Tag: democrati

  • Planul de 450 mld. dolari al lui Obama pentru crearea de locuri de muncă (VIDEO)

    Planul cuprinde reduceri fiscale de 70 de miliarde de dolari, un program de creare de locuri de muncă în proiecte publice de 140 de miliarde de dolari, unul de reintegrare a şomerilor, în valoare de 62 miliarde de dolari şi scutiri de impozite de 170 de miliarde de dolari.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Senatul SUA aproba majorarea plafonului de indatorare a SUA (VIDEO). Ce plati are de facut statul american in august

    Pentru cresterea plafonului s-au pronuntat 74 de senatori, iar
    impotriva au votat 26, reflectand faptul ca democratii, sustinatori
    ai majorarii limitei de indatorare, beneficiaza de majoritate in
    Senat. Dezbaterile au semanat insa cu cele din Camera
    Reprezentantilor, cu democrati care au avertizat ca o respingere a
    proiectului de lege ar insemna “aruncarea economiei Americii in
    haos” (Dick Durbin, Illinois) si republicani ce au avertizat ca
    aprobarea unor datorii noi inseamna “un alt fel de incapacitate de
    plata, prin faptul ca ne vom plati datoriile cu bani care valoreaza
    din ce in ce mai putin de la an la an” (Rand Paul, Kentucky).

    Legislatia aprobata de Congres prevede cresterea cu 2.400 de
    miliarde de dolari a plafonului de indatorare pentru SUA –
    suficient pentru acoperirea necesarului de finantare pana dupa
    alegerile din noiembrie 2012. In schimbul acordului asupra
    majorarii plafonului, legislatorii americani au convenit asupra
    reducerii cheltuielilor de la bugetul federal cu 917 miliarde de
    dolari, urmand ca o noua transa de reduceri, de 1.500 miliarde de
    dolari pentru urmatorii zece ani, sa fie decisa de un comitet de
    reducere a deficitului, ce va fi format din 12 congresmeni
    democrati si republicani si va transmite Congresului propunerile
    sale in acest sens pana la 24 noiembrie.

    Majorarea plafonului datoriei urmeaza sa aiba loc in doua etape:
    900 de miliarde de dolari initial, apoi inca 1.500 de miliarde daca
    se aproba in Congres reducerile de cheltuieli propuse de comitetul
    pentru reducerea deficitului sau daca este aprobat un amendament
    introdus de republicani privind introducerea in constitutie a
    obligatiei de a mentine un buget echilibrat. Daca niciuna dintre
    conditii nu este indeplinita, transa a doua de crestere a
    plafonului va fi limitata la 1.200 de miliarde.

    Actualul plafon de indatorare expira la 2 august, ora 24, ceea ce
    inseamna ca, in lipsa suplimentarii lui, Trezoreria ar fi fost in
    imposibilitatea de a onora platile programate pentru perioada
    urmatoare, intre care, potrivit Reuters, se numara:

    3 AUGUST
    32 mld. dolari, incluzand 23 mld. pentru beneficiarii de asigurari
    sociale

    4 AUGUST
    10 mld. dolari, incluzand 3,1 mld. dolari pentru programele
    Medicaid si Medicare, avandu-i ca beneficiari pe americanii batrani
    si bolnavi; 90 mld. dolari reprezentand datorii ajunse la
    scadenta

    5 AUGUST
    12 mld. dolari, incluzand 3,4 mld. reprezentand salarii ale
    bugetarilor si 2 mld. cheltuieli militare

    8 AUGUST
    11 mld. dolari, incluzand 1,4 mld. reprezentand cheltuieli militare
    si 2,2 mld. reprezentand plati in sistemul sanitar

    9 AUGUST
    11 mld. dolari, incluzand 2,5 mld. pentru programele Medicaid si
    Medicare si 1,5 mld. pentru Departamentul Educatiei

    10 AUGUST
    19 mld. dolari, incluzand 8,5 mld. pentru beneficiarii de asigurari
    sociale

    11 AUGUST
    11 mld. dolari, incluzand 3 mld. pentru programele Medicaid si
    Medicare

    12 AUGUST
    9 mld. dolari, incluzand 2,2 mld. pentru sistemul sanitar si 3 mld.
    dolari pentru ajutoare de somaj si ajutoare sociale.

    15 AUGUST
    41 mld. dolari, incluzand cel putin 29 mld. reprezentand plata
    dobanzilor pentru datoriile existente.

    In medie, Trezoreria SUA se imprumuta in fiecare luna cu 125 de
    miliarde de dolari, pentru a onora obligatiile financiare ale
    Washingtonului.

  • SUA evita incapacitatea de plata: democratii si republicanii au ajuns la un acord de majorare a plafonului de indatorare (VIDEO)

    Ramane insa ca liderii grupurilor parlamentare sa-i convinga pe
    congresmeni sa aprobe planul de compromis, ceea ce ar trebui sa se
    intample probabil in cursul zilei de luni, inainte de fatidica zi
    de 2 august, cand ar incepe sa inceteze o serie de plati in
    sectorul public daca aprobarea cresterii plafonului de indatorare
    nu va avea loc.

    In schimbul acordului asupra majorarii plafonului de indatorare,
    legislatorii americani au convenit asupra reducerii imediate a
    cheltuielilor de la bugetul federal cu 917 miliarde de dolari
    pentru urmatorii zece ani, urmand ca o noua transa de reduceri, de
    1.500 miliarde de dolari pentru urmatorii zece ani, sa fie decisa
    de un comitet de reducere a deficitului, ce va fi format din 12
    congresmeni democrati si republicani (3 + 3 din Camera, 3 + 3 din
    Senat), transmit Wall Street Journal si Reuters.

    Cei 12 vor lucra impreuna, pana in noiembrie, spre a examina
    posibilitatile de taiere a cheltuielilor publice (subventii pentru
    agricultura, Medicare, Medicaid, poate si realizarea unor economii
    prin modificarea codului fiscal), probabil cu grija insa de a
    menaja sectoarele cele mai sensibile (armata in primul rand), mai
    ales in perspectiva alegerilor din 2012.

    Daca pana la 24 noiembrie comitetul de reducere a deficitului nu va
    reusi sa se puna de acord spre a face recomandari Congresului ori
    daca aceste recomandari nu vor fi legiferate de Congres pana la 23
    decembrie, atunci va fi declansata automat o reducere cu 1.200 de
    miliarde de dolari a cheltuielilor incepand din 2013, din care
    jumatate va afecta armata (minus salariile militarilor), iar
    cealalta jumatate va afecta alte cheltuieli, dar nu si cele de
    asigurari sociale sau serviciul Medicaid.

    Congresul va urma, de asemenea, sa se pronunte si asupra unei
    reforme a codului fiscal (in conditiile in care presedintele Obama
    a declarat ca isi va exercita dreptul de veto fata de orice
    prelungire a scutirilor fiscale din epoca Bush pentru cei cu
    venituri de peste 250.000 de dolari pe an), precum si asupra
    includerii in constitutie a unui amendament care va obliga
    Congresul sa adopte un buget federal echilibrat (cu deficit
    zero).

    Majorarea plafonului datoriei urmeaza sa aiba loc in doua etape:
    900 de miliarde de dolari initial, apoi inca 1.500 de miliarde daca
    se aproba in Congres reducerile de cheltuieli initiate de comitetul
    pentru reducerea deficitului sau daca este aprobat amendamentul
    constitutional privind bugetul echilibrat. Daca niciuna dintre
    conditii nu este indeplinita, transa a doua de crestere a
    plafonului va fi limitata la 1.200 de miliarde.

    “Acordul nu este contra principiilor noastre, intrucat nu prevede
    majorari de taxe”, a declarat John Boehner, liderul majoritatii
    republicane din Camera Reprezentantilor. La randul sau,
    presedintele Barack Obama a declarat ca va incerca sa-i convinga pe
    membrii Congresului sa aprobe si majorari de taxe in lunile
    urmatoare si a dat asigurari ca reducerile de cheltuieli nu vor fi
    facute atat de rapid incat sa pericliteze redresarea fragila a
    economiei americane.

    In primele ore de tranzactionare la bursele din Asia, dolarul
    era in crestere fata de euro, yen si francul elvetian, indicele
    Nikkei a trecut de plafonul de 10.000 de puncte, iar pretul aurului
    a scazut cu 1% fata de vineri, la 1.609.89 de dolari/uncie,
    reflectand reactia pozitiva a investitorilor fata de evitarea de
    catre SUA a intrarii in incapacitate de plata. Congresmenii
    democrati si republicani dornici de compromis au incercat sa evite
    prelungirea negocierilor pana la deschiderea de luni a burselor
    americane, spre a impiedica o reactie negativa a acestora, dupa ce
    initial paruse cert ca impasul va fi rezolvat sambata sau
    duminica.

    NEGOCIERI LUNGI SI MULTE ORGOLII

    Acordul a fost precedat de zile intregi de negocieri intense,
    care s-au prelungit sambata si duminica si au fost marcate de
    conflicte puternice intre cei ce au sustinut ca problema datoriei
    sa fie rezolvata prin cresterea impozitelor pentru cei bogati si
    marile corporatii (in special factiunea progresivilor liberali,
    adversari fermi ai reducerii cheltuielilor sociale) si cei care au
    sustinut ca rezolvarea sta in reducerea drastica a cheltuielilor
    (in special factiunea Tea Party, aripa cea mai radicala a
    republicanilor).

    La aceste divergente de baza s-au adaugat cele privind identitatea
    membrilor viitorului comitet de reducere a deficitului (unii
    congresmeni au cerut ca mai intai sa fie numiti cei 12 membri,
    drept conditie pentru a vota majorarea plafonului datoriei), precum
    si incercarea republicanilor de a limita la 2% reducerea din primul
    an a cheltuielilor militare, fata de 3%, cat au propus
    democratii.

    Duminica dupa-amiaza, senatorii au respins un plan al liderului
    majoritatii democrate, Harry Reid, care propunea majorarea
    plafonului de indatorare urmata de o serie de reduceri de
    cheltuieli cu peste 2.000 de miliarde de dolari in urmatorii zece
    ani. Liderul senatorilor republicani, Mitch McConnell, a declarat
    in schimb ca planul de compromis va viza reduceri de 3.000 de
    miliarde in total, cu plafoane de cheltuieli impuse pentru
    urmatorii zece ani.

    Conflictul din Senat a urmat celui din Camera Reprezentantilor,
    dominata de republicani, unde vineri a fost aprobat, dupa alte
    indelungi parlamentari, un plan de reducere imediata a
    cheltuielilor cu 900 de miliarde de dolari, prezentat de liderul
    majoritatii, John Boehner. Aprobarea a fost insa inutila, intrucat
    atat republicanii, cat si democratii din Camera au anuntat deja ca
    vor respinge planul Boehner, ceea ce s-a si intamplat.

    Michael Spence, profesor de economie la NYU Stern Business School
    si laureat Nobel, a declarat pentru Reuters, inainte de aprobarea
    acordului, ca o reducere a cheltuielilor cu pana la 3.000 de
    miliarde de dolari ar calma deocamdata pietele financiare si ar
    reduce riscul ca agentiile de rating sa depuncteze SUA, in ciuda
    faptului ca agentia Standard&Poor’s a apreciat ca o reducere
    eficienta ar trebui sa aiba in vedere 4.000 de miliarde de dolari.
    Spence considera insa ca reducerea de cheltuieli planificata nu va
    fi suficienta spre a rezolva durabil problema datoriei
    excesive.

    Pe de alta parte, Spence crede ca SUA nu se indreapta spre temuta
    recesiune in forma de W, intrucat exista in prezent un impuls de
    crestere in economia americana, “desi acesta e deocamdata
    dezamagitor”. Conditia pentru ca recesiunea in forma de W sa fie
    evitata este insa, in opinia economistului, ca politicienii sa
    lucreze pentru consolidare fiscala, evitand impasuri de genul celui
    din ultimele saptamani, care submineaza credibilitatea SUA.

    Comentatorii Reuters noteaza ca presedintele Barack Obama ar fi
    avut la indemana solutia simpla a invocarii amendamentului 14, care
    i-ar fi permis sa evite incertitudinile create de prelungirea
    negocierilor intre republicani si democrati si sa decida singur
    asupra plafonului de indatorare, prevalandu-se de atributiile sale
    constitutionale, insa aceasta ar fi creat o criza politica,
    intrucat republicanii ar fi initiat procedura de suspendare, pe
    motiv ca Obama abuzeaza de putere, trecand peste vointa
    Congresului. Curtea Suprema, la randul sau, ar fi trebuit sa decida
    in ce masura prevederile amendamentului 14, datand din 1860, ar fi
    putut fi interpretate drept un cec in alb pentru presedinte de a
    mari plafonul de indatorare dupa bunul sau plac.

  • Barack Obama ii ataca pe Twitter pe republicani. Vezi care a fost rezultatul

    Ca efect, hashtagul #compromise (cuvantul-cheie folosit in
    mesajele de Twitter adresate republicanilor) a fost folosit de
    peste 22.000 de ori si a ajuns, prin multiplicarea mesajelor, in
    total la 36 de milioane de utilizatori de Twitter.

    Utilizatorii au mentionat numele presedintelui de circa 28.000 de
    ori in mesajele lor in cursul zilei de vineri, conform serviciului
    de statistica in social media NM Incite. Circa 40% dintre
    mentiunile numelui @BarackObama si 28% dintre mentiunile termenului
    #compromise au exprimat perceptii pozitive asupra
    acestora, in timp ce numai 13%, respectiv 12% au exprimat perceptii
    negative.

    Reversul medaliei a fost ca, in cursul zilei de vineri, contul
    presedintelui
    a pierdut aproape 37.000 de urmaritori, dintr-un
    total de peste 9,4 milioane (un record pentru “Twittersfera”
    americana), semn ca nu toti americanii care urmaresc ce scrie
    presedintele pe Twitter au fost incantati de indemnul de a face
    campanie online pentru cresterea plafonului datoriei.

    Mai mult, comentatorii republicani au inceput sa se intrebe daca nu
    cumva Partidul Republican este cel ce are de castigat de fapt din
    toata miscarea, avand in vedere popularitatea care le-a fost creata
    congresmanilor republicani, dupa ce pe contul presedintelui au fost
    publicate contactele acestora, spre a fi folosite de sustinatorii
    lui Obama. Un membru al partidului a declarat pentru National
    Journal ca senatorii republicani si-au adaugat in total circa 6.500
    de urmaritori noi pe Twitter doar in cursul dupa-amiezii de
    vineri.

    Presedintele Obama le-a cerut inca o data, sambata,
    republicanilor sa ajunga pana marti la un compromis cu democratii
    pentru ridicarea plafonului de indatorare, situat in prezent la
    14.300 miliarde de dolari, afirmand ca pozitiile celor doua partide
    nu sunt ireconciliabile. Congresmanii celor doua partide continua
    negocierile in acest sfarsit de saptamana.

  • Restauratia republicanilor in Congres: a plecat Pelosi, a venit Boehner (VIDEO)

    Boehner a fost ales cu 241 de voturi din totalul de 432
    posibile. Congresman de Ohio (nord), putin cunoscut inainte de
    victoria republicanilor in alegerile legislative, el ii succeda la
    sefia Camerei democratei Nancy Pelosi, aflata in functie din
    2007.

    Pelosi nu a obtinut decat 173 de voturi. Ea isi va asuma de acum
    doar rolul de lider al minoritatii democrate a Camerei
    Reprezentantilor. Aproximativ 20 de democrati si-au aratat
    nemultumirea fata de Pelosi si au votat pentru alti congresmeni
    democrati.

    Predarea stafetei puterii intre Pelosi si Boehner a prilejuit
    ilaritate in sala de congrese, intrucat ea s-a realizat prin
    inmanarea de catre Pelosi catre Boehner a ciocanelului traditional
    de speaker al Camerei Reprezentantilor, iar ciocanelul respectiv
    (ales intotdeauna de presedintele Camerei) era mult mai mare decat
    cele obisnuite, din lemn de artar, livrate parlamentarilor de catre
    serviciul de tamplarie al Camerei. Uriasul ciocan s-a dovedit a fi
    un cadou oferit lui Boehner de catre un alegator din Ohio.

  • Atac armat in Arizona soldat cu morti si un congresmen ranit. A avut atentatorul motivatii politice sau era nebun? (VIDEO)


    Atentatorul
    , prins de oamenii aflati acolo si predat FBI, este
    Jared Lee Loughner, in varsta de 22 de ani, care a refuzat sa
    coopereze cu autoritatile. Gabrielle Giffords a fost dusa la
    Centrul Medical Universitar din Tucson, unde a suferit o
    interventie chirurgicala pentru indepartarea glontului, care i-a
    atins creierul.

    Speculatiile despre motivatiile lui Loughner sunt in plin avant:
    unii il considera bolnav psihic, tinand cont si de felul cum arata
    contul lui de MySpace, cu o poza mare a unei arme si cu mesaje
    gen “La revedere, prieteni, sa nu fiti suparati pe mine… rata
    alfabetizarii e sub 5%, n-am putut sa discut cu cineva stiutor de
    carte…” In ultimele luni, tanarul a publicat pe internet o serie de
    clipuri in care filozofa pe diverse teme, de la reintroducerea
    aurului ca standard monetar pana la controlul mintii, lasand
    impresia ca e cel putin un tip ciudat.

    Cei de la Colegiul districtual din Pima au spus ca in ultimele
    luni Loughner a fost suspendat si apoi s-a
    retras
    , in octombrie, din cauza unor violari repetate ale
    codului de conduita la clasa, care au facut necesara inclusiv
    interventia politiei.

    Altii cred ca omul era de dreapta, fiindca citea Mein Kampf si Ayn
    Rand, si ca motivatia lui era legata de sentimentele
    republicanilor; in sprijinul teoriei se invoca un fel de
    lista neagra
    postata pe site-ul lui Sarah Palin, unde Gabrielle
    Giffords (intamplator de origine evreiasca) ar fi fost si ea
    inclusa intre cei 20 de congresmeni care au votat reforma
    sistemului de sanatate propus de Obama si care deci ar trebui
    eliminati (prin vot, desigur) din Congres.

    Altii cred, dimpotriva, ca un cititor al Manifestului Comunist
    al lui Marx si un ascultator de The Doors si Hendrix nu putea fi
    decat un radical de stanga, si ca Giffords a fost vizata pentru ca
    nu era suficient de radicala pentru el. O femeie
    a scris
    pe Twitter ca a fost colega de scoala cu Loughner si ca
    acesta era un consumator de droguri, singuratic, amator de rock, cu
    inclinatii politice de stanga si obsedat de profetiile ca in 2012
    se va sfarsi lumea. El o cunostea pe Giffords din 2007, cand i-a
    pus o intrebare la o intalnire cu alegatorii, apoi a spus ca
    raspunsul ei i s-a parut “stupid si neinteligent”.

    Deocamdata, autoritatile sunt in cautarea unor eventuali complici
    ai lui Loughner, iar diversi reprezentanti ai Partidului Democrat
    au inceput sa denunte atmosfera politica “toxica” din Arizona, in
    special din Districtul 8, cel reprezentat in Camera de Gabrielle
    Giffords, cu conflicte puternice intre republicani si democrati.
    Politia Capitoliului i-a avertizat pe toti congresmenii sa-si ia
    masuri suplimentare de precautie in privinta securitatii personale,
    iar republicanii au decis sa amane discutarea tuturor legilor pe
    care le aveau in vedere pentru aceasta saptamana.

    Giffords, 40 de ani, aleasa in 2006 si realeasa in 2010, era un
    critic al legislatiei dure in domeniul imigratiei, condamnand
    faptul ca imigrantii ilegali sunt urmariti si deportati, precum si
    un sustinator al reformei asistentei sanitare promovate de Barack
    Obama. Prietenii spun ca a primit amenintari cu moartea in cursul
    anilor.

  • Barack Obama se declara pregatit sa coopereze cu republicanii

    “I-am spus lui John Boehner (viitorul lider al majoritatii in
    Camera Reprezentantilor) si lui Mitch McConnell (liderul
    minoritatii din Senat) ca sunt pregatit sa cooperez cu ei”, a
    afirmat Obama in prima sa conferinta de presa de dupa scrutinul de
    marti.

    “Nu le recomand viitorilor presedinti sa ia o bataie ca aceasta
    pe care am luat-o eu aseara. Sunt sigur ca exista cai mai usoare de
    a invata lectia”, a mai spus presedintele. Acesta a precizat ca
    intelege “nemultumirea profunda” a alegatorilor fata de ritmul
    redresarii economice. “Ei vor ca piata muncii sa se refaca mai
    repede, vor o putere de cumparare mai mare si vor ca si copiii lor
    sa aiba aceleasi posibilitati pe care ei le-au avut”, a declarat
    presedintele.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Republicanii castiga majoritatea in Camera Reprezentantilor SUA, dar nu si in Senat

    Opozitia a castigat cu usurinta 39 de locuri de care avea nevoie
    pentru controlul Camerei Reprezentantilor, a anuntat presa
    americana, ale carei prime estimari atribuie republicanilor circa
    60 de locuri.

    In Senat, republicanii ar fi trebuit sa obtina zece mandate pentru
    a castiga majoritatea de la democrati. Dar acest obiectiv nu a fost
    atins din cauza victoriilor decisive inregistrate de democrati in
    West Virginia, gratie lui Joe Manchin, in California si mai ales in
    Nevada, unde liderul majoritatii din Senat, Harry Reid, si-a
    pastrat mandatul, foarte disputat pana in ultimul moment de
    candidata miscarii Tea Party, Sharron Angle.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Merkel a ales solutia castigatoare: democratii

    “O sa vedem un guvern mai prietenos cu afacerile, de acum
    inainte”, afirma Jurgen Dittberner, om de stiinta al Universitatii
    Postdam. El a subliniat ceea ce sustin si alti analisti – adoptarea
    marilor reforme intr-un timp foarte scurt este putin probabila.

    In momentul de fata, problema care se pune este aceea daca
    Merkel va apetit pentru reforma pietei muncii si pentru taierea
    drastica a taxelor, masuri dorite de partenerii sai, dar nepopulare
    pentru multi dintre votanti. Potrivit NYTimes, la alegerile
    precedente, in 2005, ea a vazut cum 17 dintre procentele sale s-au
    evaporat dupa eforturile pentru reformarea pietei libere. Votantii
    din cea mai mare economie a Europei nu sunt tocmai incantati de
    schimbari drastice in mijlocul crizei. In discursul sau, Merkel a
    afirmat ca partidul sau se vrea pentru clasa de mijloc.