Tag: deseuri

  • Ministerul Mediului propune CE proiecte de 3 miliarde euro pe gestionare deşeuri,calitatea aerului

    „Programul investiţional din fonduri europene propus de către Ministerul Mediului, pentru perioada de finanţare 2021-2027, însumează aproximativ 3 miliarde de euro. (…) Viitoarele investiţii vizează, în special, sectorul gestionării deşeurilor, calitatea aerului şi biodiversitatea”, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Mediului,

    Potrivit sursei citate, România a propus partenerilor europeni un amplu program de investiţii ce vizează viitorul exerciţiu financiar: infrastructură de colectare separată, sisteme inteligente pentru implementarea principiului „plăteşte pentru cât arunci”, modernizarea infrastructurii de sortare a deşeurilor, investiţii în biodigestoare anaerobe pentru producţia de GNC (gaz natural comprimat), investiţii în autogunoiere care să funcţioneze cu GNC şi în sisteme de producere a combustibililor alternativi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Muntele de deşeuri din India va întrece la anul celebrul Taj Mahal, aflat în patrimoniul UNESCO – VIDEO

    Cel mai înalt munte de deşeuri din India, care măsoară aproape 65 de metri, ar putea depăşi anul viitor dimensiunile legendarului Taj Mahal.

    Situat în Ghazipur, în suburbiile estice ale capitalei indiene New Delhi, acest munte de deşeuri, care acoperă o suprafaţă echivalentă cu 40 de terenuri de fotbal, otrăveşte viaţa riveranilor, potrivit Rador.

    În depozitul de deşeuri de la Ghazipur, care trebuia închis încă din 2002, când a atins saturaţia, ajung o parte dintre gunoaiele capitalei care are 20 de milioane de locuitori, „muntele” putând fi văzut de la o distanţă de câţiva kilometri.

    Priveliştea lui creează panică celor care ajung în zonă, deasupra muntelui se învârt păsări răpitoare în căutarea prăzii, în timp ce vacile vagaboande, câinii comunitari şi şobolanii mişună în această grămadă murdară.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

     

  • Cum se transformă România în groapa de gunoi a Europei şi de ce tot mai multe deşeuri ajung în ţara noastră

    Fabrica de ciment de la Chişcădaga este dotată cu instalaţii automatizate de ardere a combustibililor alternativi: anvelope uzate şi combustibil solid preparat din deşeuri industriale şi menajere sortate.
     
    Locuitorii din zonă spun însă că procesul e unul extrem de dăunător. În cadrul unui material video realizat de France24, mai multe persoane se plâng de problemele de sănătate cauzate de fumul provenit de la fabrica, dar şi de faptul că acesta afectează vegetaţia şi animalele din zonă.
     
    “Fabrica a fost întotdeauna o sursă de poluare, dar lucrurile au devenit mult mai rele de când au trecut la arderea deşeurilor”, a povestit celor de la France24 fermierul Marian Manga.
     
    Compania care administrează fabrica nu a dorit să acorde un interviu, dar a transmis că s-au investit peste 30 de milioane de euro pentru asigurarea respectarea tuturor regulilor privind protecţia mediului.
     
    Deşeurile ajung în România din cauza costurilor reduse: aici, tariful este de 17 euro pe tonă, faţă de 250 de euro pe tonă în Europa de Vest.
     
    Lucrurile par şi mai grave de anul trecut, când China a interzis arderea mai multor tipuri de deşeuri. În trecut, chinezii ardeau 8 milioane de tone de deşeuri provenite din Europa de Vest, care acum ar putea ajunge, într-o bună măsură, în România, încheie cei de la France24.
  • Ce fac brandurile de fashion ca să lupte împotriva fenomenului deşeurilor de plastic din oceane

    Printre acestea se numără producători de costume de baie ca Riz Boardshorts, Passenger Clothing şi Naeco, care utilizează sticle de plastic, ori casa de modă Ralph Lauren, care a lansat recent o gamă de tricouri de polo, Earth Polo, confecţionate dintr-un material asemănător bumbacului, dar obţinut tot din sticle de plastic.

    La rândul său, producătorul elveţian de ceasuri Breitling a lansat un model de ceas a cărui curea este confecţionată din deşeuri de nailon provenit de la plasele de pescuit.

  • 8,4 tone de materiale reciclabile au fost colectate în Bucureşti prin intermediul a 30 de containere inteligente

    Compania Coca-Cola HBC România, Primăria Sectorului 3 – prin Direcţia de Salubritate – şi organizaţia GreenPoint Management, au instalat, în luna februarie a acestui an, 30 de containere inteligente de tip Big Belly în zona  centrală a Capitalei (Piaţa Unirii – Piaţa Universităţii), în cadrul programului de încurajare a colectării selective „După noi, strângem tot noi”, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. 

    De la începutul lunii februarie şi până la jumătatea lunii aprilie, prin reţeaua Big Belly, au fost colectate 8,4 tone de materiale reciclabile în cele 15 containere dedicate colectării deşeurilor reciclabile, acest volum reprezentând 64% din volumul total de deşeuri colectate în containerele Big Belly.

    De asemenea, aproape 80% din materialele aruncate în containerele pentru deşeuri reciclabile au fost conforme cu normele în vigoare, ceea ce arată că o infrastructură de acest gen motivează consumatorii să se implice în iniţiativele de colectare selectivă.

     Big Belly este unul dintre cele mai inovatoare sisteme de colectare selectivă a deşeurilor, implementat cu succes în mai multe dintre ţările Uniunii Europene. Unul dintre principalele sale avantaje este acela că include un sistem inteligent de compactare a deşeurilor, alimentat cu energie solară, prin panouri fotovoltaice, ceea ce creşte capacitatea de stocare a acestor containere, ele ajungând să poată colecta o cantitate de 5 ori mai mare decât volumul lor.

    Rezultatul direct este eficientizarea spaţiului folosit pentru colectare separată, dar şi reducerea numărului de colectări efective: în timp ce un container clasic are nevoie să fie golit, în medie, de până la 5 ori pe zi, un container Big Belly are nevoie de o singură colectare la 10 zile. În cazul de faţă, numărul de colectări a deşeurilor din zona vizată a fost eficientizat cu 94%! S-au redus, astfel, inclusiv emisiile de CO2 şi cantitatea de combustibil consumată în procesul de colectare.

     Containerele Big Belly  au şi capacitatea de a comunica acest lucru, printr-un sistem de raportare, prin care transmit în mod automat gradul de umplere, precum şi alte informaţii utile, astfel încât salubriştii să nu fie nevoiţi să facă mai multe drumuri pentru a colecta deşeurile dintr-un container care nu este încă plin.

     

  • Cele mai responsabile companii din România: Coca-Cola HBC – Ziua Voluntarilor Mici

    Motivaţie

    În 2015, având drept partener ONG-ul Tăşuleasa Social, Coca-Cola HBC a dezvoltat proiectul Ziua Bună! Ziua Voluntarilor Mici – un proiect care vrea să ajute comunitatea să înţeleagă importanţa îngrijirii mediului de la o vârstă timpurie. Obiectivele acestui proiect au fost: informarea comunităţilor cu privire la impactul negativ pe care îl au deşeurile de plastic atunci când nu sunt reciclate; promovarea activităţilor voluntare în zonele rurale prin încurajarea participării elevilor, dar şi a profesorilor, părinţilor şi autorităţilor locale, determinarea elevilor participanţi de a deveni mai responsabili în relaţia cu mediul şi de a-şi influenţa şi familiile în acest sens, precum şi crearea unei asocieri între companie şi platforma acesteia de sustenabilitate – După Noi – cu iniţiative de sustenabilitate de succes.

    Descrierea proiectului

    Pentru a încuraja copiii să colecteze deşeuri de plastic, caravana de informare a vizitat 174 de şcoli în 5 judeţe, unde 6 echipe de voluntari de la Tăşuleasa Social le-au povestit elevilor despre importanţa colectării selective a plasticului. Împreună cu invitaţia de a colecta deşeuri plastice, elevii au primit saci în care să strângă plasticul şi au primit îndrumare cu privire la metodele corecte de colectare a acestuia. Toţi copiii implicaţi în proiect au separat propriile deşeuri de acasă, pe durata vacanţei de Paşte.

    După zece zile, plasticul adunat de elevii din fiecare judeţ a fost strâns în dimineaţa zilei de 14 aprilie în curţile şcolilor. 30 de camioane au avut rute prestabilite, astfel încât să treacă pe la fiecare şcoală, unde, cu ajutorul voluntarilor şi al elevilor, sacii au fost urcaţi în camioane. Printr-un efort colectiv la care au participat toţi partenerii şi voluntarii, cele 30 de camioane au fost descărcate în câteva ore.

    Rezultate

    Caravana de informare a ajuns în 131 şcoli din 5 judeţe, dublu faţă de obiectivul stabilit, iar numărul de şcoli participante la proiect a ajuns la 174; 23.000 de elevi şi profesori au colectat peste 50 de tone de deşeuri plastic din gospodăriile şi şcolile lor, în peste 30.000 de saci; 30 de camioane au călătorit peste 4.000 km pentru a prelua sacii plini de deşeuri plastice, care au fost mai apoi transportaţi la centrul de reciclare; 150 de voluntari de la Tăşuleasa Social, împreună cu autorităţi, parteneri şi influenceri au participat la strângerea pungilor şi descărcarea lor din camioane. Proiectul a înregistrat 23.000 de participanţi direcţi la proiect, reuşind să aibă impact asupra a circa 50% din cele 810.500 de gospodării din cele cinci judeţe implicate.


    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    >2,2 mld. lei

    Număr de angajaţi
    1.500

    Intervalul de implementare a proiectului
    2015-2018

  • Cluj: Platforme subterane pentru colectarea selectivă a deşeurilor menajere

    City-managerul municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Şurubaru, a declarat, miercuri, în şedinţa Consiliului Local, că se vor colecta selectiv deşeuri în amestec/ biodegradabile, hârtie/ carton, plastic/metal şi sticlă albă sau colorată.

    ”Primăria Cluj-Napoca va amplasa în acest an 200 de platforme subterane pentru colectarea deşeurilor menajere, care vor include 800 de containere cu o capacitate de peste 880.000 de litri, investiţia totală depăşind 10 milioane de lei. O astfel de platformă cuprinde o cuvă din beton armat şi o structură metalică prevăzută cu sistem hidraulic în care se amplasează câte patru containere pentru colectarea deşeurilor. Aceste platforme subterane sunt destinate colectării selective a deşeurilor menajere pentru deşeuri în amestec/ biodegradabile, hârtie/ carton, plastic/metal şi sticlă albă sau colorată. Adâncimea platformelor va fi de 2 metri”, a spus Şurubaru.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CJ Sibiu a finalizat un proiect european de 73,8 mil. lei pentru închiderea depozitelor necon­forme de deşeuri din judeţ

    În scopul compostării deşeurilor biodegradabile au fost construite două staţii de compostare, la Şura Mică, pentru municipiul Sibiu, cu o capacitate anuală de prelucrare de 15.000 de tone de deşeuri, şi la Târnava, pentru municipiul Mediaş, de 7.000 de tone/an.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât aur poţi scoate din lucrurile pe care abia aştepţi să le arunci din casă. Este una dintre cele mai profitabile afaceri ale momentului

    Profesorul Veena Sahajwalla deţine, în cadrul Universităţii New South Wales din Australia, o importantă producţie de aur, argint şi cupru. “Mina urbană” a acesteia nu îşi extrage materialele din rocă, ci din gadgeturi electronice. În câţiva ani, aceasta preconizează că va obţine şi profit.

    “Modelele economice arată că o micro-fabrică construită cu circa 500.000 de dolari poate genera venituri şi locuri de muncă în doar doi-trei ani. Asta înseamnă că există, deopotrivă, beneficii pe plan social, economic şi de mediu”, spune Sahajwalla. De fapt, studiile indică faptul că aceste facilităţi sunt de departe mult mai profitabile faţă de minele tradiţionale.

    Potrivit unui studiu publicat recent în publicaţia Environmental Science&Technology, un tub de televizor conţine în general 450 de grame de cupru, 227 de grame de aluminiu şi 5,7 grame de aur.

    În timp ce o mină de aur poate genera cinci sau şase grame de metal la o tonă de material brut, o tonă de deşeuri electronice generează în jur de 350 de grame de aur, fiind totodată şi un process mai puţin costisitor. Doar în 2016, o cantitate de circa 435.000 de tone de telefoane au generat materii prime în valoare de circa 9,4 miliarde de euro.

     

     

     

     

  • Banii de la groapa de gunoi

    „Scopul final este să ajungem ca până în 2020 să reciclăm 70% din deşeurile colectate în zona noastră de operare, cu mult peste targetul de 50% stabilit de Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, Sighişoara şi zonele limitrofe vor fi singurele din România pregătite să respecte normele impuse de UE la acest capitol”, descrie Silviu Dumitrescu, managing director al Saubermacher, potenţialul de dezvoltare a domeniului reciclării în regiunea în care activează.

    Printre principalele activităţi ale companiei cu origini austriece se numără colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor menajere, colectarea, neutralizarea şi eliminarea finală a deşeurilor periculoase, colectarea, transportul şi valorificarea deşeurilor industriale, precum şi depozitarea deşeurilor nepericuloase la depozitul ecologic din Sighişoara.

    Fondată în 1979, Saubermacher operează în prezent în nouă ţări din Europa Centrală şi de Est prin intermediul a 2.800 de angajaţi, numărul celor din România ridicându-se la 250. Pe piaţa locală a intrat în 2005, iar trei ani mai târziu a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni a două societăţi de salubrizare din judeţele Sibiu şi Mureş.

    În ultimii cinci ani, cifra de afaceri a companiei a fost constantă. Pentru anul curent reprezentanţii Saubermacher estimează că aceasta va fi similară cu cea de anul trecut, în jurul a 2,57 de milioane de euro. „Totuşi, comparativ cu ţările occidentale cifra de afaceri este una mică, având în vedere preţurile foarte mici şi competiţia mare din piaţa românească. Cifra de afaceri în Austria şi Germania este cu aproximativ 60% mai mare pentru o companie de o dimensiune asemănătoare şi cu o gamă de servicii similară”, spune Dumitrescu. El precizează că în estul Europei singura ţară cu care România se poate compara din punct de vedere al preţutilor de salubrizare este piaţa din Bulgaria, dar şi acolo „cifrele de afaceri sunt mai mari faţă de media locală deoarece şi rata de abonaţi este mai mare.”

    Marja de profit a companiei a ajuns anul trecut la 22%, aceasta fiind cea mai mare realizată de către oricare dintre firmele din grupul Saubermacher. Rezultatul este parte a strategiei de creştere a companiei, care a mizat în ultimii trei ani nu pe extindere, ci pe eficientizarea colectării şi valorificării deşeurilor, spune Dumitrescu. „Consider că în cazul în care implementezi o strategie pe termen mediu cu soluţiile potrivite, poţi ajunge la rezultatele scontate.”

    Valoarea totală a investiţiilor companiei, de la intrarea pe piaţa locală până în prezent, a ajuns la 7,5 milioane de euro. Potrivit managing directorului companiei, cele mai multe investiţii au fost direcţionate „către tehnologii care asigură o mai bună protejare a mediului înconjurător şi, implicit, o stare de sănătate mai bună a populaţiei”.

    El adaugă că „investiţiile variază de la un an la altul, în funcţie de durata de viaţă a echipamentelor, dar media anuală este de 500.000 – 700.000 de euro pe an”. Spre exemplu, anul trecut, compania a investit 700.000 euro în echipamente de colectare mai performante şi într-o staţie de epurare care să adapteze procesarea deşeurilor la standarde europene.

    Pentru anul viitor însă, reprezentanţii Saubermacher au în plan o investiţie de 25 de milioane de euro într-un nou proiect de extindere a depozitului de deşeuri menajere din Sighişoara şi în implementarea unei tehnologii corespunzătoare cu ajutorul căreia speră să rezolve o mare parte a problemei de gestionare a deşeurilor în zona în care compania operează. Investiţia presupune, printre altele, cumpărarea echipamentelor de colectare, sortare şi transport al deşeurilor. Dumitrescu estimează piaţa de salubrizare din România la o valoare cuprinsă între 600 şi 800 de milioane de euro.

    Totuşi, spune că, în ciuda faptului că pe piaţă există loc şi pentru alţi jucători, anumite deficienţe ale sistemului local îi împiedică pe marii investitori din piaţa europeană să fie interesaţi de piaţa din România.

    „Mare parte a jucătorilor din România se consideră operatori de salubrizare după ce cumpără un camion şi participă la o licitaţie oferind un preţ de dumping. Mulţi nu investesc în sisteme tehnologice de colectare şi reciclare, ci folosesc un sistem rudimentar”, descrie Silviu Dumitescu una dintre problemele industriei în care activează.

    Potrivit managing directorului de la Saubermacher, un alt motiv care îi determină pe operatori să fie prudenţi în participarea la licitaţii este şi rata mică de abonaţi ai companiilor de salubrizare de pe piaţa locală, care include doar 60-70% din populaţie, „deşi legea obligă orice persoană fizică sau juridică să aibă contract de salubrizare”.

    Reprezentantul Saubermacher susţină că piaţa locală este foarte diferită faţă de cele din regiune şi în special faţă de vest, caracteristicile deşeurilor diferind foarte mult de de la o regiune la alta, la fel şi soluţiile utilizate. „De pildă, în Austria fracţia biodegradabilă a deşeurilor este de maximum 25%, însă în România aceasta ajunge şi la 65% în mediul rural, iar acest lucru demonstrează că românii aruncă foarte multă mâncare şi mai puţine ambalaje.” 

    El spune că la aceste caracteristici se mai adaugă lipsa de disciplină, deoarece oamenii aruncă deşeurile la întâmplare, fără să suporte consecinţele, în timp ce în ţările din vest astfel de practici sunt descurajate prin amenzi drastice şi chiar consecinţe penale.

    Dumitrescu crede că principalele motive pentru care românii reciclează atât de puţin sunt lipsa de informare, dar şi lipsa de implicare a autorităţilor locale, precum şi neimplementarea preţurilor diferenţiate. „În Austria, în cazul în care fracţia biodegradabilă este contaminată cu plastic, carton, hârtie sau sticlă, acel abonat o să plătească de până la zece ori mai mult faţă de un abonat care a realizat sortarea corespunzător.”

    De altfel, Dumitrescu spune că principalele provocări cu care s-a confruntat din poziţia pe care o ocupă sunt cele legate de colaborarea cu autorităţile locale, care „consideră că operatorul trebuie să fie cel care rezolvă aceste probleme şi nu doresc să îşi asume obligaţii, ci preferă să paseze mai departe responsabilităţile. Noi, în calitate de operator, nu avem puterea de a implementa litera legii fără sprijinul autorităţilor”, spune el.

    Potrivit reprezentantului Saubermacher, piaţa este afectată şi de o criză a forţei de muncă, care s-a remarcat începând cu anul trecut, „nu doar în sectorul nostru, ci la nivel naţional. Această problemă îi afectează pe jucătorii din piaţă. Singura soluţie pentru criza forţei de muncă este fidelizarea angajaţilor, având în vedere că oferta este foarte mare, dar angajaţii sunt puţini. În cazul nostru, fluctuaţia de personal a fost minimă tocmai printr-un comportament corect faţă de angajat”, spune el.

    Potrivit ZF, în topul companiilor locale de salubrizare se numără Romprest Service, Rosal Grop, Urban, Supercom şi Polaris M. Holding.