Tag: detinuti

  • Alexandru Vişinescu, audiat la Parchetul instanţei supreme în dosarul în care este acuzat de genocid

     Alexandru Vişinescu a venit la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie însoţit de un nepot şi nu a vrut să facă declaraţii.

    Vişinescu a fost chemat la Parchet pentru a da declaraţii, după ce în 3 septembrie i-a fost adusă la cunoştinţă învinuirea. Acesta le-a cerut atunci procurorilor un termen pentru pregătirea apărării.

    Parchetul instanţei supreme anunţa, în 3 septembrie, că Alexandru Vişinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deţinuţii politici la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană, medicamente şi asistenţă medicală.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Alexandru Vişinescu, pus sub acuzare pentru GENOCID. Torţionarul a fost audiat timp de o oră la Parchetul instanţei supreme

     Alexandru Vişinescu a ajuns la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în jurul orei 10.00, fiind însoţit de două persoane. Aceştia i-au îmbrâncit pe jurnalişti şi au spus că presa l-a hărţuit pe Vişinescu în ultima perioadă.

    Cele două persoane le-au dat jurnaliştilor o hărtie care ar fi o copie a cuponului de pensie a lui Vişinescu, din care rezultă că în iulie a primit 3.296 de lei.

    Procurorii Parchetului instanţei supreme au început în 30 august audierile în dosarul torţionarului Alexandru Vişinescu. Anchetatorii i-au luat atunci o declaraţie lui Valentin Cristea, singurul deţinut politic de la Penitenciarul Râmnicu Sărat care mai este în viaţă.

    Alexandru Vişinescu s-a născut la Buzău, în 1925, şi a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 şi până la desfiinţarea închisorii, în 1963, fiind şi ultimul comandant al închisorii, unde a murit, în urma torturilor, Ion Mihalache.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Telefoanele mobile ale deţinuţilor ar putea fi blocate

     Potrivit proiectului de Lege privind utilizarea sistemelor destinate blocării ori întreruperii radiocomunicaţiilor în perimetrele unităţilor din subordinea administraţiei naţionale a penitenciarelor, în vederea achiziţionării serviciilor, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) va suporta, pentru perioada 2013-2017, din bugetul propriu, o sumă în cuantum de 10 milioane de lei pe an.

    Suma aferentă anului 2013 se transferă ANP, integral, în termen de 30 de zile de la data aprobării cheltuielii, prin bugetul de venituri şi cheltuieli, conform legii, iar pentru perioada 2014-2017 acestea se acordă ANP, trimestrial, în cote egale, prevede proiectul.

    În expunerea de motive a proiectului se arată că, pentru alegerea unei soluţii optime, au fost solicitate informaţii legate de posibilitatea de blocare şi întrerupere a radiocomunicaţiilor în perimetrele unilaţilor subordonate ANP, de la operatori economici care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul israelian a aprobat eliberarea a 26 de deţinuţi palestinieni

     “În urma deciziei Guvernului de a relua negocierile de pace cu palestinienii şi de a numi o Comisie ministerială în vederea eliberării de deţinuţi în timpul negocierilor (…), Comisia a aprobat eliberarea a 26 de deţinuţi”, a anunţat Biroul premierului Benjamin Netanyahu într-un comunicat.

    Imediat după acest anunţ, numele deţinuţilor vizaţi au fost publicate pe site-uri ale unor închisori israeliene.

    S-a prevăzut ca familiile celor defuncţi să fie informate înainte de publicare.

    Potrivit presei, majoritatea celor 104 palestinieni şi israelieni arabi plasaţi în detenţie înainte de încheierea Acordurilor de Pace de la Oslo în 1963 – care urmează să fie eliberaţi toţi, în patru etape, în funcţie de progresele înregistrate în negocierile de pace – au fost implicaţi în atacuri soldate cu moartea unor israelieni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REVOLTĂ într-o închisoare indoneziană. Cinci deţinuţi au murit şi aproximativ 100 au evadat

     “Cinci persoane au murit, dintre care trei deţinuţi şi doi membri ai personalului instituţiei”, a anunţat pentru AFP Heru Prakoso, purtător de cuvânt al poliţiei provinciale din North Sumatra (nord-vest), adăugând că o sută de deţinuţi erau fugari, printre care şi “terorişi”.

    “Am capturat 55 de evadaţi, între care trei condamnaţi pentru acte de terorism”, a precizat el. Între “95 şi 100” de deţinuţi sunt în continuare fugari, printre care “şase condamnaţi pentru acte de terorism”, a continuat el.

    “Încă nu am putut să preluăm din nou controlul închisorii”, a recunoscut purtătorul de cuvânt, adăugând că au fost mobilizaţi 1.000 de poliţişti şi militari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea “Îngerului Morţii”, omul care a ucis zeci de mii de oameni

    Una dintre cele mai sinistre şi mai persistente imagini din al Doilea Război Mondial este filmul sosirii de trenuri cu evrei la Auschwitz. În mijlocul gloatelor care se înghesuie şi al cordoanelor de soldaţi există o siluetă singuratică în uniformă imaculată şi mănuşi albe. Bărbatul îi inspectează pe deţinuţi şi îi dirijează într-o direcţie sau alta – într-o parte aşteaptă brutalitatea, înfometarea şi privaţiunea, dar o şansă slabă de supravieţuire. În partea cealaltă aşteaptă moartea instantanee în camerele de gazare.

    Personajul înspăimântător de rece şi detaşat, care ia decizii de viaţă şi de moarte, este unul dintre medicii lagărului: dr. Josef Mengele.

    În 1983, după extrădarea lui Klaus Barbie, faimosul vânător de nazişti dr. Simon Wiesenthal a publicat o listă cu cei mai importanţi zece hitlerişti pe care dorea să-i aducă în faţa justiţiei. Wiesenthal avea pe atunci 76 de ani şi probabil că înţelesese că şansele de a-i aduce pe toţi zece în tribunal erau reduse. “Dacă i-aş prinde pe toţi, ar însemna o realizare. Dar dacă l-aş putea prinde doar pe Josef Mengele, cred că aş avea sufletul împăcat.”

    Cine a fost acest monstru detestat? Josef Mengele s-a născut în 1911 într-o familie de industriaşi apartinând păturii superioare a clasei mijlocii din Gunzburg, în Bavaria. Firma familiei se ocupa cu producerea de maşini agricole. La 20 de ani, Mengele a intrat în Stahlhelm, o organizaţie militantă de extremă dreaptă, înfiinţată de foşti soldaţi, nemulţumiţi de rezultatul Primului Război Mondial. În anul 1934, s-a alăturat SA-ului, iar în 1937 a devenit membru al NSDAP şi SS.

    Ideologia nazistă a lui Mengele s-a dezvoltat încă din timpul studiilor unicersitare, pe care le-a urmat la Munchen, Bonn, Frankfurt şi Viena. În Munchen a fost atras de teoriile rasiale ale lui Alfred Rosenberg, filozoful nazismului. La Frankfurt-am-Main şi-a primit diploma medicală, studiind cu Otmar von Verschuer, directorul Institutului pentru Igienă Rasială de la Universitatea din Frankfurt. A prezentat o dizertaţie cu o tendinţă clar rasială despre “Morfologia maxilarului inferior la patru grupuri rasiale”. A continuat cu un studiu rasial similar (şi la fel de inutil) despre gura de lup şi buza de iepure. Mengele a fost un nazist rasist meticulosm care i-a urât pe evrei, dar i-a urât şi mai mult pe ţigani.

    Ca membru al Institutului pentru Biologie Ereditară şi Igienă Rasială, Mengele s-a alăturat voluntar la Waffen-SS şi a început să lucreze ca medic militar în timpul invaziei Uniunii Sovietice. A fost decorat de patru ori, dar după ce a fost rănit, a fost declarat inapt pentru serviciul militar – şi astfel a căpătat postul la Auschwitz.

    În anul 1943 a plecat la Auschwitz, unde a activat sub conducerea medicului-şef Eduard Wirths şi unde şi-a desfăşurat cercetările medicale de-acum notorii. Îl interesau gemenii şi a decis să verifice teoriile determinismului genetic, care implica examinarea gemenilor atât vii, cât şi morţi. Un alt subiect de cercetare a fost nanismul.

    Una dintre misiunile lui Mengele la Auschwitz a fost supervizarea selectării deţinuţilor sosiţi în gară. Şi alţi medici din lagăr erau implicaţi în triere, dar dintre toţi, Mengele părea să se bucure cu adevărat de activitatea respectivă, desfătându-l etalarea făţişă a puterii. Adesea apărea la rampele de sosire, chiar şi când nu era de serviciu, şi-şi folosea crăvaşa de călărie cu care indica deciziile sale de viaţă sau de moarte. De multe ori folosea aceeaşi crăvaşă pentru a-i bate pe deţinuţi şi un revolver pentru a-i împuşca pe prizonierii care se mişcau greoi sau erau necooperanţi.

    Potrivit medicilor alături de care a lucrat la Auschwitz, Mengele se mândrea cu rolul său şi era întru totul de acord cu regimul brutal din lagăr. În câteva rânduri, a omorât cu mâna lui deţinuţi, fie cu pistolul, fie cu injecţii fatale cu fenol. Tehnic vorbind, era medic, în sensul că deţinea calificarea respectivă, totuşi comportamentul lui contrazicea în mod grotesc jurământul lui Hipocrate. În loc să salveze vieţi, el ucidea. În loc să uşureze durerile, le provoca. Standardele lui morale sunt demonstrate de ceea ce a făcut când a sosit la Auschwitz şi a găsit 600 de femei bolnave în infirmerie; a ordonat imediat trimiterea lor în camerele de gazare.

    Au urmat după aceea experimentele. Gemenii, subiecţii cei mai de seamă ai lui Mengele, erau ţinuţi într-un bloc special, unde îi putea examina oricând. Îi proteja de muncile fizice grele şi se asigura să fie hrăniţi corespunzător dar continua să-i trateze ca pe simple animale de laborator şi, tot ca pe nişte animale de laborator, îi omora şi îi diseca după bunul lui plac.

    Interesat de legătura dintre culoarea ochilor şi tipul rasial, Mengele a început experimente care implicau injectarea de substanţe chimice în ochii subiecţilor săi. Experimentele provocau dureri şi infecţii, şi cel puţin un copil a murit, iar altul a orbit. Mengele colecta de asemenea “specimene” pentru dr. Verschuer. Se ştie, de exemplu, că şapte perechi de gemeni cu ochi de culori diferite au fost omorâţi prin injectare cu fenol, după care ochii au fost trimişi lui Verschuer.

    Însemnările lui Mengele despre experimente nu au supravieţuit războiului, dar nu există nicio dovadă că vreunul dintre ele ar fi avut vreun fundament ştiinţific sau vreo aplicaţie practică. Suferinţele au fost realmente inutile.

    Poreclit “Îngerul Morţii” de către deţinuţii din Auschwitz, Josef Mengele a lucrat ca medic în lagărul de concentrare până la oprirea experimentelor, cu puţin înainte de sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, după care s-a întors în Gunzburg. N-a încercat niciodată să mai practice medicina. A revenit la o etapă anterioară, ocupându-se de reconstruirea companiei familiei, Karl Mengele & Sons.

    Mengele a scăpat cumva atenţiei timp de zece ani după terminarea războiului, când autorul Ernst Schnabel a atras atenţia asupra activităţilor sale din lagărul de concentrare. Au început atunci să fie puse întrebări şi să se ceară judecarea lui pentru crime de război.

    La momentul respectiv, Mengele plecase deja în secret cu familia în America de Sud., iar din 1973 a trăit ca fugar în Paraguay. Vânătorii de nazişti conduşi de Simon Wiesenthal erau pe urmele sale, strângând tot mai mult plasa în jurul lui. În 1979, prietenii lui nazişti din Paraguay au răspândit zvonul că murise. Au publicat până şi o fotografie post-mortem a unui cadavru întins pe masă, cu o cicatruce pe braţul drept, de unde îi fusese înlăturat tatuajul SS. Wiesenthal nu s-a lăsat însă păcălit atât de uşor şi a aflat că persoana decedată era căpitanul SS Roschmann, un alt criminal de război care trimisese 80.000 de evrei într-un lagăr de concentrare din Riga.

    În cele din urmă, a fost exhumat un schelet despre care medicii legişti au declarat că era al lui Mengele; se pare că acesta ar fi murit în anul 1985 în urma unui accident cerebral pe care l-a suferit în timp ce înota.


    Informaţiile sunt preluate din cartea “Cei mai ticăloşi oameni din lume”, de Rodney Castleden, tradusă de Mihai-Dan Pavelescu şi disponibilă în România la editura Meteor Press.

  • Senatul a respins proiectul pentru amnistierea şi graţierea deţinuţilor cu pedepse de până la 6 ani

     Iniţiativa legislativă, semnată de către deputatul PSD Mădălin Voicu şi deputatul din partea minorităţilor naţionale Nicolae Păun, urmează să fie supusă votului decizional în Camera Deputaţilor.

    Actul normativ prevede amnistirea infracţiunilor care prevăd o pedeapsă privativă de libertate de până la 4 ani inclusiv sau amendă, precum şi graţierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la 6 ani inclusiv şi a pedepselor cu amendă aplicate de instanţă, indiferent de modalitatea de executare a pedepsei închisorii dispusă de instanţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Becali, Babiuc şi Cioflină împart aceeaşi celulă la Penitenciarul Rahova. Care e programul deţinuţilor şi ce mănâncă în prima zi de detenţie

     Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Rahova, Gabriela Livadariu, a declarat marţi pentru MEDIAFAX că Gigi Becali, Dumitru Cioflină şi Victor Babiuc stau în aceeaşi cameră de detenţie în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Rahova timp de 21 de zile, cât durează perioada de carantină. Cei trei vor fi supuşi în această perioadă unor evaluări şi investigaţii medicale.

    În prima zi de detenţie, Becali, Babiuc şi Cioflină pot participa la activităţi recreative şi se pot plimba maximum două ore, a precizat Livadariu.

    Aceştia au avut, în meniul primei zile de detenţie, la micul dejun margarină, ceai, pâine şi marmeladă, la prânz vor primi supă de găluşte şi iahnie de fasole cu cârnaţi, iar seara vor mânca tocăniţă de legume, a mai spus Gabriela Livadariu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ÎNŞELĂTORIE cu folosirea numelui ministrului Dan Şova şi al unor prefecţi. Cum funcţiona gruparea din care fac parte doi deţinuţi

     Poliţiştii bucureşteni au făcut joi cinci percheziţii la adrese din judeţele Bacău şi Iaşi, pentru prinderea celor şase membri ai grupării, suspectaţi de înşelăciune prin atribuirea de calităţi mincinoase.

    Cele şase persoane au fost reţinute pentru înşelăciune în formă continuată şi, respectiv, complicitate la această infracţiune, anchetatorii propunând arestarea lor preventivă.

    “Gruparea, formată din şase persoane, se afla în atenţia poliţiştilor bucureşteni încă de la începutul lunii februarie a.c., urmărindu-se documentarea activităţii infracţionale a reţelei şi prinderea în flagrant a suspecţilor”, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Capitalei remis, vineri, agenţiei MEDIAFAX.

    Anchetatorii au stabilit că, în perioada ianuarie – martie, membrii grupării ar fi înşelat mai multe persoane, de la care au obţinut aproximativ 15.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ: Deţinuţii care comit înşelăciuni prin telefon trimit şi câte 500 de sms-uri pe oră

     Numai în Capitală, la sfârşitul lunii octombrie 2012 se aflau în lucru peste 130 de dosare care aveau ca obiect înşelăciuni prin telefon comise de către deţinuţi, fără a fi luate în calcul, la momentul respectiv, dosarele deja soluţionate.

    “Este o infracţiune care prosperă pe fondul faptului că foarte mulţi deţinuţi dispun de telefoane mobile. Ca exemplu, numai noi am găsit, la o percheziţie, 15 telefoane într-o singură celulă”, spune inspectorul principal Marinel Iordănescu, de la Serviciul Judiciar al Poliţiei Capitalei.

    Potrivit lui Iordănescu, înşelăciunile prin telefon vizează, în principal, persoane în vârstă, care pot fi determinate să-şi dea toate economiile pentru a putea intra în posesia unor premii fictive de ordinul zecilor de mii de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro