BusinessMagazin

Tag: deloitte

  • Deloitte: Angajaţii vor mai multă implicare socială din partea companiilor

    Factorii acestei schimbări sunt cerinţa angajaţilor ca organizaţia să aibă un rol social mai puternic, necesitatea unei conduceri simfonice a organizaţiei bazate pe colaborare, avansul noilor tehnologii care elimină unele dintre locurile de muncă tradiţionale, dar creează altele, precum şi apariţia unor modele diferite de carieră tot mai puţin dependente de angajatori.

    Doar 18% dintre respondenţi spun că impactul companiei asupra societăţii este o prioritate majoră în strategia organizaţiei; doar 42% spun că organizaţiile lor sunt formate în principal din angajaţi salariaţi şi estimează că dependenţa de contractanţi, lucrători independenţi şi alte forme de colaborare va creşte dramatic în următorii ani, în vreme ce numai 16% au stabilit politici pentru a gestiona această varietate de tipuri de lucrători.

    „Tendinţele din zona capitalului uman arată o schimbare de paradigmă: trecerea de la mediul de afaceri tradiţional orientat doar spre zona economică către unul orientat să creeze impact în societate ca ansamblu prin intermediul unui nou tip de întreprindere, respectiv întreprinderea socială (social enterprise). Asta înseamnă că organizaţiile nu mai sunt evaluate doar pentru performanţa lor financiară şi impactul lor direct în economie, ci în funcţie de impactul lor asupra mediului în care operează şi a membrilor lor, deci asupra societăţii în general. În ultimul timp, pe fondul pierderii încrederii în liderii politici, oamenii au început să considere că mediul de afaceri privat este motorul schimbării în societate. De aceea organizaţiile trebuie să fie receptive la toate vocile societăţii şi să investească în ecosistemul social mai larg, să devină modele de responsabilitate socială. Companiile trebuie să insufle propriilor angajati sentimentul de scop colectiv, de misiune superioară, pentru că în joc se află reputaţia şi, în cele din urmă, succesul sau eşecul lor”, afirmă Raluca Bontaş, partener global employer services, Deloitte România.

    85% dintre cei intervievaţi consideră necesară o conducere simfonică, un nou model de leadership care presupune un nivel fără precedent de colaborare interdisciplinară şi o viziune comună a executivilor dintr-o organizaţie. Pentru a face acest lucru, directorii executivi joacă împreună ca o echipă, conducând, de asemenea, propriile echipe, toate în armonie.

    Sondajul din 2018 a inclus răspunsurile a peste 11.000 de directori executivi şi de resurse umane la nivel global, fiind cel mai amplu studiu de acest fel realizat de Deloitte.

    Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanţă, servicii juridice, consultanţă financiară şi managementul riscului, servicii de consultanţă fiscală şi alte servicii adiacente către clienţi din sectorul public şi privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienţi Deloitte.

  • Deloitte: Angajaţii vor mai multă implicare socială din partea companiilor

    Factorii acestei schimbări sunt cerinţa angajaţilor ca organizaţia să aibă un rol social mai puternic, necesitatea unei conduceri simfonice a organizaţiei bazate pe colaborare, avansul noilor tehnologii care elimină unele dintre locurile de muncă tradiţionale, dar creează altele, precum şi apariţia unor modele diferite de carieră tot mai puţin dependente de angajatori.

    Doar 18% dintre respondenţi spun că impactul companiei asupra societăţii este o prioritate majoră în strategia organizaţiei; doar 42% spun că organizaţiile lor sunt formate în principal din angajaţi salariaţi şi estimează că dependenţa de contractanţi, lucrători independenţi şi alte forme de colaborare va creşte dramatic în următorii ani, în vreme ce numai 16% au stabilit politici pentru a gestiona această varietate de tipuri de lucrători.

    „Tendinţele din zona capitalului uman arată o schimbare de paradigmă: trecerea de la mediul de afaceri tradiţional orientat doar spre zona economică către unul orientat să creeze impact în societate ca ansamblu prin intermediul unui nou tip de întreprindere, respectiv întreprinderea socială (social enterprise). Asta înseamnă că organizaţiile nu mai sunt evaluate doar pentru performanţa lor financiară şi impactul lor direct în economie, ci în funcţie de impactul lor asupra mediului în care operează şi a membrilor lor, deci asupra societăţii în general. În ultimul timp, pe fondul pierderii încrederii în liderii politici, oamenii au început să considere că mediul de afaceri privat este motorul schimbării în societate. De aceea organizaţiile trebuie să fie receptive la toate vocile societăţii şi să investească în ecosistemul social mai larg, să devină modele de responsabilitate socială. Companiile trebuie să insufle propriilor angajati sentimentul de scop colectiv, de misiune superioară, pentru că în joc se află reputaţia şi, în cele din urmă, succesul sau eşecul lor”, afirmă Raluca Bontaş, partener global employer services, Deloitte România.

    85% dintre cei intervievaţi consideră necesară o conducere simfonică, un nou model de leadership care presupune un nivel fără precedent de colaborare interdisciplinară şi o viziune comună a executivilor dintr-o organizaţie. Pentru a face acest lucru, directorii executivi joacă împreună ca o echipă, conducând, de asemenea, propriile echipe, toate în armonie.

    Sondajul din 2018 a inclus răspunsurile a peste 11.000 de directori executivi şi de resurse umane la nivel global, fiind cel mai amplu studiu de acest fel realizat de Deloitte.

    Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanţă, servicii juridice, consultanţă financiară şi managementul riscului, servicii de consultanţă fiscală şi alte servicii adiacente către clienţi din sectorul public şi privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienţi Deloitte.

  • ATENŢIE majoră: Românii vor scoate şi mai mulţi bani din buzunar. ANAF vrea să impoziteze încă o sursă de venit a românilor

    Există magazine în România care acceptă plata în bitcoin şi companii care au făcut investiţii masive în criptomonede, iar acestea pot avea surprize atunci când vor face declaraţiile fiscale. ANAF nu ştie cum să le impoziteze şi mai degrabă se uită către BNR (Banca Naţională a României) sau ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară), a spus Daniel Petre, director impozitare indirectă la Deloitte România, în cadrul unui eveniment al Deloitte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deloitte: Piaţa de M&A, la peste 800 de milioane de euro în trimestrul III

    Potrivit estimărilor Deloitte, valoarea totală a pieţei, inclusiv tranzacţiile care nu au avut o valoare comunicată, a fost între 1,4 şi 1,6 miliarde de euro, cu aproximativ 15% mai mult decât în trimestrul al treilea din 2017.

    „Suntem martorii unei efervescenţe în piaţa tranzacţiilor, atât pe plan local, cât şi pe plan internaţional, cu impact asupra subsidiarelor din România. Tranzacţiile încheiate în trimestrul III sunt îndeosebi cele începute în primele luni ale anului 2018 pe baza cifrelor din 2017 care au fost foarte bune în toate domeniile”, a spus Ioana Filipescu, Partener Corporate Finance, Deloitte România.

    Numărul de tranzacţii monitorizate în trimestrul al treilea a fost de 27, din care numai o treime au avut valoarea ce a fost anunţată oficial sau ce poate fi calculată pe baza datelor publice. Continuă astfel tendinţa acestui an de a nu anunţa valoarea tranzacţiilor. În perioada similară din 2017 au fost anunţate în total 28 de tranzacţii.

    Cele mai mari tranzacţii anunţate în trimestrul al treilea al anului 2018 au fost achiziţia de către Advent International a grupului Zentiva, inclusiv Zentiva SA România, fostul Sicomed (valoare calculată la 287 de milioane de euro, aplicând multiplul EBITDA al tranzacţiei la rezultatele Zentiva SA din 2017); vânzarea Agricost către grupul Al Dahra, cea mai mare tranzacţie din agricultură în România (valoare: 200 de milioane de euro); achiziţia unui pachet de 7,5% din UiPath de către un consorţiu de investitori condus de Sequoia Capital, la o evaluare de 2,6 miliarde de euro (valoare: 194 de milioane de euro); achiziţia de către fraţii Pavăl a proiectului de birouri The Bridge de la Forte Partners  (valoare necomunicată); vânzarea de către fondul de investiţii Abris a firmei de curierat Urgent Cargus către fondul de investiţii Mid Europa, cea mai mare tranzacţie din acest domeniu de până acum (valoare necomunicată).

    „Activitatea din piaţa de fuziuni şi achiziţii rămâne intensă. Observăm un interes în creştere atât din partea investitorilor strategici, cât şi din partea celor financiari, care doresc să investească sume de peste 100 de milioane de euro per tranzacţie. Cu 12 tranzacţii de peste 100 de milioane de euro în primele nouă luni, sunt şanse mari ca până la sfârşitul anului să depăşim recordul de mari tranzacţii stabilit anul trecut”, a concluzionat Ioana Filipescu.

  • Din culisele unei tranzacţii de zeci de milioane de euro

    La începutul lunii iulie, compania de consultanţă şi audit Deloitte România a confirmat implicarea în tranzacţia prin care antreprenorul Cristian Ludovic Pop a vândut retailerul Animax către fondul de investiţii TRG management. Compania, care deţine aproape 80 de magazine şi afaceri de circa 120 de milioane de lei (peste 25 milioane euro) în 2017, este lider pe piaţa românească a comerţului specializat pentru animale, estimată la o valoare de 330 de milioane de euro. Potrivit datelor ZF, valoarea tranzacţiei s-a ridicat la aproximativ 20 de milioane de euro.

    TRG management (The Rohatyn Group), care îşi coordonează operaţiunile din 14 birouri globale şi acoperă Europa de Est prin intermediul biroului din Londra, a fost fondat în New York în 2002 de către Nicolas Rohatyn, ca vehicul de investiţii în pieţe emergente, şi a fuzionat cu CVCI în 2013, având împreună o bază de active de peste 7 miliarde de dolari. Fondul investeşte în companii mid-market, lideri de piaţă, care pot deveni platforme de dezvoltare regională. Unul dintre pilonii strategiei de investiţii îl reprezintă companiile care s-au maturizat în pieţe emergente, stabile şi care beneficiază de creştere accelerată.

    Decizia de vânzare a Animax către fondul de investiţii TRG management a venit într-o perioadă bună, în condiţiile în care businessul a crescut constant din 2008 până în 2017. Avansul a fost susţinut în special de expansiune, însă şi de faptul că în ultimii ani tot mai mulţi români au decis să îşi cumpere un animal de companie. Mai mult, în perioada 2015-2016 economia a avut o evoluţie pozitivă, la fel şi consumul. Astfel, retailul – indiferent de tipul acestuia – este unul dintre cele mai căutate domenii dat fiind că este legat de consumul privat, care creşte de doi ani cu circa 10%.

    „Am pornit Animax în anii 1998 şi timp de 20 ani am investit multă muncă şi emoţie în dezvoltarea afacerii”, descrie Cristian Pop, fondatorul Animax, începuturile afacerii. „În 2016, Animax devenise deja un business matur, pregătit pentru următoarea fază de dezvoltare, în care rolul şi contribuţia mea se diminuau. Probabil că aşa se vedea şi din exterior, întrucât începusem să primesc oferte din partea unor fonduri de investiţii interesate de achiziţia Animax. Aşa s-au născut ideea de vânzare şi discuţiile avansate cu unii dintre potenţialii investitori, însă în condiţii de exclusivitate solicitate de fiecare dintre ei”, povesteşte el. 

      Antreprenorul spune că primul lucru pe care l-a înţeles a fost că, în negocierile bilaterale, potenţialul de preţ şi condiţiile oferite iniţial sunt dificil de menţinut, iar negocierile devin inevitabil dificile pentru vânzător. 

      „Înainte de a fi trecut prin această experienţă, nu mi-aş fi putut imagina complexitatea unei tranzacţii. Este mult mai complex decât reiese din discuţiile iniţiale”, subliniază Pop. „Atunci când am început procesul de M&A (mergers & acquisitions – n.red.) eram convins că ştiu cum se face asta şi mă pot descurca fără ajutor extern, doar cu echipa de management din Animax. Acum însă, sunt bucuros că la momentul potrivit mi-am schimbat atitudinea şi am ales să lucrez cu profesionişti din acest domeniu. Ei au condus procesul şi au oferit susţinere colegilor mei din echipa de management, condusă de Adriana Mateescu, până la finalizarea cu succes a transferului companiei către noul acţionar.”
     
    Un proces clasic de M&A

    În primul semestru al acestui an, piaţa de fuziuni şi achiziţii din România s-a situat la o valoare cuprinsă între 1,6 şi 1,8 miliarde de euro, numai la nivelul trimestrului II fiind realizate tranzacţii de 391 de milioane de euro, în creştere cu 51,5% fată de primele trei luni din 2018, potrivit unei analize a Deloitte. 

    „Din punctul nostru de vedere, vânzarea Animax s-a realizat printr-un proces foarte eficient. Parcurgând toate etapele unui proces M&A clasic, tranzacţia s-a încheiat în mai puţin de un an de la semnarea mandatului”, spune Ioana Filipescu, partener la Deloitte România. „Ingredientele au fost, în primul rând, un business sănătos, o companie bine organizată şi gestionată, o piaţă cu fundamente solide de creştere, iar, din partea noastră, implicarea unei echipe experimentate de M&A. În finalizarea cu succes a acestui mandat, meritul le revine în primul rând colegilor mei Iulia Bratu, deputy director, Cosmin Comşa, senior associate, şi Vlad Adam, associate”, adaugă Filipescu.

    Partenerul firmei Deloitte notează că abordarea companiei este de „a ne implica în tranzacţiile în care credem, preponderent consiliind antreprenorii români”.

    Iulia Bratu, deputy director la Deloitte România, explică faptul că momentul a fost unul bine ales şi oferă astfel o tranzacţie reuşită: „Structurarea procesului şi gestionarea competiţiei au fost esenţiale pentru reuşita tranzacţiei şi maximizarea valorii. O contribuţie semnificativă a avut-o comunicarea excelentă pe care am avut-o atât cu Cristi, cât şi cu managementul Animax, iar din perspectiva echipei M&A implicate aş puncta în mod particular complementaritatea naturală a echipei”. Ce sfaturi are consultantul de la Deloitte pentru antreprenorii români care se gândesc la un exit? „Un proces M&A este foarte complex şi depinde de o varietate de factori specifici fiecărei situaţii. Ce putem spune însă cu siguranţă este că, indiferent de situaţie, valoarea adăugată a unui consultant M&A experimentat se face remarcată la nivelul maximizării preţului şi minimizării riscurilor pentru vânzător. În unele cazuri, decizia de a fi asistat de consultanţi de M&A profesionişti poate fi decisivă pentru finalizarea cu succes a tranzacţiei.”

    Compania de consultanţă Deloitte a mai fost implicată într-o serie de tranzacţii pe piaţa din România în 2018, printre care vânzarea Fabryo, lider de piaţă în industria de vopsea decorativă în România, către AkzoNobel, al doilea cel mai mare producător global de vopsea şi substanţe chimice; vânzarea distribuitorului de produse farmaceutice Farmexim, şi a lanţului de retail farmaceutic Help Net, către Phoenix Group, lider european în distribuţia farmaceutică; vânzarea furnizorului de servicii financiare şi leasing IKB Leasing către BNP Paribas.

  • O nouă revoluţie fiscală: Cum vrea să se modifice Codul fiscal

    Guvernanţii trebuie să înceteze cu „inovaţiile” din domeniul fiscalităţii, pen­­tru că România de­vine din ce în ce mai puţin atractivă pentru investitorii străini. În plus, transpunerea unor direc­tive eu­ro­pene prea rapid în legis­laţia locală şi paragrafele contra­dictorii din unele pro­puneri de măsuri fiscale tul­bură, din nou, mediul de business, care a bene­fi­ciat de câteva luni de stabilitate le­gis­lativă, spun consultanţii de la Deloitte.
     
    „Legislaţia care a fost dată în ultimii doi ani în materie fiscală încă nu s-a aşezat şi, din păcate, sunt unele prevederi care încă nu s-au clarificat. În contextul constrângerilor bugetare, al instabilităţii politice şi legislative din ultimii doi ani, interesul investitorilor străini pentru România începe să scadă. Iar acest lucru este cel mai vizibil în dobânzile la care România a început să se împrumute.
     
    Dacă, pe termen scurt, anul trecut ne împrumutam cu mai puţin de 1%, acum acestea au ajuns la 3%, iar pe termen lung s-au dublat de la un an la altul, până la 5%”, a explicat Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice în cadrul Deloitte, în cadrul unui eveniment organizat ieri de companie pe tema propunerilor pe care mediul de afaceri le-a discutat cu autorităţile publice pentru modificările codului fiscal care ar urma să fie adoptate în următoare perioadă.
     

  • Deloitte: Creşte interesul pentru tehnologii emergente în România

    Principalele concluzii ale CIO Survey includ arată că peste o treime din respondenţi îşi construiesc bugetele în Euro, iar aproape jumătate se află în Europa; aproximativ 10% din organizaţiile analizate se diferenţiază ca făcând parte din avangarda digitală, organizaţii care îmbină o strategie digitală coerentă cu o abordare IT situată printre liderii de piaţă; funcţia de Chief Information Officer (CIO) este din ce in ce mai puţin apreciată pentru valori tradiţionale ca rezolvarea problemelor complexe sau ambiţia de a fi de succes; în schimb, se aşteaptă de la CIO să livreze schimbări organizaţionale de anvergură, cu echipe percepute ca având performanţă înaltă şi orientate către rezultate.

    Pe de altă parte, digitalizarea este percepută de cvasitotalitatea organizaţiilor ca o prioritate strategică, chiar dacă definiţia acestui concept este vagă şi poate diferi între organizaţii; automatizarea şi transformarea proceselor, precum şi experienţa clienţilor sunt principalele arii de interes din zona digitală; echipele IT caută cu prioritate oameni motivaţi să rezolve probleme de business prin tehnologie, în detrimentul specializării într-o tehnologie anume; valorile cele mai cerute sunt creativitatea, flexibilitatea cognitivă şi inteligenţa emoţională; impactul major în viitorul apropiat va fi dat de cyber security, modernizarea aplicaţiilor şi serviciilor şi cloud; tehnologiile de interes sunt cele de digitalizare, data analytics şi tehnologiile emergente.

    Cele mai urmărite tehnologii emergente sunt inteligenţa artificială şi machine learning, Internet of Things şi Robotics Process Automation. Aşteptările curente de la un CIO în domeniul tehnologiilor emergente sunt, în principal, să exploreze posibilităţile date de acestea şi, în secundar, să le experimenteze.

    Sondajul a fost desfăşurat în perioada ianuarie – martie 2018 în 71 de ţări cu scopul de a înţelege mai bine impactul rolului de CIO. Cercetarea a cuprins interviuri şi sondaje online. La nivel global, au participat 1.437 de lideri în tehnologie şi business din 23 de industrii.

  • Deloitte: Creşte interesul pentru tehnologii emergente în România

    Principalele concluzii ale CIO Survey includ arată că peste o treime din respondenţi îşi construiesc bugetele în Euro, iar aproape jumătate se află în Europa; aproximativ 10% din organizaţiile analizate se diferenţiază ca făcând parte din avangarda digitală, organizaţii care îmbină o strategie digitală coerentă cu o abordare IT situată printre liderii de piaţă; funcţia de Chief Information Officer (CIO) este din ce in ce mai puţin apreciată pentru valori tradiţionale ca rezolvarea problemelor complexe sau ambiţia de a fi de succes; în schimb, se aşteaptă de la CIO să livreze schimbări organizaţionale de anvergură, cu echipe percepute ca având performanţă înaltă şi orientate către rezultate.

    Pe de altă parte, digitalizarea este percepută de cvasitotalitatea organizaţiilor ca o prioritate strategică, chiar dacă definiţia acestui concept este vagă şi poate diferi între organizaţii; automatizarea şi transformarea proceselor, precum şi experienţa clienţilor sunt principalele arii de interes din zona digitală; echipele IT caută cu prioritate oameni motivaţi să rezolve probleme de business prin tehnologie, în detrimentul specializării într-o tehnologie anume; valorile cele mai cerute sunt creativitatea, flexibilitatea cognitivă şi inteligenţa emoţională; impactul major în viitorul apropiat va fi dat de cyber security, modernizarea aplicaţiilor şi serviciilor şi cloud; tehnologiile de interes sunt cele de digitalizare, data analytics şi tehnologiile emergente.

    Cele mai urmărite tehnologii emergente sunt inteligenţa artificială şi machine learning, Internet of Things şi Robotics Process Automation. Aşteptările curente de la un CIO în domeniul tehnologiilor emergente sunt, în principal, să exploreze posibilităţile date de acestea şi, în secundar, să le experimenteze.

    Sondajul a fost desfăşurat în perioada ianuarie – martie 2018 în 71 de ţări cu scopul de a înţelege mai bine impactul rolului de CIO. Cercetarea a cuprins interviuri şi sondaje online. La nivel global, au participat 1.437 de lideri în tehnologie şi business din 23 de industrii.

  • Companiile din Europa Centrală şi de Est intră în cursa pentru inovare

    Această concluzie a rezultat în urma raportului R&D realizat de Deloitte, menit să susţină analiza tendinţelor curente şi să identifice obstacolele majore din calea investiţiilor mai mari în domeniul cercetării şi dezvoltării. Studiul din acest an a cuprins răspunsurile unor respondenţi reprezentând 329 de companii din nouă ţări din regiune (Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia).

    Situaţia macroeconomică din regiune este relativ bună, dar există mai multe provocări în viitorul apropiat. Statele din Europa Centrală se află în pericolul de a cădea în capcana „venitului mediu“, care a ridicat numeroase dificultăţi în Spania şi Portugalia. Simplu spus, este vorba de situaţia în care un stat atinge un PIB pe cap de locuitor moderat, iar apoi nu reuşeşte să se mai apropie de statele bogate ale lumii. O soluţie la această capcană este acordarea unui grad sporit de atenţie sectorului de cercetare şi dezvoltare, notează autorii studiului.

    „Dacă gradul de inovaţie al unei economii se află în legătură strânsă cu cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea, succesul unei ţări în domeniul inovaţiei este influenţat de finanţarea indirectă prin intermediul stimulentelor dedicate”, remarcă Dinu Bumbăcea, partener coordonator al companiei de consultanţă Deloitte România.

    În privinţa cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea, studiul arată că puţin peste jumătate dintre respondenţi (52%) anticipează că firmele pentru care lucrează vor cheltui mai mult în viitorul apropiat (următorul an sau doi) faţă de 2017, o creştere de şapte puncte procentuale faţă de ultima ediţie a studiului din 2016. Abordarea pro-inovaţie pare să fie mai puternică dacă ne referim la o perioadă pe termen lung. Două treimi (67%) din companiile intervievate au în plan să-şi crească investiţile în R&D în următorii trei până la cinci ani (în creştere cu 10 puncte procentuale faţă de ediţia anterioară).

    Optimismul intervievaţilor are la bază două motive: subvenţiile oferite companiilor care investesc în acest sector şi înţelegerea faptului că folosirea forţei de muncă ieftină nu mai dă rezultatele scontate.

    Uniunea Europeană oferă subvenţii importante instituţiilor care promovează cercetarea şi dezvoltarea, iar acest lucru se traduce prin faptul că un număr tot mai mare de proiecte pot genera profit. Fondurile încurajează şi derularea unor activităţi cu potenţial crescut de risc, pentru că finanţarea este doar parţială. Nu în ultimul rând, trebuie menţionat că aceste subvenţii din partea Uniunii Europene vor scădea în cazul unor state (un exemplu fiind Polonia), astfel încât companiile din ţări cu o evoluţie pozitivă pe plan european ar putea fi avantajate.

    Pe de altă parte, modificările regimului fiscal sau lipsa unor reguli sau norme clare reprezintă piedici în calea investiţiilor în R&D şi inovare: aproape o treime din cei intervievaţi au spus că au probleme în identificarea proiectelor pentru care ar putea primi subvenţii.

    Cele mai multe state din Europa Centrală şi de Est cheltuie în zona de R&D un procentaj mai mic de PIB decât primele 15 state din Uniunea Europeană; acestea se confruntă şi cu problema specialiştilor care se mută în ţările cu activităţi de cercetare mult mai bine puse la punct.
    Avansul înregistrat de sistemele de inteligenţă artificială (AI) face cu atât mai importantă cursa pentru inovare. Numeroase joburi repetitive vor dispărea în anii sau deceniile care vin, făcând astfel esenţială găsirea unei strategii de creare a locurilor de muncă în sectoare de activitate unde oamenii nu pot fi înlocuiţi de roboţi.

    Dintr-un anumit punct de vedere, statele din Europa Centrală şi de Est sunt, totuşi, privilegiate; ele pot beneficia de inovaţiile introduse de ţările dezvoltate, replicând astfel soluţii adoptate şi testate pe pieţe mai mature.

    Principalii factori care ar putea duce la creşterea investiţiilor în R&D rămân aceleaşi ca şi în anii trecuţi. Lipsa personalului calificat reprezintă încă o mare problemă pentru statele din Europa Centrală şi de Est, iar o soluţie la aceasta ar putea fi angajarea specialiştilor străini. Pentru state care nu fac parte din Uniunea Europeană  Ucraina, Rusia sau chiar India  regiunea este una extrem de atractivă. Din punctul de vedere al costurilor, impactul ar fi unul destul de mic, doar o treime din companiile participante la studiu indicând acest aspect ca unul important.

    Un ultim subiect abordat de autorii studiului „Central European Corporate R&D Report 2018“ este acela al colaborării cu terţi, iar 76% din cei intervievaţi au declarat că au în curs astfel de parteneriate; este o măsură adesea necesară, pentru că structurarea unui departament intern de inovare poate dura ani de zile. Jumătate dintre companiile care nu lucrează cu parteneri externi au propriul centru de cercetare sau au acces la facilităţile deţinute de alte companii.

  • Studiu: Creşterea economică va dinamiza activitatea fondurilor mutuale de investiţii din Europa

    Potrivit Deloitte, două treimi dintre respondenţi estimează că volumul tranzacţiilor va rămâne la un nivel similar, cel mai mare din ultimii trei ani. Aproape o treime (31%) estimează ca activitatea fondurilor de private equity să crească şi mai mult şi doar 2% estimează o încetinire – cel mai mic procent din ultimii cinci ani. De asemenea, două trimi dintre respondenţi (69%) estimează că se vor concentra mai mult pe tranzacţii în următoarele luni, similar cu rezultatele sondajului în ultimii doi ani.

    Estimările sunt susţinute de gradul mare de lichiditate al pieţelor, trei sferturi dintre respondenţi (72%) estimând că disponibilitatea accesului la finanţare va rămâne la acelaşi nivel în lunile ce vin. Procentul este în creştere de la două treimi (67%) în ultimul sondaj, când o cincime (21%) dintre participanţi estima o creştere a lichiditaţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro