BusinessMagazin

Tag: deschidere

  • O firmă bulgărească de tehnologie spaţială îşi deschide un laborator pentru nanosateliţi la Sofia

    Start-up-ul bulgar de tehnologie spaţială EnduroSat va deschide până la sfârşitul lunii august un laborator de testare a tehnologiei pentru nanosateliţi la Sofia, scrie SeeNews. În această facilitate, denumită Space Assembly Lab, au fost investiţi 2 milioane de euro, a anunţat ministerul inovaţiei.

    Punerea în funcţiune a laboratorului va închide ciclul de dezvoltare a companiei, care include software, hardware, mecanică asamblare, verificare şi testare. Înfiinţat în 2015, EnduroSat proiectează, construieşte şi operează nanosateliţi pentru misiuni de explorare, ştiinţifice şi comerciale. Compania are 110 angajaţi şi are ca parteneri NASA, SpaceX şi Agenţia Spaţială Europeană.

  • S-a deschis Litoralul Vestului, cel mai mare ştrand din România şi al doilea din Europa. Este considerat unul dintre cele mai spectaculoase locuri de agrement din Europa – VIDEO

    Ştrandul Neptun din Arad este situat în spaţiul încadrat de bucla Mureşului, pe o suprafaţă de peste 20 de hectare de verdeaţă.

    Este al doilea ştrand ca mărime din Europa situat lângă o apă curgătoare.

    Lucrările de construcţie au fost demarate la sfârşitul anilor 60.

    Aleile sunt pavate, spaţiul verde cu peste 65 de specii de arbori este întreţinut, există un complex de agrement cu cinci bazine ( 8.700 mp din care unu de înot, unul pentru adulţi şi trei pentru copii cu apă termală) şi tobogan acvatic,si un alt complex cu 3 bazine din care 2 pentru copii si unul pentru inot, locuri pentru joacă, 331 de căsuţe de agrement.

    În incinta ştrandului funcţionează peste 40 baruri, terase, berării, restaurante, discoteca, pizza, teren de fotbal, tobogane, jocuri, etc. Există două solare pentru nudişti, două terenuri de tenis cu zgură, doua terenuri de volei, teren pentru minifotbal cu instalaţie nocturnă, şi 438 de cabine închiriabile pentru sezon.

     

    Cititi mai multe pe www.timisoarastiri.ro

  • Bucureştiul va avea din septembrie un parc tematic educaţional pentru copii. Vezi unde se deschide noul parc

    Destiny Park, parc tematic educaţional pentru copii, urmează să fie inaugurat în data de 2 septembrie a acestui an, în Bucureşti, lângă complexul comercial Băneasa Shopping City, după o amânare de doi ani cauzată de pandemie.

    Investiţiile se ridică la aproximativ 25 mil. lei, iar parcul se va întinde pe o suprafaţă de circa 5.000 mp, cu 2.000 de mp mai mult faţă de cât era previzionat proiectul în anul 2020. Destiny Park va conţine 43 de zone de experienţă în care copiii cu vârste cuprinse între 4 şi 14 ani vor învăţa prin intermediul jocului şi se vor putea conecta  cât mai mult la experienţe similare cu realitatea.

    „Noi dorim să putem să mergem în zona aceasta vocaţională. În România există multe probleme legate de îndrumarea copiilor către anumite meserii şi nu este din păcate dezvoltat acest lucru (alegerea vocaţiei -n.red.)”, spune Ana-Maria Pascaru, director de marketing al Destiny Park, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    După ce un copil frecventează parcul de două-trei ori şi urmăreşte anumite zone de experienţă mai mult decât pe celelalte, se poate face un screening al copiilor pentru a vedea către ce se îndreaptă cel mai mult fiecare copil în parte, conform Anei-Maria Pascaru.

    Cele 43 de zone de experienţă sunt zone tematice unde copiii vor lua contact cu realitatea adulţilor, de la a merge la supermarket, a învăţa despre agricultură sau despre energie verde, până la a deveni pompieri, aviatori sau şoferi de Formula 1. Fiecare zonă tematică are câte un sponsor în funcţie de industrie, iar printre aceştia se numără: Banca Transilvania, care pe lângă parteneriat strategic oferă şi finanţare, Haribo, HR Racing Team, Dorna, Digi 24 HD, Lego, Lupilu, Lidl, Napolact, Optiblu, Philips Sonicare, Rodbun, Sixt, Regina Maria, Tinmar, Bioderma, Cărtureşti, Cade, Cognizant Softvision, Euroins, Elgydium.

    Destiny Park va fi sub forma unui oraş industrial prelungit cu un cort izolat pentru evenimente unde se va afla zona de aventură. Întreaga economie a parcului se bazează pe o bancă. Biletele vor fi puse la vânzare de pe 16 august, iar un bilet pentru copil ce va avea valabilitatea a trei ore şi jumătate costă 80 de lei şi cel pentru adulţi costă 60 de lei. O experienţă durează în jur de 15-20 de minute, ceea ce ar însemna cam 5-6 experienţe per bilet.

    „Primul pas este că părinţii cumpără un bilet, copiii primesc un cec, cu acesta se duc la Banca Transilvania unde primesc nişte MagicBani, aşa i-am numit noi. Cu aceştia ei accesează experienţele din parc. Trebuie să plătească să se ducă în zona de distracţie”, punctează Ana-Maria Pascaru.

    Destiny Park are parteneriate cu şcoli private, însă aşteaptă cereri şi din partea şcolilor de stat pentru a desfăşura „Şcoala Altfel”. „Mai ales la şcolile private avem o zonă foarte interesantă pe care o numim <<Learn & Play>>, o zonă specială unde profesorii pot să-şi ţină şi cursurile pentru copii”, menţionează Ana-Maria Pascaru.

    Programul parcului va fi de opt ore în timpul săptămânii şi de 12 ore în weekend, când se aproximează în jur de 2.000 de copii în câte trei ture. Destiny Parc are deja peste 100 de angajaţi, iar o parte se află încă în proces de angajare.


     

     

  • Mădălina Racoviţan şi Luminiţa Fâşie, KPMG: Angajatorii primesc, de fapt, o veste bună. Modificările recente ale Codului Fiscal lasă deschisă poarta creşterii pachetului de beneficii

    Autori: Mădălina Racoviţan, Partner, Head of People Services, KPMG in Romania şi Luminiţa Făşie, Senior Manager, People Services, KPMG in Romania

    Angajatorii ar trebui să regândească politicile de beneficii acordate angajaţilor, pentru că, deşi plafonul de 33% din salariul de bază ar putea părea constrângător, în fapt, el ar putea asigura creşterea paletei de avantaje oferite pentru motivarea suplimentară a salariaţilor şi retenţia lor. Explicaţia – o mare parte dintre beneficiile extrasalariale acordate în prezent vor rămâne neimpozabile din ianuarie 2023, dacă, cumulat, ele nu vor depăşi un plafon lunar stabilit. În plus, Ordonanţa Guvernului 16/2022 introduce două noi beneficii – contravaloarea hranei şi cazarea/contravaloarea chiriei pentru angajaţii proprii. Cu alte cuvinte, în funcţie de specificul activităţii şi de profilul angajaţilor, companiile ar trebui să se pregătească să jongleze cu pachetele de beneficii, în aşa fel încât să aducă cât mai multă plus-valoare politicilor salariale. 

    Atunci când vorbim despre beneficii, ne referim la toate tipurile de tichete, indemnizaţii şi multe alte tipuri de decontări pe care angajatorul le acordă. Practic, Ordonanţa 16/2022 introduce un nou alineat articolului 76 din Codul fiscal – cel referitor la beneficii, prin care prevede că anumite beneficii cumulate lunar sunt beneficii neimpozabile în limita a 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. Ordonanţa explică, de altfel, care sunt acele anumite beneficii ce sunt limitate de plafonul de 33% – prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate (altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. k) a art. 76); contravaloarea hranei acordate de angajatori angajaţilor care nu beneficiază de tichete de masă; cazarea şi contravaloarea chiriei pentru angajaţii proprii într-o limita lunară de 20% din salariul minim pe economie; contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora; contribuţiile la fondurile de pensii facultative în limita a 400 euro anual; primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale, în limita a 400 euro pe an; indemnizaţia de telemuncă în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă. Dar noul prag nu se aplică tuturor beneficiilor neimpozabile acordate de angajatori. De altfel, unele dintre cele mai uzitate – tichetele de masă, vacanţă sau cele cadou neintrând în calculul beneficiilor plafonate. Ceea ce va face, cel mai probabil, ca angajatorul să nu depăşească plafonul de 33%. 

    În aceste condiţii, ce pachet de beneficii poate acorda un angajator unui salariat ce are salariul brut de încadrare egal cu cu salariul mediu pe economie, astfel încât să îl motiveze, dar să se şi încadreze în plafonul de 33% ?

    Ne-am gândit la două scenarii, adaptate realităţii. Astfel, un angajat la birou, ce lucrează exclusiv sau majoritar în regim de telemuncă, ce are un salariu de încadrare egal cu salariul mediu pe economie, adică 6095 lei, am calculat că poate primi din partea angajatorului său un pachet lunar de beneficii neimpozabile în suma totală de 2011 lei. Ce ar putea conţine acesta ? Ţinând cont de nevoile acestuia, angajatorul poate alcătui un pachet de beneficii format din contravaloarea chiriei în unităţile proprii, inclusiv de tip hotelier, sau într-un imobil închiriat de către angajator în acest scop de la o terţă persoană – în sumă lunară de 510 lei, o indemnizaţie de telemunca de 400 lei, contribuţia lunară la un fond de pensii facultative în sumă de 160 lei, asigurare voluntară de sănătate în suma de 160 lei şi decontarea serviciilor turistice şi/sau de tratament în limita a 780 lei pe luna.

    La un angajat din producţie, cu acelaşi salariu de încadrare, de 6.095 lei, însă, angajatorul ar putea veni cu un alt pachet de beneficii in limita aceluiaşi plafon de 2.011 lei, dar care să corespundă nevoilor acestuia – contravaloarea chiriei în unităţile proprii, inclusiv de tip hotelier, sau într-un imobil închiriat în acest scop de la o terţă persoană, de către angajator în suma lunară de 510 lei, hrană zilnică acordată de către angajator în valoare totală pe lună de 630 lei, contribuţia lunară la un fond de pensii facultative în suma de 160 lei, abonament medical în suma de 50  lei şi decontarea serviciilor turistice şi/sau de tratament în limita a 650 lei pe luna. 

    Cum se poate observa, pachetele sunt consistente, pot motiva angajatul. În plus, acestor beneficii, li se mai pot adăuga altele, cum este contravaloarea transportului de la şi la locul de munca sau cadourile cu ocazia sărbătorilor de Paşte sau Crăciun, utilizarea maşinii de companie în interes personal, pachete de stock option plan, bilete de valoare şi altele. 

    În concluzie, am recomanda angajatorilor să privească modificarea legislativă ca pe o oportunitate şi să se consulte îndeaproape cu angajaţii, creându-le acestora un mediu favorabil configurării celei mai potrivite combinaţii în funcţie de vârste, interese sau mediul în care muncesc. 

     

  • Cafeaua, atracţia din zorii noilor generaţii de business. „Piaţa de cafea de specialitate din Bucureşti şi din România creşte din ce în ce mai mult din 2013 încoace“. Unii tineri au îndrăznit chiar să se întoarcă din străinătate în România doar pentru a-şi deschide un business în domeniul cafelei

    Dintre toate nişele pe care micii antreprenori le preferă pentru a acumula experienţă în business, cea a cafenelelor pare să fie printre cele mai efervescente, dacă nu chiar în top. Deşi pandemia a pus numeroase probleme businessurilor din HoReCa, se pare că apetitul celor cu spirit întreprinzător nu a fost descurajat, astfel că noi localuri specializate în cafea îşi deschid uşile parcă de la o zi la alta.

    „Vedem diverse concepte care se dezvoltă în jurul cafelei de specialitate şi asta este extraordinar pentru piaţa cafelei din România. Mărturie, încă o dată, că oamenii se adună în jurul acestei licori magice, a doua cea mai consumată băutură din lume. Noi ne propunem să-i încurajăm pe oameni să petreacă timp şi în cartierul lor, să se bucure de lucrurile simple şi de interacţiunea umană, orice ar însemna asta pentru fiecare – ieşitul în parc cu copilul, plimbatul căţelului, o întâlnire cu un prieten sau chiar o ieşire pe cont propriu, ştiind că vor întâlni un barista prietenos cu care pot purta o con­ver­sa­ţie de calitate“, spun Vlad şi Mădălina Antipa, proprietarii cafe­nelei Baristro din zona parcului Carol din Bucureşti. Au ajuns aici după mai bine de zece ani petrecuţi în corpo­raţie, investind aproximativ 100.000 de euro, iar acum că au căpătat ceva expe­rienţă, caută momentul şi locul potrivit pentru a o lua de la capăt, cu un nou concept similar, în alte cartiere unde să identifice un apetit cel puţin la fel de mare pentru cafea.

    Iulian Susanu este fondatorul Gong Cafe, amplasată foarte aproape de Piaţa Unirii din Bucureşti. El a deschis localul în iarna lui 2020, pe când lumea se pregătea să sărbă­torească primul Crăciun în vreme de pandemie. Despre piaţa locală a cafelei de specialitate, antreprenorul spune că este în continuă creştere, dar bucuria mai mare este creşterea calităţii cafelei.

    Clienţii îşi doresc cafele din ce în ce mai deosebite, ştiu tot mai multe lucruri despre cafea şi cer un produs din ce în ce mai bun în ceaşcă, ceea ce nu poate duce decât la perfecţionare.

    „Piaţa cafelei de specialitate este una foarte competitivă şi, pentru a ieşi în evidenţă ca business nou, trebuie să ai un design atractiv, un meniu simplu şi intuitiv, un barista zâmbitor şi sociabil şi, nu în ultimul rând, o cafea extraordinară“, spune Iulian.

    În cazul lui Bogdan Georgescu, experienţa în lumea cafelei are mai multă istorie în spate. El este vicecampion mondial la prăjit cafea, iar pe lângă cafeneaua MAB” din zona Traian, a deschis recent un al doilea spaţiu cu acelaşi nume, în zona Basarab din Bucureşti. Fost angajat în industria IT, Bogdan Georgescu a investit iniţial 50.000 de euro accesaţi prin programul StartUp Nation pentru a deschide prima cafenea MAB”, unde nu doar vinde, ci şi prăjeşte cafeaua adusă din Africa, America Centrală sau America de Sud. La suma iniţială s-a mai adăugat încă pe atât pentru dezvoltare. Acest prim spaţiu, unde se află şi prăjitoria, va rămâne în continuare funcţional, în paralel cu noua cafenea.

    „Din ce în ce mai mulţi clienţi vin dinspre cafeaua comercială spre noi şi asta nu poate decât să ne bucure, înseamnă că ne-am făcut treaba şi am adus noi oameni în partea de explorare a unor gusturi pe care nu le cunoşteau şi pe care sigur vor vrea să le reexperimenteze“, spune Bogdan Georgescu.

    Alţi tineri au îndrăznit chiar să se întoarcă din străinătate în România pentru a-şi deschide un business în domeniul cafelei. Este cazul lui Andrei Szabo, care a lucrat vreme de câţiva ani în Statele Unite ale Americii şi a deschis primul specialty coffee shop & roastery din San Francisco.

    „După ceva timp m-am întors acasă, în Bucureşti, pentru că mi-am dorit să ofer şi aici ce am învăţat în State“, povesteşte el.

    Aşa că a deschis Nomonym Coffee Roastery în zona Pieţei Iancului din Bucureşti, alături de soţia lui, Aleka Sarah Vlădăreanu.

    „Piaţa de cafea de specialitate din Bucureşti (şi, în general, România) creşte din ce în ce mai mult de la an la an, din 2013 încoace. Ca o comparaţie, citisem undeva cum că în 2019 erau mai multe coffee shop-uri în Bucureşti faţă de Berlin, iar Berlinul este un personaj relevant, cu vechime în specialty coffee. Asta nu înseamnă că Bucureşti are şi publicul şi vânzările cafenelelor din Berlin. Nici pe departe“, spune Andrei Szabo.

    Vlad şi Mădălina Antipa au investit aproximativ 100.000 de euro în localul Baristro din zona parcului Carol din Bucureşti.

    Iulian Susanu este fondatorul Gong Cafe, amplasată foarte aproape de Piaţa Unirii din Bucureşti.

    În cazul lui Bogdan Georgescu, fondatorul MAB“, experienţa în lumea cafelei are mai multă istorie în spate.

    Andrei Szabo a lucrat vreme de câţiva ani în Statele Unite ale Americii şi a deschis primul specialty coffee shop & roastery din San Francisco.

     

  • Mâncarea viitorului ne poate deschide poarta către export?

    Verdino, Filgud, iezeress, NoMoMoo şi Unison sunt doar câteva dintre numele apărute în ultimii ani pe segmentul produselor vegane, alternativă la produsele din carne şi lapte, o piaţă care devine tot mai atractivă şi pentru consumatorii locali.

    Românii vor ajunge să cheltuiască 2-3 mld. lei anual pe produse alternative la carne sau lactate până în 2035, mergând astfel în trend cu piaţa mondială, arată estimările făcute anterior de ZF pe baza datelor din piaţă şi un studiu al companiei de strategie Boston Consulting Group (BCG) şi Blue Horizon Corporation. Până atunci, tot mai multe branduri intră pe această nişă şi câteva vor să iasă şi peste graniţă, acolo unde consumul este mai mare.

    „Până la finalul anului vizăm dezvoltarea portofoliului cu o categorie nouă de produse, dar şi extinderea parteneriatelor şi în pieţele din Polonia, Ungaria, Danemarca, Portugalia, Malta, Grecia, dar şi peste ocean, în Statele Unite ale Americii, unde, în acest moment, suntem în discuţii avansate”, spune Raul Ciurtin, cofondator al Verdino, care realizează alimente pe bază de proteine de mazăre. Raul Ciurtin şi Eberhart Răducanu au lansat start-up-ul în urmă cu circa patru ani. Brandul Verdino a dezvoltat un portofoliu de peste 60 de produse şi colaborează cu aproape toţi retailerii de pe pe piaţa locală, dar are parteneri şi în pieţele din Germania, Marea Britanie, Elveţia, Olanda, Spania, Macedonia de Nord, Serbia, Vietnam, Bulgaria şi Republica Moldova. „Totodată, am deschis reprezentanţe în Germania şi Marea Britanie, pentru a fi cât mai aproape de consumatori cu produse vegetale sustenabile”.

     Tot către exporturi se uită şi Andrei Roşu, fondatorul Filgud, care a lansat pe piaţă produsele 100% plant-based Filgud în iulie 2020. El a început cu o capacitate de producţie foarte restrânsă de 16 borcane pe zi, şi merge acum spre o producţie anuală de aproximativ un milion de unităţi şi un portofoliu ce cuprinde peste 20 de produse. Produsele româneşti Filgud se găsesc în peste 100 din locaţiile retailerilor Kaufland şi Mega Image, precum şi în aproape 300 de băcănii din 60 de oraşe, pe lângă platformele de tipul Freshful by eMAG sau Go Veggie din mediul online. De asemenea, este vizată şi extinderea în afara graniţelor: „Ne-am uitat de la început în afara graniţelor. Am fost până acum în 80 şi ceva de ţări pe toate continentele, am fost la târguri de astfel de produse şi nu am găsit ceva care să mă satisfacă şi atunci am zis că poate ar fi cazul să o facem“, spunea Andrei Roşu la ZF Live.

    Un alt brand tânăr din sectorul produselor vegane este NoMoMoo, denumit anterior Vegan Gourmet. Businessul a fost fondat în 2018 de Ana Maria Turton, o antreprenoare care a locuit 17 ani peste hotare, alături de alţi doi membri ai familiei.

     

  • Un general britanic a făcut anunţul momentului! Marea Britanie “trebuie să se pregătească de război”

    Fostul director al forţelor speciale britanice spune că ţara trebuie „să se pregătească de război” ca mijloc de descurajare împotriva Rusiei, relatează The Guardian. 

    Comentariul generalului Sir Adrian Bradshaw a fost făcut după ce noul şef al armatei britanice, generalul Sir Patrick Sanders, a declarat că trupele trebuie să se pregătească “să lupte din nou în Europa”.

    Vorbind în această dimineaţă la emisiunea Today de la BBC Radio 4, Sir Adrian a spus: „Da, are perfectă dreptate. Ideea este că, dacă ne pregătim pentru război în mod corespunzător, dacă construim o descurajare solidă, vom împiedica apariţia războiului”.

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a arătat că “este pregătit să îşi asume riscul de a intra într-un război deschis în Europa”, a spus Sir Adrian, adăugând: „El face acest lucru în Ucraina, cu consecinţe teribile. Ceea ce trebuie să ne asigurăm este ca el să nu vadă o cale, o oportunitate de a lansa ceva împotriva NATO în avantajul său. Nu trebuie să-i oferim această deschidere, iar ceea ce spune generalul Saunders este ceva ce au spus comandanţii militari de o mie de ani – dacă vrei pace, pregăteşte-te pentru război”.

  • Vrei să îţi petreci concediul în România? De anul acesta, ţara noastră mai are o plajă într-un decor exotic precum găseşti în Thailanda

    Plaja sălbatică de la Şuncuiuş, judeţul Bihor, îi face pe mulţi să vizeze la pozele din Thailanda. Frumuseţea locului şi faptul că este accesibil tuturor sunt atuuri de neegalat.

    La Şuncuiuş, în Bihor, a fost amenajată o plajă în inima Apusenilor, cu nisip fin, sezlonguri ca la mare şi un peisaj demn de Thailanda. Stânca e cea care te duce cu gândul la exoticul Krabi, scrie stiridecluj.ro

    Râul Criş formează lângă stânci un loc perfect de scăldat.

    Cum se ajunge la plaja de la Şuncuiuş

    La plaja de la Şuncuiuş se ajunge cu autoturismul. Pe DN 1, din Cluj-Napoca spre Oradea, prin Huedin, Negreni şi apoi Şuncuiuş.

    Dacă te saturi de baie şi plajă, atunci poţi merge să vezi peşterile Izbândiş, Batanului, Vântului şi Moanei. Cazarea se poate face la pensiunea Lavinia sau la pensiunea Grădia, care detin plaja.

    Sezlongul costă 20 lei, iar o cameră dublă pe noapte costă de la 220 de lei, cu mic dejun.

    În zonă se poate face şi rafting, excursii în Parcul Naţional Padiş, aflat la 58 de kilometri distanţă, sau satul tradiţional Roşia, cu moara de apă din Roşia.
     

  • Unde se afla plaja sălbatică din România, care seamănă cu Thailanda! S-a deschis sezonul 2022

    Plaja sălbatică de la Şuncuiuş, judeţul Bihor, îi face pe mulţi să vizeze la pozele din Thailanda. Frumuseţea locului şi faptul că este accesibil tuturor sunt atuuri de neegalat.

    La Şuncuiuş, în Bihor, a fost amenajată o plajă în inima Apusenilor, cu nisip fin, sezlonguri ca la mare şi un peisaj demn de Thailanda. Stânca e cea care te duce cu gândul la exoticul Krabi, scrie stiridecluj.ro

    Râul Criş formează lângă stânci un loc perfect de scăldat.

    Cum se ajunge la plaja de la Şuncuiuş

    La plaja de la Şuncuiuş se ajunge cu autoturismul. Pe DN 1, din Cluj-Napoca spre Oradea, prin Huedin, Negreni şi apoi Şuncuiuş.

    Dacă te saturi de baie şi plajă, atunci poţi merge să vezi peşterile Izbândiş, Batanului, Vântului şi Moanei. Cazarea se poate face la pensiunea Lavinia sau la pensiunea Grădia, care detin plaja.

    Sezlongul costă 20 lei, iar o cameră dublă pe noapte costă de la 220 de lei, cu mic dejun.

    În zonă se poate face şi rafting, excursii în Parcul Naţional Padiş, aflat la 58 de kilometri distanţă, sau satul tradiţional Roşia, cu moara de apă din Roşia.
     

  • Viaţa după telemuncă. Am deschis biroul. Cine vine?

    Unu din şapte angajaţi din centrele locale de servicii de externalizare vrea să se întoarcă zilnic la muncă, iar companiile caută metode prin care să facă din nou birourile atractive după doi ani de pandemie şi telemuncă.

    „Cum să-mi aduc înapoi angajaţii la birou şi să îi menţin motivaţi după doi ani în care telemunca a devenit noua norma­litate pentru angajaţi?“

    Aceasta a fost cea mai mare dilemă din ultimele luni a liderilor din industria locală de servicii de externalizare pentru afaceri, unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei, care cuprinde în prezent 1.080 de companii cu 178.000 de angajaţi.

    Mai puţin de 15% dintre angajaţii din centrele de servicii vor să lucreze doar de la birou, arată rezultatele unui studiu realizat de ABSL (Asociaţia Business Service Leaders în România), asociaţia angajatorilor din acest sector, în perioada februarie-aprilie 2022.

    „Circa 49% dintre companiile chestionate de ABSL au afirmat că cele mai mari provocări postpande­mie sunt legate de implicarea şi motivarea angajaţilor şi de a-i convinge să se reîntoarcă la birou“, afirmă Cătălin Iorgulescu, vicepre­şedinte al Asociaţiei Business Service Leaders în România.

    Aproximativ 60% dintre companiile participante la studiu spun că între 50% până la 100% dintre angajaţii lor preferă sistemul de lucru hibrid. Dintre aceştia, majoritatea vor lucra de la birou două zile pe săptămână sau trei zile pe săptămână.

    „Angajaţii din compania noastră nu s-au reîntors încă la birou. Având în vedere că după perioada pande­mică reîntoarcerea a devenit destul de controversată, am făcut sondaje de opinie în organizaţie pentru a afla ce îşi doresc colegii noştri. Luând în considerare că rezultatele au fost diverse, chiar şi în cadrul aceloraşi echipe – unii colegi îşi doresc reîntoarce­rea în sistem hibrid, alţii telemunca 100% – am luat hotărârea să dăm curs vocii angajaţilor, însă, în acelaşi timp, să urmărim producti­vitatea şi rezultatele pozitive ale businessului“, a spus Roxana Radu, P&O Operations Lead, Chief People Officer în cadrul centrului de servicii al DB Schenker din România, divizia de logistică a gigantului german Deutsche Bahn.

    Centrul de servicii al DB Schenker din România este unul dintre cei mai mari angajatori din industria locală de outsourcing, cu mai mult de 950 de angajaţi în 2020.

    Aproximativ 60% dintre companiile de outsourcing plănuiesc ca revenirea la birou să se facă printr-o perioadă de reacomodare, în care orice angajat să poată veni la birou atunci când vrea şi fără să existe un număr obligatoriu de zile.

    „Treptat, procentul celor care vor lucra de la birou va creşte şi vor începe să apară reguli foarte clare. În stabilirea modului de lucru, companiile vor ţine cont de tipul de activitate prestată, de experienţa, performanţa, mărimea echipei, tipul de proiect, dar şi de preferinţele angajaţilor şi ale clienţilor. Studiul a arătat că toate serviciile furnizate de industria noastră se pot realiza din formatul hibrid, de aceea acest mod de lucru va continua şi după terminarea pandemiei“, a adăugat Cătălin Iorgulescu.

    Silvia Calistru, head of recruitment & people development la centrul de servicii SCC, afirmă că organizaţia sa doreşte să păstreze flexibilitatea muncii din această perioadă.

    „Dorinţa noastră este să rămâ­nem flexibili. Suntem conştienţi de beneficiile pe care munca la distanţă le-a adus atât businessului, cât şi colaboratorilor SCC la nivel individual. Nu vrem să pierdem aceste beneficii, ci vrem să ne folosim de ele şi în viitor pentru a continua să ne dezvoltăm. Aşadar, din aceast punct de vedere, nu putem spune că am trecut printr-o transformare majoră după ridicarea restricţiilor. În schimb, putem spune că procentul de prezenţă în birou a crescut în mod natural şi, până la finalul anului, estimăm o prezenţă fizică de aproximativ 30% din totalul colaboratorilor SCC“, a spus ea pentru ZF.

    Centrul de servicii SCC a fost înfiinţat în anul 2006, are peste 1.000 de angajaţi în centrele sale din Iaşi şi Bacău şi oferă suport în nouă limbi: română, engleză, franceză, spaniolă, italiană, germană, portugheză, rusă şi olandeză pentru peste 2.500 de clienţi din 75 de ţări.

    Aproximativ 70% dintre compa­niile membre ale ABSL au raportat că productivitatea angajaţilor este mai mare acum comparativ cu 2020, în timp ce 25% au raportat o productivitate similară cu cea de dinaintea pandemiei.

    În plus, lucrul în regim de telemuncă le permite angajatorilor să-şi extindă aria de recrutare în afara oraşelor unde au sediile fizice ale companiilor.

    „Ne dorim să ne lărgim orizontul de căutare a talentelor în afara Bucureştiului, iar telemunca 100% ne oferă această posibilitate. Din aceste motive, vom oferi flexibilitate angajaţilor în a-şi alege sistemul de desfăşurare a activităţii potrivit lor. Le oferim colegilor posibilitatea să aibă discuţii deschise şi să hotărască împreună care este modelul potrivit pentru echipa lor, telemunca 100%, sistem hibrid sau o combinaţie între cele două“, spune Roxana Radu de la DB Schenker.

    Mai mult de jumătate dintre companiile din industria de outsourcing au observat schimbări în motivele pentru care angajaţii sunt mulţumiţi sau nemulţumiţi la locul de muncă. Cei mai mulţi dintre ei apreciază faptul că au posibili­tatea să lucreze de acasă şi că au găsit un echilibru între muncă şi viaţa personală, însă pentru alţii  acest mod de lucru a dus la o creştere a orelor suplimentare.

    Silvia Calistru de la SCC spune că există multe schimbări în comportamentul angajaţilor care au revenit în birouri, atât la nivel profesional, cât şi personal.

    „Colaboratorii SCC au dezvoltat noi rutine şi mecanisme de lucru adaptate muncii la distanţă, comu­nicarea se realizează mai mult în scris, competenţele digitale s-au îmbunătăţit semnificativ, flexibilita­tea şi adaptabilitatea în faţa situaţiilor neprevăzute sunt mult mai mari comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei. Totodată, remarcăm o nevoie pregnantă din partea colaboratorilor de a fi susţinuţi, ascultaţi şi ghidaţi în activitatea zilnică de către managerul de echipă într-o măsură mult mai mare comparativ cu perioada în care lucram din birou.“

    Un campion al transformărilor este rolul de manager, care, în contextul lucrului la distanţă, a devenit catalizatorul schimbării şi comunicării în cadrul echipei, crede ea. 

    „Pentru a veni în întâmpinarea angajaţilor, 71% dintre companii au implementat un program flexibil de muncă. Cea mai mare provocare a companiilor din industria noastră rămâne însă motivarea şi implicarea angajaţilor, 28% dintre companii punând acest aspect pe primul loc. Un alt aspect important este necesitatea prezenţei la birou pentru formarea viitorilor lideri. În majoritatea cazurilor, aceştia trebuie să exerseze interacţiunea directă pentru a putea învăţa să conducă echipe într-un mod competent“, a punctat şi Cătălin Iorgulescu.