BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Stimulentele fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare – schimbări legislative ce trebuie luate în calcul în 2023

    Autori: Daniel Pană, Partener, Servicii fiscale, Cristina Spirescu, Manager Senior, Servicii fiscale – KPMG în România

    Contribuabilii care aplică sau doresc să aplice stimulentele fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare trebuie să ştie că au fost actualizate normele de aplicare a deducerii suplimentare, dar şi că au fost introduse condiţii suplimentare pentru obţinerea unei reduceri a impozitului pe profit plătit, precum obligaţia de a solicita certificarea activităţii de către marii contribuabili. Iată, în detaliu, principalele schimbări intervenite.

    Declarat un domeniu strategic pentru dezvoltarea României şi pentru obţinerea creşterii economice, cercetarea-dezvoltarea a trebuit să treacă, la finele anului trecut-începutul acestui an, printr-un proces de înnoire a reglementărilor fiscale, autorităţile urmărind stimularea investiţiilor în astfel de activităţi. Astfel, a fost reglementată organizarea şi funcţionarea Registrului Experţilor, au fost operate modificări ale normelor de aplicare a deducerilor pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la calculul rezultatului fiscal, dar şi a normelor metodologice privind expertiza în vederea certificării activităţii de cercetare-dezvoltare. 

    CALCULUL REZULTATULUI FISCAL. Începând cu 1 ianuarie, o nouă condiţie necesară acordării deducerii suplimentare la calculul rezultatului fiscal se alătură celor deja existente în ordinul anterior – elementele  proiectului de cercetare-dezvoltare vor trebui să conţină şi scopul, şi bugetul proiectului. De asemenea, în categoria activităţilor de dezvoltare tehnologică, normele clarifică faptul că vor fi luate în considerare şi activităţile de dezvoltare experimentală. 

    Mai mult, noile prevederi arată că, în vederea încadrării proiectelor şi activităţilor ca fiind de cercetare-dezvoltare, se va constitui un nou corp de experţi înscrişi într-un Registru Naţional, iar metodologia de selecţie, precum şi structura Registrului se vor aproba prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

    Totodată, este introdusă o nouă obligaţie pentru marii contribuabili, dacă doresc ca proiectele şi activităţile lor să fie încadrate ca fiind de cercetare-dezvoltare – se prevede că aceştia trebuie să solicite certificarea activităţii de către un expert înscris în Registrul Naţional al Experţilor. Pe de altă parte, pentru celelalte tipuri de contribuabili, certificarea activităţii de către un expert este opţională, aşa cum era pentru toate tipurile de contribuabili până la apariţia acestor modificări.

    Excepţie fac proiectele finanţate din fonduri publice naţionale şi internaţionale, pentru care nu este necesară certificarea de către experţii înscrişi în Registrul naţional al experţilor a activităţii de cercetare-dezvoltare.

    Astfel, prin includerea cerinţei de certificare a activităţilor de cercetare-dezvoltare în sarcina anumitor contribuabili, autorităţile îngreunează obţinerea deducerii suplimentare pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, adică o reducere a impozitului pe profit. Pe de altă parte, însă, certificarea acestor activităţi poate oferi un grad de confort semnificativ în eventualitatea unui control fiscal, fapt ce poate încuraja contribuabilii să aplice această facilitate fiscală, într-un număr mai mare.

    EXPERTIZĂ ŞI CERTIFICARE. Având în vedere necesitatea creării unui cadru normativ subsecvent necesar aplicării efective a regulilor existente, au fost publicate normele metodologice privind expertiza în vederea certificării activităţii de cercetare-dezvoltare, prin intermediul cărora sunt menţionate principalele etape de efectuare a expertizelor: etapa I – solicitarea expertizei, etapa II – desemnarea unui expert din Registrul Experţilor, etapa III – încheierea contractului de expertiză, etapa IV – realizarea expertizei. De asemenea, pentru îmbunătăţirea modalităţii de desfăşurare a procesului de certificare, autoritatea legislativă a pus la dispoziţie modele cadru pentru fiecare document necesar în vederea expertizei, atât pentru contribuabili, cât şi pentru experţi, respectiv: cerere de expertiză, declaraţie de confidenţialitate, incompatibilitate şi imparţialitate, comandă de expertiză, contract de expertiză, raport de expertiză, certificat de expertiză, registru de evidenţă a certificatelor de expertiză şi raportul de verificare. 

    Astfel, autorităţile fiscale pun la dispoziţia contribuabililor un cadru mult mai organizat în ceea ce priveşte aplicarea stimulentelor fiscale de cercetare-dezvoltare, care oferă de asemenea o asigurare în cazul unei inspecţii fiscale, certificatul de expertiză fiind documentul care atestă încadrarea activităţilor ca fiind de cercetare-dezvoltare, utilizat în raport cu organele de control fiscal.

     

    Totodată, deşi având în vedere volumul documentaţiei ce trebuie completată/depusă pentru a obţine certificarea proiectelor, acest proces poate deveni unul anevoios din perspectiva contribuabililor, siguranţa oferită de această expertiză se poate traduce într-un grad de confort foarte mare în ceea ce priveşte aplicarea facilităţilor fiscale pentru acest tip de activităţi.

    REGISTRU EXPERŢILOR. În scopul operaţionalizării facilităţilor fiscale acordate de statul român în vederea impulsionării domeniului de cercetare-dezvoltare, Ministerul Cercetării, Dezvoltării şi Inovării a constituit Registrul Naţional al Experţilor pentru certificarea activităţii de cercetare-dezvoltare (cunoscut şi sub denumirea de REXCD) la începutul lunii februarie a acestui an.

    Registrul este constituit pe domenii de cercetare-dezvoltare, corespunzător domeniilor şi subdomeniilor din  Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă – SNCISI 2022-2027 şi este alcătuit din 299 de membri având diferite grade ştiinţifice sau funcţii didactice: bioeconomie – 55 de membri; economie digitală şi tehnologii spaţiale – 48 de membri; energie şi mobilitate – 32 de membri; fabricaţie avansată – 23 de membri; materiale funcţionale avansate – 68 de membri; mediu şi eco-tehnologii – 40 de membri; sănătate – prevenţie, diagnostic şi tratament avansat – 33 de membri. 

    Prin urmare, numărul semnificativ mai mare de experţi care pot fi accesaţi în vederea certificării activităţilor de cercetare-dezvoltare, în comparaţie cu versiunea anterioară a registrului de doar 26 de membri şi împărţirea acestora pe domenii/subdomenii, poate oferi o fluidizare a întregului proces de expertiză.

    Astfel, conform ultimelor actualizări legislative în materie, se pot observa demersurile legiuitorului efectuate în vederea clarificării/completării legislaţiei referitoare la facilitaţile fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, care considerăm că au, la bază, scopul de a impulsiona contribuabilii în aplicarea acestor facilităţi şi generarea de investiţii în domeniu.

    În concluzie, am recomanda contribuabililor să nu uite de beneficiile aplicării stimulentelor fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare. Astfel, prin aplicarea deducerii suplimentare de 50% cheltuielilor de cercetare-dezvoltare şi scutirea de impozit pe venit pentru angajaţii care desfăşoară astfel de activităţi, contribuabilii pot beneficia de reducerea sau eliminarea cheltuielii cu impozitul pe profit, avantajul competitiv pe piaţă prin creşterea marjelor de profit sau prin menţinerea competitivităţii preţurilor, generarea unor economii, care pot conduce la rândul lor, la noi investiţii. Nu trebuie uitate nici creşterea salariului net al angajaţilor eligibili, creşterea satisfacţiei şi motivaţiei angajaţilor, dar şi creşterea competitivităţii companiei ca angajator pe piaţa muncii.

     

  • Elon Musk şi alţi experţi în tehnologie cer o „pauză” în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemelor avansate de inteligenţă artificială. Peste 1.000 de cercetători şi directori din domeniul tech semnează o scrisoare deschisă pentru a opri ceea ce ei descriu drept o cursă periculoasă a înarmării tehonologice

    Elon Musk, alături de peste 1.000 de cercetători şi directori din domeniul tehnologiei au cerut o „pauză” de şase luni în dezvoltarea sistemelor avansate de inteligenţă artificială, cum ar fi GPT de la OpenAI, pentru a opri ceea ce ei numesc o cursă „periculoasă” a înarmării tehnologice, scrie Financial Times.

    O scrisoare deschisă, publicată miercuri de Future of Life Institute, un grup de campanie non-profit, a fost semnată de peste 1.100 de persoane din mediul academic şi din industria tehnologică la câteva ore de la publicare.

    „În ultimele luni, laboratoarele de inteligenţă artificială au fost blocate într-o cursă scăpată de sub control pentru a dezvolta şi desfăşura tehnologii AI din ce în ce mai puternice pe care nimeni – nici măcar creatorii lor – nu le poate înţelege, prezice sau controla în mod fiabil”, se arată în scrisoare.

    Printre cosemnatari se numără profesori de top în domeniul inteligenţei artificiale precum Stuart Russell şi Yoshua Bengio, cofondatorii Apple, Pinterest şi Skype, precum şi fondatorul start-up-ului Stability AI. 

    „Facem apel la toate laboratoarele AI să întrerupă imediat, pentru cel puţin şase luni, antrenarea sistemelor de inteligenţă artificială mai puternice decât GPT-4. Această pauză ar trebui să fie publică şi verificabilă şi să includă toţi actorii cheie din domeniu. În cazul în care o astfel de pauză nu poate fi promulgată rapid, guvernele ar trebui să intervină şi să instituie un moratoriu”, a adăugat grupul.

    Scrisoarea reprezintă răspunsul privitor la avântul sistemelor de inteligenţă artificială din ultimele cinci luni, printre care se numără şi ChatGPT al OpenAI.

    Companii precum Google, Microsoft şi Adobe adaugă, de asemenea, noi tipuri de competenţe AI în motoarele lor de căutare şi în instrumentele lor de productivitate, o mişcare care a pus inteligenţa artificială în mâinile a milioane de utilizatori obişnuiţi.

    Acest ritm accelerat de dezvoltare şi implementare publică i-a îngrijorat pe unii cercetători din domeniul AI cu privire la impactul potenţial asupra ocupării forţei de muncă, a discursului public şi – în cele din urmă – asupra capacităţii umanităţii de a ţine pasul cu noile tehnologii.

    Scrisoarea propune crearea unor protocoale de siguranţă comune care să fie verificate de experţi independenţi pentru „a se asigura că sistemele care aderă la acestea sunt sigure dincolo de orice îndoială rezonabilă”.

    În fruntea listei tot mai mari de semnatari ai scrisorii se află o serie de cercetători renumiţii din domeniul AI. Musk, care a fost co-fondator al OpenAI, dar a părăsit organizaţia în 2018 şi de atunci a devenit critic la adresa acesteia, a semnat, de asemenea, scrisoarea. Printre alte nume cu rezonanţă se numără cofondatorul Apple, Steve Wozniak, autorul Yuval Noah Harari şi fostul candidat la preşedinţia SUA, Andrew Yang.

  • Zona din Bucureşti care explodează total. Se pregătesc investiţii uriaşe, apartamente, mall-uri şi clădiri de birouri

    Zona Pallady, între râul Dâm­boviţa şi Republica-Industriilor, mai are disponibile peste 1.000 de hectare de teren amplasate în apropierea staţiilor de metrou.

    ♦ Proiectele noi de infrastructură alături de zona comercială cu nume precum Dedeman, Ikea, Jumbo sau Auchan alături de miile de noi locuinţe vor transforma Pallady într-una similară zonei Băneasa din nordul Capitalei, mai ales odată cu viitoarele dezvoltări de birouri.

    Zona Pallady, între râul Dâm­boviţa şi Republica-Industriilor, mai are disponibile peste 1.000 de hectare de teren amplasate în apropierea staţiilor de metrou. Mai mult, deja bulevardul Theodor Pallady a atras nume mari din retail, atât de mobilă, cum este Ikea, dar şi din bricolaj pre­cum Dedeman sau Leroy Merlin sau food – Auchan, Lidl sau Kaufland.

    „Avem în zonă linii de metrou, tramvai, autobuz, bulevard cu trei benzi pe sens şi potenţial de dezvol­tare. Estimez că sunt circa 1.000 de hectare disponibile pentru dezvol­tare, teren unde construcţii vechi nu prea sunt. Mai ales în ultimii 10 ani a existat o dezvoltare rapidă, interval în care s-au construit 20-25.000 de lo­cuinţe. Mai mult, aici discutăm des­pre o suprafaţă com­pac­tă care nu mai există în altă parte în Bucureşti, atât ca extindere cât şi ca mijloace de trans­port în comun, fa­cilităţi sau infrastructură“, a spus Ionuţ Negoiţă, cel mai activ dez­vol­tator imobiliar din Capitală, într-un interviu acordat ZF.

    Dezvoltatorul vrea inclusiv să investească într-un proiect de birouri care să completeze componenta de comercial din zonă.

    „Intenţionez ca în aproximativ un an să încep proiectarea unei dezvol­tări de birouri pe un teren de 18.000 mp aproape de metrou şi în vecinătatea Ikea. Sunt optimist. Va ieşi o clădire de 50.000 -60.000 mp de birouri. Obli­gatoriu se va crea un pol de office acolo. Va fi precum un oraş nou cu tot ce are nevoie“, a subliniat Ionuţ Negoiţă.

    Dincolo de o componentă de office, care să vină alături de co­mer­cial şi rezidenţial, Pallady are nevoie şi de un mall, cu elemente precum un cinematograf modern care să com­pleteze lista de funcţiuni.

    „Zona Pallady are nevoie de clădiri de birouri şi un mall. Odată ce am deschis clinica medicală, am fost plăcut surprins că interesul pentru angajări în cadrul clinicii a fost unul ridicat deşi sectorul medical este unul cu deficit. Explicaţia a fost simplă – mulţi dintre angajaţi deja stau în sud, est sau vest şi lucrează în nord, fac şi o oră şi jumătate până la locul de muncă şi petrec mult timp în maşină. Ei vor să lucreze cât mai aproape de casă. Acum avem de-a face cu o „dictatură“ a angajatului şi nu a angajatorului cum era vremea când se construiau birouri în zona Pipera fără metrou, iar companiile vor veni după angajaţi, iar distanţa faţă de locul de muncă este în top trei priorităţi dincolo de climatul la locul de muncă şi salariu“, a subliniat Ionuţ Negoiţă.

    El explică faptul că în 2022 vânzările de locuinţe au fost afectate de contextul economic şi războiul din Ucraina, iar creşterea dobânzilor şi-a pus amprenta asupra vânzărilor de locuinţe de segment mediu.

    „Cererea pentru locuinţe în zonă a fost una bună şi foarte bună, dar odată cu începerea războiului lucrurile s-au schimbat şi aici, cum s-au schimbat în toată piaţa de rezidenţial şi a scăzut la 40% din ce era. Dar piaţa va reveni. Noi vindeam circa 80 de unităţi pe lună, iar acum vindem 35. Cred că toată zona vindea 2.000 -2.500 de locuinţe pe an, iar acum volumele au scăzut la circa 1.000. Publicul-ţintă este clasa medie şi în viitor putem discuta de o ridicare a nivelului de calitate peste mediu. Zona are potenţial de mediu plus şi noi vrem să venim şi cu produse de acest nivel“, a subliniat Ionuţ Negoiţă

    El explică faptul că Pallady continuă să fie un pol de interes pentru investitori şi clienţi în condiţiile în care aceasta continuă o zonă deja existentă şi are deja infrastructura necesară, atât pentru transport în comun cât şi când vine vorba de străzi, iar în plus sunt în construcţie două noi pasaje realizate de Primăria Sector 3 în partea de est tocmai pentru a fluidiza traficul rutier.

    „Cele două pasaje -unul care traversează un giratoriu şi celălalt peste un alt rond pentru acces spre zona comercială, aminteşte de Băneasa, unde cele două pasaje au ajutat enorm fluidizarea traficului şi dezvoltarea zonei. Orice element care îmbunătăţeşte infrastructura este bine-venit. Există deja extindere şi dincolo de centura actuală, există un outlet dar şi alte proiecte mai mici sau mai mari de case plus logistică. Blocuri nu ar avea logică acolo cât timp sunt terenuri în oraş„, a spus Ionuţ Negoiţă.

    Grupul de firme condus de Ionuţ Negoiţă lucrează în prezent la proiecte cu un total de peste 5.000 de apartamente care vor fi gata treptat în următorii patru ani.

    „Am finalizat HILS Pallady vizavi de Ikea compus din 1908 apartamente, unde există şi o clinică medicală cu o suprafaţă de 1.500 mp cu 30 de specialităţi. Mai avem şi o clădire de birouri pentru firmele proprii unde ne vom muta în 2-3 luni -4.000 mp are clădirea şi va avea inclusiv magazin alimentar, farmacie, cafenea şi alte servicii. Avem spaţii verzi, locuri de joacă, parcare supraetajată, parcări la suprafaţă şi metrou la 50 de metri de ieşirea din cartier. În lucru avem un proiect pe str. Brauner de 1.350 de apartamente, ridicat integral şi în curs de finisare. În martie 2024 va fi gata. Acolo avem o parcare supraetajată. Tot în zona Pallady mai avem un proiect de 1.200 de apartamente cu parcări subterane, două niveluri în subsol şi un demisol. Acolo tocmai ce am început lucrările care se vor termina în circa doi ani. Un alt proiect de 400 de apartamente este început acum. Va avea tot două niveluri de parcări în subteran, este început şi va fi gata la final de 2024. Mai lucrăm şi pe alte terenuri şi am iniţiat procedurile. Spre exemplu avem un teren cu un PUZ mai vechi şi încă valabil şi vrem să îl punem în valoare“, a subliniat dezvoltatorul.

    Înainte de boomul imobiliar din ultimul deceniu, zona Theodor Pallady era recunoscută drept una industrială, unde dezvoltările de rezidenţial erau la un nivel scăzut. Însă odată cu dezvoltarea comercială, aceasta s-a transformat într-unul dintre cele mai fierbinţi poluri de rezidenţial din Bucureşti.

    „Zona Pallady era în 2009 o zonă gri, unde erau multe fabrici, uzine, industrie. Lucrurile s-au schimbat mult odată cu apariţia centrelor comerciale moderne care au dat cu totul altă perspectivă zonei. Şi apariţia dezvoltărilor rezidenţiale, desigur. Acum lucrurile stau cu totul altfel şi odată cu noile investiţii, zona a fost subestimată, însă pe de-o parte a fost bine pentru că preţurile n-au urcat prea mult, însă sunt destul de ridicate şi investitorii iau zona în serios“, a conchis Ionuţ Negoiţă.

     

     

     


     

     

  • Interviu cu Laurence Auer, Ambasadoarea Franţei în România, de Ziua Francofoniei: „Cred că economia românească este, într-un fel, victima propriului succes”

    Franţa este unul dintre principalii investitori din România de câteva decenii, iar companiile franceze au investit 9,7 miliarde de euro în ţară, adică aproape 10% din stocul total de Investiţii Străine Directe.  În plus, cele două ţări menţin relaţii comerciale strânse. Franţa este al treilea client al României, precum şi al nouălea furnizor. În 2022, Franţa a importat 5,7 miliarde de euro de mărfuri româneşti şi a exportat 4,9 miliarde de euro în România, potrivit celor mai recente date comunicate de reprezentanţii Ambasadei Franţei în România. Cum vede însă Laurence Auer, Ambasadoarea Franţei în România, dezvoltarea relaţiilor comerciale dintre cele două ţări în continuare?

    „Mi se pare necesar să subliniez că puterea comerţului bilateral dintre cele două ţări constă în marea sa diversitate. Cu toate acestea, este adevărat că anumite sectoare beneficiază de legături privilegiate. Mă gândesc în special la transport, care singur a generat 29% din comerţul franco-român în 2022. Acest sector mi se pare un simbol perfect al parteneriatelor reciproc avantajoase pe care companiile noastre le-au dezvoltat de-a lungul anilor. De exemplu, Renault a făcut numeroase investiţii în România, prin brandul Dacia, contribuind la dezvoltarea industriei auto româneşti şi promovând creşterea unui mare ecosistem de subcontractare. Dacia, la rândul său, continuă să câştige cotă de piaţă în Franţa. Aş putea aminti şi sectoarele chimice şi cosmetice, în care companiile noastre găsesc numeroase puncte de vânzare în România. Dimpotrivă, românii, de exemplu, profită de excelenţa lor în domeniul IT&C pentru a exporta un număr mare de servicii către clientul lor francez”, a spus  Excelenţa Sa Doamna Laurence Auer, Ambasadorul Franţei la Bucureşti, într-un interviu scris pentru BUSINESS Magazin. 

    „Sunt mereu impresionată de dinamismul mediului de afaceri românesc. Se dezvoltă foarte rapid de câţiva ani, în special datorită adaptabilităţii actorilor privaţi. Cred că asta explică, cel puţin parţial, rezistenţa economiei româneşti în faţa crizelor succesive pe care le-am trăit în ultimii ani. În 2022, România era a treia cea mai dinamică economie din Uniunea Europeană şi, conform previziunilor Comisiei Europene, ar trebui să menţină acest rang în 2023, cu o creştere de 2,5%”, a mai adăugat Excelenţa sa. 

    Ea a subliniat, de asemenea, că anul 2023 marchează 15 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic Franco-Român, a cărui foaie de parcurs a fost actualizată în octombrie 2020. „Acest parteneriat este într-un fel coloana vertebrală a relaţiei bilaterale şi identifică sectoarele economice prioritare în care noi dorim să intensificăm colaborările şi schimburile noastre deoarece potenţialul de dezvoltare este semnificativ. În special, vizează sectoarele de apărare şi energie, în special energia nucleară civilă, două sectoare prioritare pentru cele două ţări ale noastre în contextul actual. Mai mult, Franţa susţine pe deplin aderarea României la OCDE, care marchează, printre altele, recunoaşterea unui mediu de afaceri stabil şi va fi un semnal puternic pentru investitorii străini”. 

    Întrebată care sunt provocările cu care se pot confrunta companiile franceze atunci când desfăşoară afaceri în România, Laurence Auer punctează: „Cred că economia românească este, într-un fel, victima propriului succes. Companiile se confruntă cu dificultăţi de recrutare din cauza ratei scăzute a şomajului din ţară. În plus, densitatea scăzută a infrastructurii de transport poate fi o barieră pentru companiile noastre, dar ştim că investiţiile în derulare, în special în cadrul PNRR, urmăresc îmbunătăţirea acestui punct”.

    Ce investiţii franceze urmează în România? „Fiind al treilea cel mai mare investitor din România, avem multe proiecte noi, mai ales companii deja prezente care îşi consolidează prezenţa şi deschid noi locaţii de producţie sau vânzare. Mă gândesc în special la Carrefour şi Leroy Merlin, care au anunţat mai multe deschideri de magazine pentru 2023, contribuind la crearea de noi locuri de muncă.”

    Citiţi continuarea interviului în următoarea ediţie a BUSINESS Magazin. 

     

     

     

  • Altex, liderul pieţei de electro-IT din România, devine partenerul oficial al echipelor naţionale de fotbal ale României, printr-un parteneriat cu Federaţia Română de Fotbal. Raul Filip, director de achiziţii, Altex: „Ne-am propus să folosim resursele Altex pentru a dezvolta o gamă de produse pentru suporteri”

    Echipamentul şi accesoriile echipei naţionale vor putea fi achiziţionate din magazinele Altex şi Media Galaxy sau de pe platformele online ale retailerului. @ În plus, Altex va lansa ulterior şi o gamă de produse complementare, în colaborare cu Federaţia Română de Fotbal, în care vor fi incluse produse personalizate cu însemnele tricolorilor precum biciclete sau trotinete electrice.

    Altex, liderul pieţei locale de electro-IT, devine partener oficial al echipelor naţionale de fotbal ale României, iar prin acest parteneriat, anunţă reprezentanţii companiei, va fi dezvoltată o nouă gamă de produse destinate suporterilor, printre care se numără inclusiv echipamentul oficial al echipei naţionale de fotbal.

    „Suntem bucuroşi să susţinem sportul românesc, mai ales echipele naţionale de fotbal. Fotbalul trezeşte unele dintre cele mai mari emoţii în inimile românilor, iar Altex va fi mai aproape de consumatori prin acest parteneriat. Susţinem echipa naţională ca simbol al sportului, al efortului depus pentru performanţă şi susţinem un mod de viaţă sănătos. În plus, ne-am propus să folosim resursele Altex pentru a dezvolta o gamă de produse pentru suporteri, în parteneriat cu Federaţia Română de Fotbal”, a spus Raul Filip, director de achiziţii al Altex România, în timpul unei conferinţe de presă.

    Echipamentul şi accesoriile echipei naţionale sunt disponibile pentru cumpărare în magazinele fizice Altex şi Media Galaxy, dar şi pe platformele online ale retailerului.

    În plus, Altex va lansa ulterior şi o gamă de produse complementare, în colaborare cu Federaţia Română de Fotbal, în care vor fi incluse produse personalizate cu însemnele tricolorilor. Câteva exemple de astfel de produse sunt biciclete sau trotinete electrice, precizeză Raul Filip.

    „Această nouă gamă de produse sa va dezvolta în timp. Pentru început, vor fi introduse în portofoliul Altex România circa 10-15 produse”, a mai adăugat el.

    De asemenea, prin parteneriatul semnat astăzi, Altex va contribui la digitalizarea Federaţiei Române de Fotbal, folosindu-se de know-how-ul dobândit în cei 32 de ani de prezenţă pe piaţa românească.

    Acest nou angajament, spune Răzvan Burleanu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, vine într-o perioadă în care Federaţia Română de Fotbal a demarat un proces intensiv de digitalizare a fotbalului românesc.

    „Sunt fericit să urez bun venit în familia fotbalului românesc unui nou partener, un lider de piaţă în domeniul electro-IT. Credem cu tărie că Altex ne va ajuta să furnizăm suportul optim în procesul de implementare a strategiei tehnice şi, implict, în creşterea performanţei sportive a jucătorilor români. Parteneriatul semnat astăzi confirmă încrederea în proiectele FRF a companiilor româneşti de prestigiu”, a mai spus Burleanu.

    Altex este lider pe piaţa de electro-IT din România şi este, totodată, una dintre cele mai puternice trei companii antreprenoriale româneşti după cifra de afaceri.

    Grupul controlat de omul de afaceri Dan Ostahie deţine circa 125 de magazine fizice, plus operaţiuni online sub cele două branduri – Altex şi Media Galaxy.

    În 2021, ultimul an pentru care sunt date publice disponibile, retailerul a obţinut afaceri de 5,8 mld. lei, cu 16% mai mult decât în 2020, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

     

     

     

  • Care este oraşul din România care investeşte aproape 30 de milioane de euro pentru dezvoltarea învăţământului creând condiţii mai bune pentru elevi

    Consiliul Judeţean Bihor în parteneriat cu primăria Oradea, cu cinci unităţi de învăţământ şi nouă companii private şi asociaţii vor să implementeze un proiect de aproape 146,6 mil. lei (aproximativ 29 mil. euro) ce prevede creşterea calităţii formării elevilor/studenţilor în raport cu cerinţele pieţei muncii. Oportunitatea de finanţare pentru acest proiect este Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Contribuţia proprie a CJ Bihor la valoarea eligibilă a proiectului este de peste 20,7 mil. lei, fără TVA, reprezentând 20% din valoarea cheltuielilor eligibile.

    ’În baza consultărilor pe care le-am avut cu mediul economic din Oradea, în principal, pentru că aici este deficitul mare de forţă de muncă, am luat decizia să susţinem acest campus pe anumite specializări, în special pe domeniile tehnice, pe partea de industrie, unde avem un deficit important. Dacă reuşim să facem acest proiect, va fi un punct important de conectare între şcoala noastră, atât şcoala tehnică duală cât şi învăţământul superior, şi marile companii membre în acest consorţiu’’, a spus Ilie Bolojan, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, într-un comunicat de presă.

    Consorţiul pentru implementarea acestui proiect este format din 18 membri, respectiv două autorităţi publice (CJ Bihor – lider de proiect şi primăria Municipiului Oradea), cinci unităţi de învăţământ (Colegiul Tehnic ’’Traian Vuia’’ Oradea, Colegiul Tehnic ’’Mihai Viteazu” Oradea, Liceul Tehnologic ’’Constantin Brâncuşi’’ Oradea, Colegiul Tehnic ’’Alexandru Roman’’ Aleşd şi Liceul Tehnologic ’’Unirea’’ Ştei, la care se adaugă Universitatea Oradea şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor) şi nouă companii private şi asociaţii (Faist Mekatronic, Connectronics România, Vernicolor, Celestica, Purem Oradea, Nidec, Plexus Services RO, Asociaţia Bihor West Professional şi Asociaţia Firmelor Bihorene).

    ’’Cea mai mare parte din valoare, adică aproximativ 80%, ar urma să se investească în finalizarea campusului de pe strada Ceyrat, unde lucrările au ajuns la un stadiu fizic de 60%. Acolo trebuie să facem partea de digitalizare, să consolidăm partea de eficienţă energetică şi să dotăm atelierele. Diferenţa de sumă se va duce către parteneri, pentru cheltuieli de proiect, pentru bursele elevilor, suportarea unor cheltuieli de transport şi aşa mai departe’’, a mai spus preşedintele Consiliului Judeţean Bihor.

    Campusul şcolar pentru învăţământ dual, aflat în construcţie, este în imediata vecinătate a Universităţii Oradea şi a viitorului Parc Ştiinţific şi Tehnologic, un proiect realizat din fonduri europene de către Consiliul Judeţean Bihor.

     

     

     

  • Update: Tokhit, un start-up din Cluj, susţine că ar fi primit finanţare de 100 mil. $, aproape egală cu toţi banii luaţi de toate start-up-urile din România în întreg anul 2022 de la fondurile de capital de risc. Structura tranzacţiei, numele investitorilor, al avocaţilor şi consultanţilor – secret. Aplicaţia, locul 107 în Apple Store, cu 30 de recenzii.

    Tokhit, un start-up înfiinţat în Cluj în 2021 care a lansat o aplicaţie mobilă de tip reţea socială unde utilizatorii pot publica fotografii sau scurte clipuri video într-un stil asemănător cu Instagram sau TikTok, dar şi să acceseze un joc rudimentar – cu o grafică ce aminteşte de anii ’90, dar pe care compania o autodescrie drept “revoluţionară” şi “platforma socială a viitorului”, a transmis joi, prin intermediul agenţiei “Fabrica de PR” un comunicat de presă prin care susţine că ar fi atras o finanţare uriaşă, de 100 mil. dolari – cât au luat într-un an întreg toate start-up-urile din România de la fondurile de investiţii de capital de risc.

    Tokhit, un start-up înfiinţat în Cluj în 2021 care a lansat o aplicaţie mobilă de tip reţea socială unde utilizatorii pot publica fotografii sau scurte clipuri video într-un stil asemănător cu Instagram sau TikTok, dar şi să acceseze un joc rudimentar – cu o grafică ce aminteşte de anii ’90, dar pe care compania o autodescrie drept “revoluţionară” şi “platforma socială a viitorului”, a transmis joi, prin intermediul agenţiei “Fabrica de PR” un comunicat de presă prin care susţine că ar fi atras o finanţare uriaşă, de 100 mil. dolari – cât au luat într-un an întreg toate start-up-urile din România de la fondurile de investiţii de capital de risc. Suma totală a finanţărilor din ecosistemul local de start-up-uri a fost avansată într-un raport HwT şi KPMG.

    Aplicaţia mobilă este “conectată” şi la o criptomonedă, HITT, pentru care firma caută în mod activ “investitori”, adică persoane care să cumpere moneda. Această criptomonedă este legată de promisiunea fondatorilor că utilizatorii reţelei sociale ar urma “să câştige bani din conţinutul pe care îl vor produce”, adică lucrul pe care nu l-au făcut companii cu reţele sociale cu sute de milioane sau miliarde de utilizatori.

    Start-up-ul susţine însă că ar fi atras o capitalizare de 100 de milioane de dolari. “După o investiţie iniţială de 100.000 de dolari şi trei runde de vânzare de tokeni, această nouă rundă de finanţare, care aduce un capital de 100 de milioane de dolari, este cea mai importantă de până acum şi vine să confirme perspectivele de dezvoltare ale TOKHIT”, conform comunicatului de presă.

    Anunţul nu include niciun fel de informaţii despre numele investitorului / investitorilor, evaluarea la care s-ar fi făcut tranzacţia, numele avocaţilor sau consultanţilor implicaţi, singura menţiune fiind aceea că investitorul este “un fond de investiţii internaţional”.

    Comunicatul mai precizează că banii ar urma să fie primiţi de o entitate din Elveţia. “Capitalizarea proiectului se va realiza prin TOKHIT HOLDING Switzerland, care devine astfel şi entitatea principală care va coordona toate operaţiunile de dezvoltare şi promovare la nivel global”, conform comunicatului.

    Comunicatul de presă nu oferă niciun indiciu privind performanţele aplicaţiei care să susţină atragerea unei asemenea finanţări într-un moment în care investitorii au devenit mult mai prudenţi iar evaluările start-up-urilor sunt în picaj.

    Conform datelor din magazinul de aplicaţii al Apple, compania din spatele aplicaţiei mobile este Tokhit App SRL. Datele de la Finanţe arată că firma a fost înfiinţată în aprilie 2021, iar acţionari sunt George Andrei Ureche – 85% din acţiuni şi Safe Invest Tech SRL din Cluj Napoca – 15%.

    Pe site-ul Finanţelor nu este disponibil niciun bilanţ pentru compania Tokhit App SRL.

    Proprietarul firmei Safe Tech Invest este Cristian Voaideş. Compania Safe Tech Invest a raportat în 2021 pierderi de 3 mil. lei la afaceri de 9,3 mil. lei, conform datelor de la Finanţe.

    În magazinul de aplicaţii al Apple nu există detalii despre numărul de descărcări al aplicaţiei. Aplicaţia Tokhit este pe locul 107 în segmentul reţelelor sociale şi a primit doar 30 de ratinguri, conform datelor din magazinul de aplicaţii al Apple. Pe primul loc în categorie este WhatsApp cu 339.000 de ratinguri. Signal este pe locul 14 în top, Skype pe 15 iar Viber pe 17, spre exemplu.

    După instalarea aplicaţiei mobile, proces care presupune şi verificarea adresei de email şi a numărului de mobil, utilizatorul care accesează prima dată Tokhit are acces la un flux de imagini şi video.
    Tokhit nu oferă detalii despre numărul de utilizatori – dar accesând la întâmplare fotografiile şi clipurile livrate de aplicaţie am găsit utilizatori cu 1-2 sau câteva zeci de followeri, dar nu cu mii, zeci de mii sau sute de mii de urmăritori, ca în cazul unor reţele sociale precum Instagram sau TikTok.

    Proiectul pare a fi astfel mai degrabă axat pe zona de criptomonede, şi mai exact pe vânzarea criptomonedei proprii – tokenurile HITT către utilizatorii convinşi de promisiunea că aplicaţia “univers cu o economie proprie, în care creatorii şi utilizatorii pot folosi HITT Tokens pentru a cumpăra, vinde şi tranzactiona NFT-uri, pentru a oferi acces la conţinut premium şi multe altele”, conform unor mesaje publicitare publicate anterior de companie, pe durata anului 2022
    Compania a promovat intens vânzarea de criptomonede pe durata anului trecut, anunţând premii pentru utilizatorii care cumpără monede digitale în valoare de cel puţin 100 de dolari. Conform unei postări recente pe pagina de pe LinkedIn a companiei, care are sub 350 de urmăritori şi indică un număr de 15 angajaţi pentru firmă, preţul unui token HITT este de 0,40 dolari. Compania derulează şi în prezent campanii de atragere de “investiţii” în criptomoneda sa, în tokeni HITT, utilizatorii fiind invitaţi să se înregistreze pentru a putea primi detalii despre cum pot achiziţiona criptomoneda.

    ZF a transmis agenţiei de relaţii publice “Fabrica de PR” şi reprezentanţilor companiei Tokhit întrebări în legătură cu anunţul privind finanţarea şi performanţele companiei.

  • Petre Niculae, unul dintre cei mai discreţi dezvoltatori imobiliari, a investit 18 mil. euro într-o clădire de birouri pe Iuliu Maniu, în proximitatea Plaza România şi a proiectelor rezidenţiale pe care le-a dezvoltat acolo

    PEDRO Construct, compania controlată de omul de afaceri Petre Niculae a investit 18 mil. de Euro în clădirea de birouri Politehnica Business Tower. Proiectul are 9 niveluri, dispune de spații comerciale la parter, iar la etaje de spații de birouri pentru închiriat şi vânzare, însumaând peste 9.500 de metri pătrați construiti. De asemenea, clădirea dispune de acces la 90 locuri de parcare supraterane şi subterane.

    “Am reuşit să ridicăm PBTower în mai puţin de un an. Întregul proiect este gândit să ofere atât clienţilor, cât şi partenerilor şi colaboratorilor, toate facilităţile de care au nevoie. Geometria clădirii şi suprafeţele etajelor oferă o compartimentare flexibilă, astfel încât fiecare etaj să poată acomoda până la patru chiriaşi. Strategia de închiriere ia în calcul şi găzduirea în clădire a unor servicii adiacente, foarte importante pentru zonă şi pentru proiect: restaurant, clinică medicală, bancă, farmacie, spălătorie ecologică”, spune Petre Niculae, fondator PEDRO Construct.

    Amplasat în partea de Centru–Vest a Bucureștiului, în zona Politehnica–Lujerului, pe Bulevardul Iuliu Maniu nr. 15, Politehnica Business Tower beneficiază de o panoramă extinsă pe o rază de câteva sute de metri.

    Accesul auto este unul facil, iar localizarea în apropierea celor 2 stații de metrou Politehnica şi Lujerului, precum şi proximitatea față de stațiile de autobuz fac din noua clădire de birouri un spaţiu potrivit pentru afacerile care pun accent pe condiţiile şi accesibilitatea oferite angajaţilor. De asemenea, în vecinătate sunt 3 mari centre comerciale (Plaza Romania, Afi Palace Cotroceni, Cora Lujerului) şi Universitatea Politehnica.

    “Este prima clădire de birouri pe care PEDRO Construct a dezvoltat-o până în prezent şi se adaugă unui palmares impresionant de dezvoltări imobiliare realizate în cei 30 de ani de activitate ai companiei. Alături de tatăl meu, Petre Niculae, şi de noul partener al afacerii, Florin Ababe, avem planuri importante de investiţii pentru următorii ani, iar proiectele pe care le vom dezvolta vor aduce o nouă viziune şi abordare business-ului nostru, dar şi întregului sector imobiliar”, a spus Lucia Niculae, Business Development Director, Pedro Construct.

    Procesul de închiriere al imobilului este coordonat de compania internaţională Avison Young, prezentă pe piaţa din România din 2017.

    “Zona de Centru-Vest a devenit cea mai importantă zonă de afaceri, atât din punct de vedere al stocului de spaţii moderne cât şi a  activităţii de închiriere. Amplasarea strategică pe Blvd Iuliu Maniu, în imediata vecinătate a Universităţii Politehnice, la mai puţin de 500 m de staţia de metrou Lujerului, ne oferă toate premizele pentru un proces rapid de închiriere al întregului proiect” a subliniat Otilia Bordei, Head of Office Agency, Avison Young România.

     

     

  • Dan Ostahie, proprietarul Altex: Realitatea economică din iunie încoace stă sub semnul inflaţiei. Curios că, în context, cursul euro a rămas relativ stabil şi asta se datorează, probabil, rezervelor pe care le avem

    ♦ Altex este liderul detaşat al comerţului electro-IT local şi este, după cifra de afaceri, una dintre cele mai puternice trei companii antreprenoriale româneşti ♦ Grupul controlat de omul de afaceri Dan Ostahie deţine circa 125 de magazine fizice, plus operaţiuni online sub cele două branduri ale grupului Altex şi Media Galaxy ♦ Retailerul a obţinut în 2021, ultimul an pentru care există date publice, afaceri de 5,88 mld. lei, cu 16% mai mari decât în 2020.

    Dan Ostahie, proprietarul Altex şi unul dintre cei mai puternici antreprenori lo­cali, spune că retailerul electro-IT are planuri de dezvoltare în acest an şi acestea vin după un 2022 complicat, care a început bine, dar care pe parcurs a acumulat o serie de probleme.

    Iniţial, eliminarea restricţiilor Covid a adus o înviorare pentru tot ce înseamnă retail, iar în mod particular pentru vânzările Altex acest eveniment a avut un impact favorabil, spune fonda­torul companiei.

    Apoi a venit începutul războiului, la final de fe­bruarie, urmat practic de o cădere abruptă a vân­zărilor atât în online, cât şi în offline. Aceasta a fost o perioa­dă de a­pro­­xi­mativ 45-60 de zile, după care piaţa s-a aco­modat la noua realitate şi uşor, uşor lu­crurile în Româ­nia au revenit la normal.

    „Ulterior am avut de-a face cu o creş­tere destul de bruscă a ROBOR, care a venit pe fondul unei creşteri de inflaţie, un ele­ment nou cu care nu ne-am mai con­frun­tat de peste 10 ani. Cu alte cuvinte, realita­tea e­co­nomică din luna iunie încoace stă sub semnul inflaţiei, care s-a manifestat prin creş­terea preţurilor la curent electric, prin creş­te­rea dobânzii pe moneda naţională etc. Cu­rios în context, căci sun­tem la începutul lui 2023, cu o inflaţie care are deja două cifre, cursul euro a rămas relativ stabil şi asta se dato­rează, probabil, re­zer­velor pe care le avem.“

    Strict pentru businessul Altex, anul 2022 a adus ca elemente de noutate apariţia războiului şi inflaţia. Totuşi, cel mai important eveniment com­parativ cu perioada 2020-2021 l-a repre­zentat eliminarea restricţiilor impuse ca urmare a pandemiei de Covid-19, spune fondatorul businessului. „S-a întâmplat un fenomen foarte interesant. În timpul pandemiei, datorită lockdown-ului, toate afacerile online au crescut spectaculos.“ Oda­tă cu eliminarea restricţiilor, unele dintre aceste afaceri au avut scăderi pe măsură. Prea puţine companii au reuşit să păstreze cifra de afaceri online şi după ridicarea restricţiilor, spune Ostahie.

    „Din fericire, Altex România a reuşit să îşi consolideze cifra de afaceri în online şi am fost în continuare pe creştere în 2022. Practic, am reuşit să capitalizăm într-o arie nouă de clienţi, câştigată în perioada pandemiei şi am reuşit să ne consolidăm pe acele categorii noi pe care am început să le comercializăm.“

    El nu înaintează însă date exacte privind cifra de afaceri a Altex în 2022. Retailerul a obţinut în anul anterior, în 2021, un business de 5,88 mld. lei, cu 16% mai mari decât în 2020. Altex este liderul detaşat al comerţului electro-IT local şi este, după cifra de afaceri, una dintre cele mai puternice trei companii antreprenori­ale româneşti.

    În acest context, ce urmează pentru Altex în 2023? Va fi un an de prudenţă sau de investiţii?

    „Am pornit marketplace-ul, proiect aflat deja în curs de testare, iar în 2023 va avea faza de finalizare. În acest fel, vom creşte portofoliul de produse de pe altex.ro şi implicit şi portofoliul de clienţi. Clienţii vor avea acces la produse noi în categorii precum bricolaj, casă şi grădină, jucării pentru copii, cosmetice, băuturi, auto, sport şi multe altele.“

    Antreprenorul explică astfel că retailerul se află într-o etapă de tranziţie de la tradiţionalul Altex către Altex omnichannel şi cu o etapă mai nouă – marketplace-ul. Grupul controlat de omul de afaceri Dan Ostahie deţine circa 125 de magazine fizice, plus operaţiuni online sub cele două branduri ale grupului – Altex şi Media Galaxy.

    „Dacă ne uităm în istoria companiei, a existat mai întâi un magazin fizic Altex, apoi a apărut altex.ro, iar acest concept omnichannel se transformă acum într-un marketplace. Ne propunem să fim o alternativă la marii jucători din piaţă, să jucăm rolul unui marketplace de dimensiune mare şi să democratizăm site-ul altex.ro către alţi comercianţi care să îşi vândă produsele contribuind la dezvoltarea retailului modern şi la creşterea competiţiei din piaţă.“

    El vede compania dezvoltându-se pe de-o parte în zona de tehnologie şi pe de alta, pe lângă categoriile tradiţionale, e vorba şi de categorii noi, precum produsele de energie verde, panouri fotovoltaice pentru acasă, care intră în sortimentul Altex.

    „Zona de fotovoltaice a câştigat amploare şi cred că este o tendinţă care se va păstra şi în următorii ani. În 2023, noi vedem o creştere a companiei, prin acomodare de categorii noi, prin dezvoltarea reţelei cu magazine de sine stătătoare şi, apoi, prin încorporarea produselor de energie verde pentru acasă. Ne aşteptăm să vedem tot felul de ghiduri destinate uzului casnic pentru producerea de energie proprie.“

    Omul de afaceri crede că o lecţie sau mai degrabă o reconfirmare a anului 2022 a fost faptul că a anticipat corect dezvoltarea din zona de energie verde şi a înţeles necesitatea extinderii centrelor logistice şi a magazinelor verzi, independente energetic, prin investiţii importante în panouri fotovoltaice.

    „Până în prezent, Altex a pus în funcţiune peste 8.000 de panouri fotovoltaice pe clădirile în proprietate, dar a instalat şi staţii de încărcare pentru maşinile electrice. Am fost anticipativi şi asta a fost o lecţie importantă, aceea de a face lucrurile la vremea lor.“

    Între timp, şi preţurile la fotovoltaice au crescut, deci a fost şi o investiţie eficientă din punct de vedere costuri.

    „Continuăm acest angajament al nostru de a fi un exemplu în implementarea politicilor de protecţia a mediului în retailul românesc. Acest demers noi l-am început deja de doi ani, prin implementarea sistemelor de energie regenerabilă, pe clădirile proprii Altex.“

    Pentru 2023 temerile sale cele mai mari sunt legate de situaţia macro-economică a României, mai exact de faptul că este al treilea an cu deficit bugetar mare. Guvernul a construit bugetul pe un deficit de 4,4% din PIB, dar Consiliul Fiscal vorbeşte chiar de 5,7% din PIB pe actuala construcţie.

    „Acest deficit bugetar, în mod indirect, se va răsfrânge negativ în economie. Apoi, tot legat de acest aspect, (tot la capitolul temeri pentru 2023 – n.red.) ar fi efectul inflaţiei sau chiar o creştere a cursului de schimb valutar.“

    Într-o economie slăbită, cumularea acestor factori poate duce la anumite situaţii limită, care ar putea forţa guvernul să introducă taxe şi impozite suplimentare.

    „Asta doar dacă ar fi să luăm în calcul scenariul negativ. Scenariul pozitiv ar fi o absorbţie foarte bună a fondurilor europene, care să ajute compensarea deficitului bugetar, care nu va putea fi compensat decât prin investiţii străine directe. Apoi, am putea avea o creştere economică de peste 4%. Şi, desigur, o stabilitate politică este absolut necesară în aceste vremuri tulburi, cu război şi tot felul de conflicte la nivel european.“

    El vorbeşte şi de refuzul Austriei în ceea ce priveşte acceptarea România în spaţiul Schengen. Ostahie crede că este de fapt un refuz al comunităţii europene şi este o veste proastă nu doar pentru noi, ci şi pentru ei.

     

     

     

     

     

     

     

  • Dan Ostahie, proprietarul Altex: Realitatea economică din iunie încoace stă sub semnul inflaţiei. Curios că, în context, cursul euro a rămas relativ stabil şi asta se datorează, probabil, rezervelor pe care le avem

    ♦ Altex este liderul detaşat al comerţului electro-IT local şi este, după cifra de afaceri, una dintre cele mai puternice trei companii antreprenoriale româneşti ♦ Grupul controlat de omul de afaceri Dan Ostahie deţine circa 125 de magazine fizice, plus operaţiuni online sub cele două branduri ale grupului Altex şi Media Galaxy ♦ Retailerul a obţinut în 2021, ultimul an pentru care există date publice, afaceri de 5,88 mld. lei, cu 16% mai mari decât în 2020.

    Dan Ostahie, proprietarul Altex şi unul dintre cei mai puternici antreprenori lo­cali, spune că retailerul electro-IT are planuri de dezvoltare în acest an şi acestea vin după un 2022 complicat, care a început bine, dar care pe parcurs a acumulat o serie de probleme.

    Iniţial, eliminarea restricţiilor Covid a adus o înviorare pentru tot ce înseamnă retail, iar în mod particular pentru vânzările Altex acest eveniment a avut un impact favorabil, spune fonda­torul companiei.

    Apoi a venit începutul războiului, la final de fe­bruarie, urmat practic de o cădere abruptă a vân­zărilor atât în online, cât şi în offline. Aceasta a fost o perioa­dă de a­pro­­xi­mativ 45-60 de zile, după care piaţa s-a aco­modat la noua realitate şi uşor, uşor lu­crurile în Româ­nia au revenit la normal.

    „Ulterior am avut de-a face cu o creş­tere destul de bruscă a ROBOR, care a venit pe fondul unei creşteri de inflaţie, un ele­ment nou cu care nu ne-am mai con­frun­tat de peste 10 ani. Cu alte cuvinte, realita­tea e­co­nomică din luna iunie încoace stă sub semnul inflaţiei, care s-a manifestat prin creş­terea preţurilor la curent electric, prin creş­te­rea dobânzii pe moneda naţională etc. Cu­rios în context, căci sun­tem la începutul lui 2023, cu o inflaţie care are deja două cifre, cursul euro a rămas relativ stabil şi asta se dato­rează, probabil, re­zer­velor pe care le avem.“

    Strict pentru businessul Altex, anul 2022 a adus ca elemente de noutate apariţia războiului şi inflaţia. Totuşi, cel mai important eveniment com­parativ cu perioada 2020-2021 l-a repre­zentat eliminarea restricţiilor impuse ca urmare a pandemiei de Covid-19, spune fondatorul businessului. „S-a întâmplat un fenomen foarte interesant. În timpul pandemiei, datorită lockdown-ului, toate afacerile online au crescut spectaculos.“ Oda­tă cu eliminarea restricţiilor, unele dintre aceste afaceri au avut scăderi pe măsură. Prea puţine companii au reuşit să păstreze cifra de afaceri online şi după ridicarea restricţiilor, spune Ostahie.

    „Din fericire, Altex România a reuşit să îşi consolideze cifra de afaceri în online şi am fost în continuare pe creştere în 2022. Practic, am reuşit să capitalizăm într-o arie nouă de clienţi, câştigată în perioada pandemiei şi am reuşit să ne consolidăm pe acele categorii noi pe care am început să le comercializăm.“

    El nu înaintează însă date exacte privind cifra de afaceri a Altex în 2022. Retailerul a obţinut în anul anterior, în 2021, un business de 5,88 mld. lei, cu 16% mai mari decât în 2020. Altex este liderul detaşat al comerţului electro-IT local şi este, după cifra de afaceri, una dintre cele mai puternice trei companii antreprenori­ale româneşti.

    În acest context, ce urmează pentru Altex în 2023? Va fi un an de prudenţă sau de investiţii?

    „Am pornit marketplace-ul, proiect aflat deja în curs de testare, iar în 2023 va avea faza de finalizare. În acest fel, vom creşte portofoliul de produse de pe altex.ro şi implicit şi portofoliul de clienţi. Clienţii vor avea acces la produse noi în categorii precum bricolaj, casă şi grădină, jucării pentru copii, cosmetice, băuturi, auto, sport şi multe altele.“

    Antreprenorul explică astfel că retailerul se află într-o etapă de tranziţie de la tradiţionalul Altex către Altex omnichannel şi cu o etapă mai nouă – marketplace-ul. Grupul controlat de omul de afaceri Dan Ostahie deţine circa 125 de magazine fizice, plus operaţiuni online sub cele două branduri ale grupului – Altex şi Media Galaxy.

    „Dacă ne uităm în istoria companiei, a existat mai întâi un magazin fizic Altex, apoi a apărut altex.ro, iar acest concept omnichannel se transformă acum într-un marketplace. Ne propunem să fim o alternativă la marii jucători din piaţă, să jucăm rolul unui marketplace de dimensiune mare şi să democratizăm site-ul altex.ro către alţi comercianţi care să îşi vândă produsele contribuind la dezvoltarea retailului modern şi la creşterea competiţiei din piaţă.“

    El vede compania dezvoltându-se pe de-o parte în zona de tehnologie şi pe de alta, pe lângă categoriile tradiţionale, e vorba şi de categorii noi, precum produsele de energie verde, panouri fotovoltaice pentru acasă, care intră în sortimentul Altex.

    „Zona de fotovoltaice a câştigat amploare şi cred că este o tendinţă care se va păstra şi în următorii ani. În 2023, noi vedem o creştere a companiei, prin acomodare de categorii noi, prin dezvoltarea reţelei cu magazine de sine stătătoare şi, apoi, prin încorporarea produselor de energie verde pentru acasă. Ne aşteptăm să vedem tot felul de ghiduri destinate uzului casnic pentru producerea de energie proprie.“

    Omul de afaceri crede că o lecţie sau mai degrabă o reconfirmare a anului 2022 a fost faptul că a anticipat corect dezvoltarea din zona de energie verde şi a înţeles necesitatea extinderii centrelor logistice şi a magazinelor verzi, independente energetic, prin investiţii importante în panouri fotovoltaice.

    „Până în prezent, Altex a pus în funcţiune peste 8.000 de panouri fotovoltaice pe clădirile în proprietate, dar a instalat şi staţii de încărcare pentru maşinile electrice. Am fost anticipativi şi asta a fost o lecţie importantă, aceea de a face lucrurile la vremea lor.“

    Între timp, şi preţurile la fotovoltaice au crescut, deci a fost şi o investiţie eficientă din punct de vedere costuri.

    „Continuăm acest angajament al nostru de a fi un exemplu în implementarea politicilor de protecţia a mediului în retailul românesc. Acest demers noi l-am început deja de doi ani, prin implementarea sistemelor de energie regenerabilă, pe clădirile proprii Altex.“

    Pentru 2023 temerile sale cele mai mari sunt legate de situaţia macro-economică a României, mai exact de faptul că este al treilea an cu deficit bugetar mare. Guvernul a construit bugetul pe un deficit de 4,4% din PIB, dar Consiliul Fiscal vorbeşte chiar de 5,7% din PIB pe actuala construcţie.

    „Acest deficit bugetar, în mod indirect, se va răsfrânge negativ în economie. Apoi, tot legat de acest aspect, (tot la capitolul temeri pentru 2023 – n.red.) ar fi efectul inflaţiei sau chiar o creştere a cursului de schimb valutar.“

    Într-o economie slăbită, cumularea acestor factori poate duce la anumite situaţii limită, care ar putea forţa guvernul să introducă taxe şi impozite suplimentare.

    „Asta doar dacă ar fi să luăm în calcul scenariul negativ. Scenariul pozitiv ar fi o absorbţie foarte bună a fondurilor europene, care să ajute compensarea deficitului bugetar, care nu va putea fi compensat decât prin investiţii străine directe. Apoi, am putea avea o creştere economică de peste 4%. Şi, desigur, o stabilitate politică este absolut necesară în aceste vremuri tulburi, cu război şi tot felul de conflicte la nivel european.“

    El vorbeşte şi de refuzul Austriei în ceea ce priveşte acceptarea România în spaţiul Schengen. Ostahie crede că este de fapt un refuz al comunităţii europene şi este o veste proastă nu doar pentru noi, ci şi pentru ei.