BusinessMagazin

Tag: deseuri

  • Avertismentul unui specialist: Din 2020, companiile vor plăti dacă nu vor colecta deşeuri electrice şi electronice

    În prezent, o contribuţie de 4 lei/kg, respectiv 20 lei/kg (pentru lămpi), se datorează pentru diferenţa dintre cantităţile de echipamente electrice şi electronice („EEE”) declarate ca fiind introduse pe piaţa naţională şi cantităţile constatate de Administraţia Fondului pentru Mediu. Începând cu anul viitor, această contribuţie pentru nedeclararea EEE se transformă în contribuţie pentru neîndeplinirea obligaţiilor anuale de colectare.

    Deşeurile de echipamente electrice şi electronice („DEEE”) cum ar fi computere, televizoare, frigidere şi telefoane mobile sunt o parte din deşeurile cu cea mai rapidă creştere din Uniunea Europeană. Conform informaţiilor publicate pe site-ul Comisiei Europene, acestea vor depăşi cantitatea de 12 milioane de tone până în 2020.

    Ca urmare a gestionării defectuoase a deşeurilor electrice şi electronice, la începutul anului 2019, Comisia Europeană a transmis României o scrisoare de notificare oficială cu privire la deficienţele în adoptarea normelor UE privind DEEE, acesta fiind primul pas în cazul începerii procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor. Dacă România nu ia măsuri în acest sens, Comisia Europeană poate decide să trimită mai departe o notificare către Curtea Europeană de Justiţie şi să impună sancţiuni financiare semnificative.

    Frecvent, se face confuzie între producătorii de EEE-uri în sensul legislaţiei de mediu şi producătorii de EEE-uri în sensul operatorilor economici care fabrică EEE-uri. Astfel, operatorii economici consideraţi producători, în sensul legislaţiei de mediu, sunt acele societăţi care au sediul în România şi fabrică echipamente electrice şi electronice sau ale căror EEE-uri sunt proiectate sau fabricate şi comercializate sub propria marcă comercială. Sau operatorii economici care revând pe teritoriul României sub propria marcă comercială echipamente produse de alţi furnizori.

    Totodată, producători de EEE-uri sunt consideraţi şi acei operatori economici care au sediul în România şi importă sau achiziţionează intracomunitar EEE-uri sau care au sediul într-un alt stat membru sau într-o ţară terţă şi vând EEE în România prin mijloace de comunicare la distanţă direct gospodăriilor particulare sau utilizatorilor în afara gospodăriilor particulare.

    În vederea introducerii pe piaţă a EEE-urilor, producătorii au obligaţia de a se înregistra la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM), în Registrul producătorilor de echipamente electrice şi electronice. Astfel, vor primi un număr de înregistrare care va fi comunicat tuturor reţelelor comerciale prin care sunt vândute EEE-urile.

    Începând cu data de 1 ianuarie 2020, operatorii economici care introduc pe piaţa naţională echipamente electrice şi electronice vor datora contribuţia de 4 lei/kg, respectiv 20 lei/kg (pentru lămpi), pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare (45%) şi cantităţile efectiv colectate.

    Totodată, începând cu 1 ianuarie 2020, producătorii de EEE-uri vor fi obligaţi să se înregistreze şi în format online în Registrul naţional al producătorilor de EEE-uri.

    În perioada 2017 – 2020, rata de colectare pe care trebuie să o atingă producătorii de echipamente electrice şi electronice este de 45%. O altă modificare va intra în vigoare începând cu anul 2021, şi anume rata de colectare care va creşte la 65%.

  • O companie din Cluj care gestionează deşeurile alimentare cu ajutorul inteligenţei artificiale primeşte de la BEI un împrumut de 7,5 milioane de euro

    Winnow, o companie de tehnologie înfiinţată în Marea Britanie în 2013, care funcţionează şi în România- cu domeniul în activitatea gestionării deşeurilor alimentare, a primit o finanţare de 7,5 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru a introduce şi dezvolta soluţii sofware şi hardware care să ajute personalul din bucătăriile comerciale să gestioneze cantităţile şi tipurile de produse alimentare, cu scopul de a preveni risipa alimentelor, potrivit unui anunţ al BEI.

    Împrumutul, susţinut de Fondul European pentru Investiţii Strategice (FEIS), vine prin cadrul Planului de Investiţii pentru Europa, cunoscut şi ca “Planul Juncker” sau „Planul de investiţii în infrastructura UE”, anunţat pentru prima dată în 2014 de către preşedintele Comisiei Europene.

    “Acest proiect este primul din România derulat în cadrul instrumentului European Growth Finance Facility şi susţinut de Planul de Investiţii pentru Europa şi va avea un impact semnificativ la reducerea deşeurilor alimentare în bucătăriile comerciale. Proiectul stimulează cercetarea şi dezvoltarea din România, şi are avantajul de a consolida competitivitatea în România şi de a crea locuri de muncă de înaltă calitate”, a spus vicepreşedintele BEI, Andrew McDowell.

  • Purtaţi-le până se rup

    Acesta şi-a ales pentru noua sa colecţie pentru bărbaţi, It’s All Good Folk, mottoul „Wear it out” („Poartă-l până se uzează”), scrie The Guardian, propunând articole vestimentare rezistente, pe care clienţii să le poată repara şi purta până se strică de tot. Compania consideră că astfel se reduc cantitatea de deşeuri din industria modei şi implicit impactul negativ asupra mediului.

  • Ministerul Mediului propune CE proiecte de 3 miliarde euro pe gestionare deşeuri,calitatea aerului

    „Programul investiţional din fonduri europene propus de către Ministerul Mediului, pentru perioada de finanţare 2021-2027, însumează aproximativ 3 miliarde de euro. (…) Viitoarele investiţii vizează, în special, sectorul gestionării deşeurilor, calitatea aerului şi biodiversitatea”, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Mediului,

    Potrivit sursei citate, România a propus partenerilor europeni un amplu program de investiţii ce vizează viitorul exerciţiu financiar: infrastructură de colectare separată, sisteme inteligente pentru implementarea principiului „plăteşte pentru cât arunci”, modernizarea infrastructurii de sortare a deşeurilor, investiţii în biodigestoare anaerobe pentru producţia de GNC (gaz natural comprimat), investiţii în autogunoiere care să funcţioneze cu GNC şi în sisteme de producere a combustibililor alternativi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Muntele de deşeuri din India va întrece la anul celebrul Taj Mahal, aflat în patrimoniul UNESCO – VIDEO

    Cel mai înalt munte de deşeuri din India, care măsoară aproape 65 de metri, ar putea depăşi anul viitor dimensiunile legendarului Taj Mahal.

    Situat în Ghazipur, în suburbiile estice ale capitalei indiene New Delhi, acest munte de deşeuri, care acoperă o suprafaţă echivalentă cu 40 de terenuri de fotbal, otrăveşte viaţa riveranilor, potrivit Rador.

    În depozitul de deşeuri de la Ghazipur, care trebuia închis încă din 2002, când a atins saturaţia, ajung o parte dintre gunoaiele capitalei care are 20 de milioane de locuitori, „muntele” putând fi văzut de la o distanţă de câţiva kilometri.

    Priveliştea lui creează panică celor care ajung în zonă, deasupra muntelui se învârt păsări răpitoare în căutarea prăzii, în timp ce vacile vagaboande, câinii comunitari şi şobolanii mişună în această grămadă murdară.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

     

  • Cum se transformă România în groapa de gunoi a Europei şi de ce tot mai multe deşeuri ajung în ţara noastră

    Fabrica de ciment de la Chişcădaga este dotată cu instalaţii automatizate de ardere a combustibililor alternativi: anvelope uzate şi combustibil solid preparat din deşeuri industriale şi menajere sortate.
     
    Locuitorii din zonă spun însă că procesul e unul extrem de dăunător. În cadrul unui material video realizat de France24, mai multe persoane se plâng de problemele de sănătate cauzate de fumul provenit de la fabrica, dar şi de faptul că acesta afectează vegetaţia şi animalele din zonă.
     
    “Fabrica a fost întotdeauna o sursă de poluare, dar lucrurile au devenit mult mai rele de când au trecut la arderea deşeurilor”, a povestit celor de la France24 fermierul Marian Manga.
     
    Compania care administrează fabrica nu a dorit să acorde un interviu, dar a transmis că s-au investit peste 30 de milioane de euro pentru asigurarea respectarea tuturor regulilor privind protecţia mediului.
     
    Deşeurile ajung în România din cauza costurilor reduse: aici, tariful este de 17 euro pe tonă, faţă de 250 de euro pe tonă în Europa de Vest.
     
    Lucrurile par şi mai grave de anul trecut, când China a interzis arderea mai multor tipuri de deşeuri. În trecut, chinezii ardeau 8 milioane de tone de deşeuri provenite din Europa de Vest, care acum ar putea ajunge, într-o bună măsură, în România, încheie cei de la France24.

  • Ce fac brandurile de fashion ca să lupte împotriva fenomenului deşeurilor de plastic din oceane

    Printre acestea se numără producători de costume de baie ca Riz Boardshorts, Passenger Clothing şi Naeco, care utilizează sticle de plastic, ori casa de modă Ralph Lauren, care a lansat recent o gamă de tricouri de polo, Earth Polo, confecţionate dintr-un material asemănător bumbacului, dar obţinut tot din sticle de plastic.

    La rândul său, producătorul elveţian de ceasuri Breitling a lansat un model de ceas a cărui curea este confecţionată din deşeuri de nailon provenit de la plasele de pescuit.

  • 8,4 tone de materiale reciclabile au fost colectate în Bucureşti prin intermediul a 30 de containere inteligente

    Compania Coca-Cola HBC România, Primăria Sectorului 3 – prin Direcţia de Salubritate – şi organizaţia GreenPoint Management, au instalat, în luna februarie a acestui an, 30 de containere inteligente de tip Big Belly în zona  centrală a Capitalei (Piaţa Unirii – Piaţa Universităţii), în cadrul programului de încurajare a colectării selective „După noi, strângem tot noi”, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. 

    De la începutul lunii februarie şi până la jumătatea lunii aprilie, prin reţeaua Big Belly, au fost colectate 8,4 tone de materiale reciclabile în cele 15 containere dedicate colectării deşeurilor reciclabile, acest volum reprezentând 64% din volumul total de deşeuri colectate în containerele Big Belly.

    De asemenea, aproape 80% din materialele aruncate în containerele pentru deşeuri reciclabile au fost conforme cu normele în vigoare, ceea ce arată că o infrastructură de acest gen motivează consumatorii să se implice în iniţiativele de colectare selectivă.

     Big Belly este unul dintre cele mai inovatoare sisteme de colectare selectivă a deşeurilor, implementat cu succes în mai multe dintre ţările Uniunii Europene. Unul dintre principalele sale avantaje este acela că include un sistem inteligent de compactare a deşeurilor, alimentat cu energie solară, prin panouri fotovoltaice, ceea ce creşte capacitatea de stocare a acestor containere, ele ajungând să poată colecta o cantitate de 5 ori mai mare decât volumul lor.

    Rezultatul direct este eficientizarea spaţiului folosit pentru colectare separată, dar şi reducerea numărului de colectări efective: în timp ce un container clasic are nevoie să fie golit, în medie, de până la 5 ori pe zi, un container Big Belly are nevoie de o singură colectare la 10 zile. În cazul de faţă, numărul de colectări a deşeurilor din zona vizată a fost eficientizat cu 94%! S-au redus, astfel, inclusiv emisiile de CO2 şi cantitatea de combustibil consumată în procesul de colectare.

     Containerele Big Belly  au şi capacitatea de a comunica acest lucru, printr-un sistem de raportare, prin care transmit în mod automat gradul de umplere, precum şi alte informaţii utile, astfel încât salubriştii să nu fie nevoiţi să facă mai multe drumuri pentru a colecta deşeurile dintr-un container care nu este încă plin.

     

  • Cele mai responsabile companii din România: Coca-Cola HBC – Ziua Voluntarilor Mici

    Motivaţie

    În 2015, având drept partener ONG-ul Tăşuleasa Social, Coca-Cola HBC a dezvoltat proiectul Ziua Bună! Ziua Voluntarilor Mici – un proiect care vrea să ajute comunitatea să înţeleagă importanţa îngrijirii mediului de la o vârstă timpurie. Obiectivele acestui proiect au fost: informarea comunităţilor cu privire la impactul negativ pe care îl au deşeurile de plastic atunci când nu sunt reciclate; promovarea activităţilor voluntare în zonele rurale prin încurajarea participării elevilor, dar şi a profesorilor, părinţilor şi autorităţilor locale, determinarea elevilor participanţi de a deveni mai responsabili în relaţia cu mediul şi de a-şi influenţa şi familiile în acest sens, precum şi crearea unei asocieri între companie şi platforma acesteia de sustenabilitate – După Noi – cu iniţiative de sustenabilitate de succes.

    Descrierea proiectului

    Pentru a încuraja copiii să colecteze deşeuri de plastic, caravana de informare a vizitat 174 de şcoli în 5 judeţe, unde 6 echipe de voluntari de la Tăşuleasa Social le-au povestit elevilor despre importanţa colectării selective a plasticului. Împreună cu invitaţia de a colecta deşeuri plastice, elevii au primit saci în care să strângă plasticul şi au primit îndrumare cu privire la metodele corecte de colectare a acestuia. Toţi copiii implicaţi în proiect au separat propriile deşeuri de acasă, pe durata vacanţei de Paşte.

    După zece zile, plasticul adunat de elevii din fiecare judeţ a fost strâns în dimineaţa zilei de 14 aprilie în curţile şcolilor. 30 de camioane au avut rute prestabilite, astfel încât să treacă pe la fiecare şcoală, unde, cu ajutorul voluntarilor şi al elevilor, sacii au fost urcaţi în camioane. Printr-un efort colectiv la care au participat toţi partenerii şi voluntarii, cele 30 de camioane au fost descărcate în câteva ore.

    Rezultate

    Caravana de informare a ajuns în 131 şcoli din 5 judeţe, dublu faţă de obiectivul stabilit, iar numărul de şcoli participante la proiect a ajuns la 174; 23.000 de elevi şi profesori au colectat peste 50 de tone de deşeuri plastic din gospodăriile şi şcolile lor, în peste 30.000 de saci; 30 de camioane au călătorit peste 4.000 km pentru a prelua sacii plini de deşeuri plastice, care au fost mai apoi transportaţi la centrul de reciclare; 150 de voluntari de la Tăşuleasa Social, împreună cu autorităţi, parteneri şi influenceri au participat la strângerea pungilor şi descărcarea lor din camioane. Proiectul a înregistrat 23.000 de participanţi direcţi la proiect, reuşind să aibă impact asupra a circa 50% din cele 810.500 de gospodării din cele cinci judeţe implicate.

    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    >2,2 mld. lei

    Număr de angajaţi
    1.500

    Intervalul de implementare a proiectului
    2015-2018

  • Cluj: Platforme subterane pentru colectarea selectivă a deşeurilor menajere

    City-managerul municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Şurubaru, a declarat, miercuri, în şedinţa Consiliului Local, că se vor colecta selectiv deşeuri în amestec/ biodegradabile, hârtie/ carton, plastic/metal şi sticlă albă sau colorată.

    ”Primăria Cluj-Napoca va amplasa în acest an 200 de platforme subterane pentru colectarea deşeurilor menajere, care vor include 800 de containere cu o capacitate de peste 880.000 de litri, investiţia totală depăşind 10 milioane de lei. O astfel de platformă cuprinde o cuvă din beton armat şi o structură metalică prevăzută cu sistem hidraulic în care se amplasează câte patru containere pentru colectarea deşeurilor. Aceste platforme subterane sunt destinate colectării selective a deşeurilor menajere pentru deşeuri în amestec/ biodegradabile, hârtie/ carton, plastic/metal şi sticlă albă sau colorată. Adâncimea platformelor va fi de 2 metri”, a spus Şurubaru.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro