România – chiar şi prin prisma controverselor legate de acest loc, legate mai ales de desele vizite ale ANAF aici – şi care ar putea fi exemplificate prin semnele de întrebare ridicate asupra finalizării tranzacţiei dintre China Energy Company Limited şi Rompetrol, la doar o săptămână de la anunţul unei achiziţii de peste jumătate de miliard de euro a chinezilor, din cauza anchetei DIICOT în ceea ce a devenit dosarul Rompetrol II.

    Dacă Dragonul Roşu a început, în 1990, cu China 100% sursă de mărfuri şi comercianţi, ponderea operatorilor chinezi a scăzut la 30% în ultimii ani, iar cea a mărfurilor la 60-70% – raport relevant de asemenea pentru ilustrarea relaţiilor comerciale dintre cele două ţări. Anul trecut, mărfuri de peste 2,9 miliarde de dolari au ajuns în România din China, din care mai bine de jumătate reprezintă aparatură şi echipamente electrice şi electronice, alături de textile şi articole de metal. Comparativ cu importurile, exporturile româneşti au fost de circa 530 de milioane de dolari anul trecut şi reprezintă mai ales lemn şi componente de echipamente electrice şi electronice. Relaţiile comerciale dintre România şi China, de 3,4 miliarde de dolari, reprezentă circa 2,9% dintr-o valoare totală a schimburilor comerciale dintre România şi restul lumii, în timp ce deficitul adus de relaţia cu China a ajuns la 28,75% din totalul deficitului României în relaţie cu alte ţări.

    În acelaşi timp, China înseamnă doar 0,8% din totalul investiţiilor străine pe piaţa locală. „Unul dintre obiectivele României pe această relaţie trebuie să fie acela de reducere a deficitului comercial uriaş, prin creşterea exporturilor. Totuşi, trebuie subliniat că, în realitate, volumul exportului românesc pe China este de aproape 1 miliard de dolari, aproape dublu faţă de oficial“, spun reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, referindu-se la direcţiile în care ar trebui dezvoltate relaţiile comerciale dintre România şi China. Ei spun că diferenţa provine din modul diferit de cuantificare din statistica României faţă de cea a Chinei. Astfel, dacă o fabrică de mobilă, cum ar fi cea din Târgu Lăpuş, livrează canapele la IKEA, la noi figurează ca export Suedia, lanţul IKEA ducând marfa în toate magazinele sale din lume, inclusiv China. La fel este şi cazul confecţiilor executate în lohn pentru case de modă din Italia, care sunt apoi livrate în toată lumea. „De aceea, în statistica din China, România figurează cu câteva zeci de mii de perechi de pantaloni livrate la export, iar în statistica noastră nu“, observă Sorin Dimitriu, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti şi vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

  • Omul de afaceri Cristian Burci, ridicat de DIICOT, pentru un prejudiciu de 25 mil .euro

    Procurorii DIICOT au făcut, miercuri dimineaţa, patru percheziţii, atât la domiciliul omului de afaceri Cristian Burci, cât şi la sediul unui ziar pe care îl controlează, acesta urmând să fie dus la sediul DIICOT Olt pentru audieri.

    DIICOT Olt a făcut, miercuri dimineaţa, patru percheziţii, dintre care una la domiciliul omul de afaceri Cristian Burci iar o alta la sediul unui ziar.

    “Din actele de urmărire penală efectuate până la această dată a rezultat faptul că membrii grupului de criminalitate organizată, prin activitatea desfăşurată în perioada 2006 şi până în prezent, au creat un prejudiciu unei firme prin abuz în serviciu şi delapidare în valoare de 7.099.000 euro şi 3.811.756 lei”, au declarant pentru MEDIAFAX surse judiciare.

  • Cheloo de la Paraziţii, ridicat de mascaţi într-un dosar de trafic de droguri – surse

    Solistul trupei Paraziţii, Cătălin Ştefan Ion, cunoscut sub numele de Cheloo, a fost ridicat, miercuri dimineaţa, de mascaţi şi dus la audieri la DIICOT Ploieşti într-un dosar de trafic de droguri, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX.

    Rapperul Cheloo de la trupa Paraziţii este vizat într-un dosar de trafic de droguri, el urmând să fie audiat, miercuri, alături de circa 90 de persoane, la DIICOT Ploieşti, declară sursele judiciare.

  • Adriean Videanu, fost ministru al Economiei, este audiat la DIICOT

    Adriean Videanu, fost ministru al Economiei, a fost citat de procurorii DIICOT, joi, pentru a i se aduce la cunoştinţă punerea în mişcare a acţiunii penale în dosarul Romgaz – Interagro, au precizat pentru MEDIAFAX surse judiciare, o etapă procedurală în dosarele penale.

    În aceeaşi cauză este cercetat şi omul de afaceri Ioan Niculae, pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, sustragere de sub sechestru şi spălare de bani.

    În cazul lui Adriean Videanu, ministru al Economiei în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, DIICOT a obţinut aviz pentru începerea urmăririi penale de la preşedintele României pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.

    În acelaşi dosar, procurorii au cerut şi aviz de la Senat pentru urmărirea penală a lui Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, tot pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare. Senatul a respins solicitarea de încuviinţare a începerii urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian.

    Potrivit DIICOT, în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, Varujan Vosganian, şi în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri, au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr de şase ordine, respectiv trei memorandumuri.

    Cei doi foşti miniştri au avut drept scop sprijinirea intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către omul de afaceri Ioan Niculae şi au utilizat SNGN Romgaz SA, unitate naţională de interes strategic, în interesul privat al firmei lui Niculai, Interagro SA, rezultă din referatul procurorilor.

    Astfel, susţin anchetatorii, au fost acordate discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către Interagro, peste plafoanele practicate de SNGN Romgaz SA, precum şi gaze naturale exclusiv din producţia internă, fără a fi respectate dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care firma omului de afaceri Ioan Niculae înregistra debite istorice la plata gazelor consumate.