BusinessMagazin

Tag: dependenta

  • Ce este, de fapt, KENDAMA, jucăria care a cucerit România

    Vrei să îţi scapi copilul de dependenţa de telefon? Atunci e cazul să afli de noua nebunie Kendama.

    Nu ştii ce este? Îţi spunem noi: o jucărie de îndemânare care are numeroase efecte benefice atât pentru copii, cât şi pentru adulţi.

    Condiţie de bază: joacă regulat! Şi neapărat învaţă regulile. Ţi le spunem noi mai jos!

    Ce este Kendama?

    Pentru cei care nu au încă Kendama pentru colecţia lor de activităţi de timp liber fun, trebuie să menţionăm că este mai mult decât un simplu joc, este un stil de viaţă şi provoacă „dependenţă”. De ce se spune asta?! Ei bine, pentru că, odată prins jocul, vei putea face oricâte trucuri cu Kendama, dacă îţi laşi îndemânarea şi imaginaţia să „zburde” (între 300 şi 50.000 de trickuri).

    Jucăria Kendama a apărut undeva prin secolele XVII-XVIII, iar jocul care a inspirat Kendama este originar din Franţa Bilboquet, joc a cărui denumire înseamnă textual „cupă şi bilă”.

    Cititi mai multe pe www.CSID.ro

  • Jocul Kendama: ce este, de ce face bine la sănătatea copilului şi cum se joacă

    Vrei să îţi scapi copilul de dependenţa de telefon? Atunci e cazul să afli de noua nebunie Kendama.

    Nu ştii ce este? Îţi spunem noi: o jucărie de îndemânare care are numeroase efecte benefice atât pentru copii, cât şi pentru adulţi.

    Condiţie de bază: joacă regulat! Şi neapărat învaţă regulile. Ţi le spunem noi mai jos!

    Ce este Kendama?

    Pentru cei care nu au încă Kendama pentru colecţia lor de activităţi de timp liber fun, trebuie să menţionăm că este mai mult decât un simplu joc, este un stil de viaţă şi provoacă „dependenţă”. De ce se spune asta?! Ei bine, pentru că, odată prins jocul, vei putea face oricâte trucuri cu Kendama, dacă îţi laşi îndemânarea şi imaginaţia să „zburde” (între 300 şi 50.000 de trickuri).

    Jucăria Kendama a apărut undeva prin secolele XVII-XVIII, iar jocul care a inspirat Kendama este originar din Franţa Bilboquet, joc a cărui denumire înseamnă textual „cupă şi bilă”.

    Cititi mai multe pe www.CSID.ro

  • Fenomen neobişnuit: o întreagă plajă a dispărut acum 33 de ani iar acum a reapărut în acelaşi loc! Care este explicaţia? – FOTO

    Nisipul de pe plaja Dooagh a dispărut în iarna anului 1984, lăsând în urmă doar pietre şi stânci. Dar la începutul acestei luni, Atlanticul a returnat ceea ce furase, aducând la mal tone de nisip şi creând, astfel, o nouă plajă de 300 de metri lungime.

    Cu o populaţie de doar 3.000 de locuitori, insula Achill e dependentă de turism; astfel, apariţia unei noi plaje i-a entuziasmat pe localnici. “E minunată”, a spus Roisin Lavelle, proprietarul unui bed&breakfast de pe malul oceanului. “De obicei vedeai doar stânci şi valuri, aşa că noua privelişte e impresionantă.”

    Sursa: CNN

  • O nouă dependenţă afectează sute de milioane de oameni. Este mai puternică decât drogurile sau alcoolul

    Dacă nu puteţi rezista prea mult fără Facebook, Snapchat sau alte reţele de socializare online, să ştiţi că e o problemă întâlnită la scară largă. A devenit atât de pregnantă încât există acum terapeuţi care vă pot ajuta în acest sens, conform BBC.com.

    În ultimii ani, utilizatorii de social media care nu reuşesc să renunţe la device-uri deşi ar dori să se opună acestei „dependenţe” solicită din ce în ce mai des tratament prin intermediul profesioniştilor. Iar terapeuţii nu se lasă mai prejos – oferă consiliere, găzduiesc şedinţe de „dezintoxicare” şi stabilesc diverse strategii pentru a-i ajuta pe aceştia să renunţe la nevoia compulsivă de „scroll”. Şedinţele de o oră pot costa de la 150 de dolari pe oră, iar tratamentele  mai lungi, pentru câteva zile, costă peste 500 de dolari.

    În ultimii ani, numărul pacienţilor care solicită ajutor de la Nathan Driskell, terapeut în Houston, SUA, pentru aşa-numita dependenţă socială, a crescut cu 20%, iar acum acest segment reprezintă aproape jumătate dintre pacienţii săi, spune el.  

    Dependenţa de social media nu este recunoscută ca o tulburare oficială de autorităţile medicale de clasificare, însă devine un subiect din ce în ce mai  controversat. Unii terapeuţi, inclusiv Driskell, tratează pacienţii cu aceleaşi metode pe care le-ar folosi pentru a trata alte dependenţe.

  • O nouă dependenţă afectează sute de milioane de oameni. Este mai puternică decât drogurile sau alcoolul

    Dacă nu puteţi rezista prea mult fără Facebook, Snapchat sau alte reţele de socializare online, să ştiţi că e o problemă întâlnită la scară largă. A devenit atât de pregnantă încât există acum terapeuţi care vă pot ajuta în acest sens, conform BBC.com.

    În ultimii ani, utilizatorii de social media care nu reuşesc să renunţe la device-uri deşi ar dori să se opună acestei „dependenţe” solicită din ce în ce mai des tratament prin intermediul profesioniştilor. Iar terapeuţii nu se lasă mai prejos – oferă consiliere, găzduiesc şedinţe de „dezintoxicare” şi stabilesc diverse strategii pentru a-i ajuta pe aceştia să renunţe la nevoia compulsivă de „scroll”. Şedinţele de o oră pot costa de la 150 de dolari pe oră, iar tratamentele  mai lungi, pentru câteva zile, costă peste 500 de dolari.

    În ultimii ani, numărul pacienţilor care solicită ajutor de la Nathan Driskell, terapeut în Houston, SUA, pentru aşa-numita dependenţă socială, a crescut cu 20%, iar acum acest segment reprezintă aproape jumătate dintre pacienţii săi, spune el.  

    Dependenţa de social media nu este recunoscută ca o tulburare oficială de autorităţile medicale de clasificare, însă devine un subiect din ce în ce mai  controversat. Unii terapeuţi, inclusiv Driskell, tratează pacienţii cu aceleaşi metode pe care le-ar folosi pentru a trata alte dependenţe.

  • Trăia într-un apartament de 10 milioane de dolari, avea o menajeră şi valet, iar acum doarme în parc. Cum a fost posibil

    Marianne Friedman-Foote şi-a petrecut majoritatea nopţilor în Central Park, înfăşurată într-un sac de dormit, la doar o milă depărtare de apartamentul de 10 milioane de dolari unde a crescut.

    Friedman-Foote, acum în vârstă de 63 de ani, era cândva o moştenitoare din cartierul Manhattan, nepoata unui influent producător de textile din New York. Avea o menajeră, lua lecţii de balet şi a absolvit studiile unei prestigioase şcoli gimnaziale din New York. La o lună după moartea mamei sale, averea familiei sale i-a alunecat printre degete. Friedman-Foot s-a confruntat cu o depresie severă şi cu o dependenţă de heroină. ”Am crescut într-o casă cu valet. Dar lucrurile rele se întâmplă, nu-i aşa?”, a declarat Friedman-Foote într-un interviu acordat the New York Post. În prezent, trăieşte împreună cu soţul său, Frank, în nordul Central Park. Îşi ţin lucrurile în punci de gunoi şi dorm pe o saltea de spumă.

    Familia lui Friedman-Foote deţinea un întreg etaj dintr-o clădire modernă aflată pe Park Avenue. După moartea mamei sale, apartamentul a fost vândut cu trei milioane de dolari, pe care i-a cheltuit împreună cu sora sa, Georgia. Cele două erau nepoatele magnatului din industria textilelor Isidor Kaplan.

    În pofida averii lor, Friedman-Foote nu are amintiri plăcute legate de copilăria sa. Mama ei era depresivă şi avea uneori atacuri de panică. După moartea părinţilor, a părăsit casa acestora. A absolvit Boston University, a devenit asistentă şi s-a căsătorit cu primul său soţ. Cuplul a avut o fiică pe nume Giselle – dar, în urmă cu trei decenii, soţul ei a fost relocat în New York. S-au mutat înapoi în cartierul copilăriei ei şi, la scurt timp după, s-au despărţit. Soţul ei s-a mutat în Florida şi a luat-o pe Giselle cu el, iar Friedman-Foote nu şi-a văzut fiica de atunci.

    După moartea mamei sale şi după ce şi-a împărţit moştenirea cu sora sa, şi-a cunoscut actualul soţ, pe Frank, un angajat în domeniul construcţiilor. Cei doi au cheltuit banii moşteniţi şi au ajuns ca în cele din urmă să locuiască împreună cu o prietenă; au fost evacuaţi din apartamentul ei după moartea acesteia.

    Un avocat a preluat pro bono cazul lor şi speră ca oraşul le va găsi un loc în care să trăiască; crede că vor muri dacă va trebui să petreacă iarna în parc. Între timp, stau la prietenii lor atunci când ei îi primesc.

  • Trăia într-un apartament de 10 milioane de dolari, avea o menajeră şi valet, iar acum doarme în parc. Cum a fost posibil

    Marianne Friedman-Foote şi-a petrecut majoritatea nopţilor în Central Park, înfăşurată într-un sac de dormit, la doar o milă depărtare de apartamentul de 10 milioane de dolari unde a crescut.

    Friedman-Foote, acum în vârstă de 63 de ani, era cândva o moştenitoare din cartierul Manhattan, nepoata unui influent producător de textile din New York. Avea o menajeră, lua lecţii de balet şi a absolvit studiile unei prestigioase şcoli gimnaziale din New York. La o lună după moartea mamei sale, averea familiei sale i-a alunecat printre degete. Friedman-Foot s-a confruntat cu o depresie severă şi cu o dependenţă de heroină. ”Am crescut într-o casă cu valet. Dar lucrurile rele se întâmplă, nu-i aşa?”, a declarat Friedman-Foote într-un interviu acordat the New York Post. În prezent, trăieşte împreună cu soţul său, Frank, în nordul Central Park. Îşi ţin lucrurile în punci de gunoi şi dorm pe o saltea de spumă.

    Familia lui Friedman-Foote deţinea un întreg etaj dintr-o clădire modernă aflată pe Park Avenue. După moartea mamei sale, apartamentul a fost vândut cu trei milioane de dolari, pe care i-a cheltuit împreună cu sora sa, Georgia. Cele două erau nepoatele magnatului din industria textilelor Isidor Kaplan.

    În pofida averii lor, Friedman-Foote nu are amintiri plăcute legate de copilăria sa. Mama ei era depresivă şi avea uneori atacuri de panică. După moartea părinţilor, a părăsit casa acestora. A absolvit Boston University, a devenit asistentă şi s-a căsătorit cu primul său soţ. Cuplul a avut o fiică pe nume Giselle – dar, în urmă cu trei decenii, soţul ei a fost relocat în New York. S-au mutat înapoi în cartierul copilăriei ei şi, la scurt timp după, s-au despărţit. Soţul ei s-a mutat în Florida şi a luat-o pe Giselle cu el, iar Friedman-Foote nu şi-a văzut fiica de atunci.

    După moartea mamei sale şi după ce şi-a împărţit moştenirea cu sora sa, şi-a cunoscut actualul soţ, pe Frank, un angajat în domeniul construcţiilor. Cei doi au cheltuit banii moşteniţi şi au ajuns ca în cele din urmă să locuiască împreună cu o prietenă; au fost evacuaţi din apartamentul ei după moartea acesteia.

    Un avocat a preluat pro bono cazul lor şi speră ca oraşul le va găsi un loc în care să trăiască; crede că vor muri dacă va trebui să petreacă iarna în parc. Între timp, stau la prietenii lor atunci când ei îi primesc.

  • 2016, un an efervescent pe piaţa de fuziuni şi achiziţii

    „2016 a fost un an excepţional în ce priveşte piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A)”, evaluează Ioana Filipescu, partener consultanţă în fuziuni şi achiziţii în cadrul Deloitte România. „Numărul tranzacţiilor a crescut faţă de 2015, finalul anului trecut fiind decisiv în acest sens, în vreme ce valoarea medie a tranzacţiilor a fost de 40-43 de milioane de euro.” Piaţa de M&A este estimată, potrivit reprezentanţilor Deloitte, la 3,5-4 miliarde de euro. „Dacă economiile statelor merg bine, acest lucru se reflectă în general şi pe piaţa de M&A. De regulă, piaţa urmăreşte curba trasată de valoarea investiţiilor străine (foreign development index – FDI, n.red.).”

    Activitatea domestică a fost şi rămâne slabă, a subliniat Ioana Filipescu. Pe un orizont de timp mai larg, piaţa a crescut continuu până în 2009, apoi s-a prăbuşit şi a început din nou să crească în 2014. Piaţa de M&A a atins cea mai mare valoare în 2008, când s-a plasat, conform estimărilor, între 6 şi 7 miliarde de euro. Şi nivelul de referinţă s-a schimbat: dacă înainte de 2008 o megatranzacţie era definită ca având o valoare de peste 1 miliard de euro, în prezent acest prag a scăzut la 500 de milioane de euro. Tranzacţiile între 100 şi 500 de milioane de euro sunt considerate mari, în vreme ce pragul valoric minim pentru includerea unei tranzacţii în analiză este de 5 milioane de euro.

    În 2016, au avut loc în România 85 de tranzacţii pe piaţa de M&A, dintre care trei cu o valoare de peste 500 de milioane de euro. Acestea definesc, practic, şi primele trei sectoare ca rezultate din punct de vedere al tranzacţionării: retail, FMCG şi energie. Deloitte s-a implicat în mai multe tranzacţii de pe piaţă anul trecut, iar reprezentanţii firmei dau ca reper plaja plasată între 25 şi 50% din totalul acţiunilor de acest fel. În cazul a zece tranzacţii, compania de consultanţă a reprezentat partea câştigătoare.

    Activitatea de fuziuni şi achiziţii din sectorul bancar al Uniunii Europene a încetinit până în pragul stagnării în prima jumătate a anului trecut, conform datelor Băncii Centrale Europene, în pofida presiunii create de îngustarea marjelor şi chiar de banca centrală a zonei euro, potrivit ZF. În total, tranzacţiile încheiate în primele şase luni din 2016 în sectorul bancar european au avut o valoare de mai puţin de un miliard de euro, sau numai 9% din totalul înregistrat anul trecut, relatează Reuters. În plus, nu s-a înregistrat nicio achiziţie a unei bănci din zona euro de către un cumpărător străin.

    Seceta de tranzacţii a survenit în condiţiile în care preţurile acţiunilor băncilor au scăzut dramatic pe fondul temerilor legate de reducerea marjelor, al nivelurilor ridicate de credite neperformante din unele ţări şi al procesului de ordinul miliardelor de dolari cu care se confruntă Deutsche Bank. Numărul sucursalelor bancare din UE se află în scădere permanentă de la criza financiară din 2008, însă autorităţi de supraveghere incluzând banca centrală germană şi BCE avertizează că există în continuare prea multe bănci, făcând apel la consolidare. Italia, Spania, Franţa şi Portugalia se numără printre ţările unde numărul sucursalelor pe cap de locuitor este printre cele mai ridicate, indică datele BCE.

    Pe piaţa autohtonă, consolidarea pieţei bancare a frânat în 2016, dar mai multe tranzacţii ar putea avea loc în perioada următoare. Cu toate că 2016 a fost sărac în tranzacţii „parafate“ de fuziuni şi achiziţii la nivel bancar, tatonări au existat, iar acestea se pot concretiza în 2017 şi în anii următori. Totodată, turbulenţele de pe piaţa bancară europeană, cum este cazul Italiei, pot să aducă noi tranzacţii la nivel european în care să fie incluse şi subsidiare din România, după cum anticipează consultanţii. Băncile greceşti rămân în vizor pentru potenţiale tranzacţii de fuziuni şi achiziţii şi putem să vedem în acest an cel puţin o bancă românească cu capital grecesc vândută.

  • Cele mai scumpe oraşe din lume

    O nouă cercetare realizată de o agenţie de turism, The Crazy Toursit, folosindu-se de datele adunate de pe platforma Numbeo (preţuri legate de costul de trai sunt adăugate de către utilizatori) arată că oraşele faimoase precum New York sau Singapore au fost depăşite de către micuţul orăşel Hamilton, capitala arhipelagului Bermuda, o dependenţă a Regatului Unit al Marii Britanii, potrvit Daily Mail.

    Astfel, un om care trăieşte în Hamilton, Bermuda are nevoie în medie de 4769 de dolari pe lună, depăşind San Francisco (4,612), New York (4,207), Geneva (3,314), Hong Kong (3,244), Londra (3,228), Dubai (3,006) sau Singapore (2,940).

    În majoritatea cazurilor, cei mai mulţi bani se duc pe chirie (72,2% San Francisco sau 51% pentru Geneva), următoarea mare cheltuială reprezentând-o mâncarea (fie acasă, fie la restaurant). Dintre primele şase oraşe aflate în top în Londra şi Hong Kong este cel mai scump transport în comun, pe când cei din Hamilton plătesc cel mai mult pe utilităţi.

    Un elveţian din Geneva trebuie să scoată din buzunar 19,35 de dolari pentru un bilet la cinema, pe cand un cetăţean din Hamilton trebuie să de nu mai puţin de 140 de dolari (abonament lunar).

  • Aproape 100.000 de tineri români sunt dependenţi de jocuri de noroc, iar numărul sălilor de jocuri sunt în continuă creştere

    Tot mai mulţi tineri din România sunt pradă dependenţei jocurilor de noroc, în condiţiile în care sălile de jocuri s-au extins exponenţial, arată un reportaj al site-ului BalkanInsight.com despre fenomenul creşterii industriei de gaming din România din ultimii 10 ani.

    „În România, sănătatea publică este subordonată interesului companiilor private. În acest moment avem doar haos, iar singurii câştigători sunt dealerii“, a spus pentru BalkanInsight.com Eugen Hriscu, psiholog şi fondator al organizaţiei non-guvernamentale Aliat, care activează în domeniul tratamentului abuzului şi dependenţei de alcool şi droguri.

    Urmele dependenţei de jocuri de noroc nu sunt vizibile pe corpul victimei la fel ca cele ale dependenţei de droguri sau alcool, dar pot avea urmări la fel de grave ca şi aceasta. Pericolul este chiar mai mare pentru că de­pendentul de jocuri nu poate fi identificat şi ajutat la fel de uşor ca ceilalţi, potrivit articolului din BalkanInsight.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro