La 20 de ani dupa debutul sau in televiziunea americana cu Fox si dupa 10 ani in care Fox News, acum principalul canal de stiri prin cablu, a fost concurentul principal al CNN pe sectorul stirilor permanente, actionarul majoritar al grupului media News Corp pregateste lansarea unui canal de televiziune specializat in informatii financiare. Postul TV, denumit Fox Business Chanel (FBC), va fi difuzat de principalii operatori de cablu incepand din acest an.Pentru a se asigura ca FBC va beneficia de toate conditiile pentru a cuceri audiente, miliardarul Rupert Murdoch (foto) a obtinut anul trecut acordul celui mai mare operator de pe piata americana, Comcast, o retea cu 24 de milioane de abonati. De asemenea, DirecTv, compania de difuzare prin satelit cu 15 milioane de abonati pe care News Corp. este in curs de a o vinde catre Liberty Media, va difuza cu siguranta canalul FBC.Singurul operator ramas de convins, Time Warner Cable (TWC), a finalizat un contract multianual cu News Corp. in ultimele zile ale lui 2006, care ii va permite grupului media sa lanseze canalul de informatii financiare la care lucreaza inca din 2004. Cu 13 milioane de clienti, TWC este a doua companie americana de televiziune prin cablu si principalul difuzor din zona-target a New Yorkului, unde se concentreaza profesionistii financiari si de publicitate.
Tag: de
-
Consultantii sub 20 de ani
Focus-grupurile si studiile pe piata IT sunt de domeniul trecutului. O noua tendinta in randul venture-capitalistilor este testarea tehnologiilor cu potential investitional pe generatia tanara. In incercarea de a descoperi urmatorul YouTube sau iPod, venture-capitalistii merg de la plasamente de miliarde de dolari bazate pe decizii inspirate de generatia noua pana la studii de caz pe grupuri de copii si cooptarea acestora ca asociati inca de pe bancile scolii. Se poate spune ca marii investitori sesizeaza o anumita incapacitate de a distinge singuri ce e “fierbinte” in industria IT, fiind nevoiti sa recurga la ochiul critic al copiilor, liceenilor si al tinerilor de douazeci de ani, caci ei sunt, in fond, cei pentru care aceasta tehnologie este gandita si creata. Heidi Roizen, directorul general al Mobius Venture Capital din Silicon Valley, urmareste reactia celor doua fiice ale sale, Niki si Marleyna Mohler, de 11, respectiv 13 ani, la diversele gadgeturi si programe pe care intentioneaza sa le finanteze. In 2005, vazand plictiseala imediata afisata de cele doua fete, mama-investitor a renuntat la intentia de a finanta un nou tip de video-player portabil, iar anul trecut Roizen a investit in compania de jocuri Perpetual Entertainment din San Francisco, numai dupa ce produsul acesteia, o legenda computerizata numita “Gods and Heroes”, a suferit cateva modificari pentru a trece “testul Niki”.Un alt investitor, Neil Rimer, partener la Index Ventures din Geneva, a decis sa isi plaseze banii in site-ul preferat al nepoatelor sale, Mariana si Tatiana Megevand, in varsta de 12 si 14 ani. Astfel, Stardoll.com, un site care permite vizitatorilor sa creeze si sa imbrace papusi virtuale, a atras in 2006 investitii de peste 10 milioane de dolari de la firme ca Index si Sequoia Capital.O alternativa la confruntarea permanenta a inovatiilor cu preferintele tinerilor a fost, pentru o firma de investitii din Los Angeles, angajarea unui tanar consumator de tehnologie. In 2005, Palomar Ventures l-a cooptat ca asociat pe Adam Gottesfeld de 21 ani, dupa ce acesta a impresionat intreaga firma cu ideile sale in cadrul unui stagiu de practica.
-
Bazarul de pe Internet
Un simplu click pe “Buy Now” si plasma cu diagonala uriasa care costa 10.000 de euro va bate la usa in cel mult o saptamana. Tot ce va trebuie este o conexiune la Internet si un card bancar, eventual de credit. Avantajul este ca nu mai trebuie sa va rezervati o ora din agenda si asa extrem de aglomerata pentru a putea face cumparaturile. Liviu Vasiliu, managing director in cadrul companiei de consultanta LVS Copyright & General Consulting, a aflat prima data de posibilitatea achizitionarii de produse pe Internet acum patru sau cinci ani. “Un coleg de serviciu ii cumparase fiului sau un joc pentru computer pe care il comandase de pe un site romanesc si il primise la posta, unde a platit cu bani gheata si contravaloarea comenzii”, povesteste Vasiliu. “Metoda parea destul de complicata la momentul respectiv, motiv pentru care nu am fost tentat sa fac cumparaturi de pe Internet decat aproape doi ani mai tarziu, cand am observat ca numarul magazinelor online crescuse destul de mult, iar schimbarea esentiala era ca puteai plati si cu cardul bancar”, a explicat acesta.Prima sa achizitie de pe Internet au fost cateva carti comandate de pe Raft.ro, pe care intentiona sa le faca cadou unui prieten si care au ajuns in aproximativ o saptamana de la confirmarea comenzii. “Am fost mereu un early-adopter al noilor tehnologii si al proceselor care iti fac viata mai usoara si ziua de munca mai aerisita si imi aduc aminte ca am fost destul de incantat de prima incercare de shopping online”, a explicat Liviu Vasiliu.De atunci, managing directorul LVS Copyright & General Consulting foloseste frecvent Internetul pentru a scuti un drum pana la magazine sau la banca. A comandat online carti, abonamente la ziare si reviste, diferite produse electrocasnice, carduri de memorie pentru telefonul sau mobil si camera foto si a inceput sa-si plateasca si facturile de telefonie mobila pe Internet.”Am remarcat insa foarte multe diferente intre magazinele online de comert electronic de-a lungul timpului in care am facut cumparaturi pe Internet”, spune Vasiliu. “Ma refer aici la modul in care companiile de comert electronic isi dezvolta relatia cu clientii”, a mai spus el. Printre exemplele sale se numara o librarie online care i-a livrat cartile comandate la posta, desi specificase ca voia sa le primeasca la birou sau un alt magazin online destul de mare si cu vechime pe piata comertului electronic, care dupa doua saptamani de la plasarea comenzii l-a informat ca nu a observat comanda lui pe motiv ca si-a schimbat sediul si nu a avut acces la baza de date.”Comertul electronic nu se compune insa numai din astfel de experiente”, a mentionat insa Liviu Vasiliu. “Am avut de exemplu surpriza sa primesc in numai doua zile uscatorul de par comandat pentru sotia mea de la un lant de retail. Probabil a fost de ‘vina’ experienta companiei in vanzari si relatia buna cu clientii”, isi aminteste acesta zambind.O piata de 200 de milioane de euroLiviu Vasiliu este numai unul dintre clientii companiilor de comert online din Romania, companii care activeaza pe o piata ce ar putea ajunge anul acesta la aproximativ 200 de milioane de euro, in crestere cu aproximativ 400% fata de anul trecut, conform estimarilor anterioare ale lui Marius Ghenea, presedintele FitDistribution, detinatoarea platformei PCFun.Practic, acum se fac primii pasi in recuperarea decalajului fata de alte tari europene, pe o piata dominata de Marea Britanie, care in 2011 va bifa 29% din totalul pietei de comert online de pe batranul continent, cu 76 de miliarde de euro cheltuiti pe Internet. “Ritmul de crestere inregistrat de piata de comert electronic din Romania in 2006, de aproximativ 20% de la luna la luna se va mentine si in acest an”, este de parere Madalin Matica, directorul pentru operatiunil europene al integratorului de plati online DotCommerce. “Vectorul de crestere este oricum foarte mare, avand in vedere ca in alte industrii cresterea este de 15-10% pe an”, a mai spus acesta.Estimarile integratorului de plati Gecad ePayment sunt insa ceva mai rezervate. “Nu poate fi estimat inca un procent de crestere al pietei de comert electronic in 2007, avand in vedere ca situatia se va schimba radical anul acesta prin cresterea numarului de companii care permite plata prin card online”, a spus Carmen Sebe, directorul executiv al companiei. In primul rand, utilizatorii vor putea plati o parte mai mare a utilitatilor pe Internet, in conditiile in care, in prezent, doar facturile de telefonie mobila Orange, Vodafone si Zapp pot fi achitate online prin card.Daca in Romania valoarea medie a unei tranzactii cu un card bancar emis in moneda nationala este de aproximativ 50 de euro, conform RomCard, cardurile bancare emise in strainatate inregistreaza o valoare medie de 210 euro pentru o tranzactie. La nivel european, se estimeaza ca, in urmatorii cinci ani, utilizatorii de Internet vor cheltui anual, in medie, aproximativ 1.500 de euro pentru cumparaturi online, in crestere de la 1.000 de euro anul trecut, conform unui studiu recent al companiei americane de cercetare Forrester Research. Spre deosebire de potentialul pietei locale, unde exista aproximativ 7 milioane de utilizatori, Europa numara peste 100 de milioane de internauti. In 2011, piata europeana va numara aproximativ 175 de milioane de utilizatori de Internet si este estimata la peste 260 de miliarde de euro. Un magazin virtual la doua zileIn Romania exista in prezent peste 1.000 de magazine online, dintre care numai aproximativ jumatate au implementata o solutie de plata online prin card bancar, conform unui studiu realizat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei. “De fapt, nu se poate vorbi de comert electronic decat in cazul magazinelor care accepta tranzactii cu plata prin card bancar”, considera Carmen Sebe, director executiv in cadrul integratorului de plati online Gecad ePayment.Astfel, numai jumatate din magazinele online romanesti sunt considerate magazine care activeaza in domeniul comertului electronic, restul intrand in categoria magazinelor care nu sunt actualizate in mod frecvent, a celor care au fost abandonate de antreprenori din cauza lipsei de profitabilitate sau care nu permit efectuarea platilor cu card bancar. De altfel, chiar si in cazul magazinelor care accepta plata cu cardul, numai o treime sunt considerate 100% active.”Iar in fiecare luna mai sunt lansate alte 15-20 de magazine virtuale, ceea ce inseamna ca odata la doua zile mai apare inca un magazin”, este de parere Madalin Matica, directorul pentru operatiuni europene al integratorului de plati online DotCommerce.”In general, tendinta inregistrata de magazinele online este una de crestere. Daca in 2004 erau aproape 200 de magazine pe Internetul romanesc, in 2005 cifra a ajuns la 400, iar anul trecut se pare ca s-a incheiat cu peste 1.000 de magazine”, a mai spus Sebe.Anul 2007 ar putea veni cu schimbari semnificative pe piata de comert electronic din Romania, afectand numarul si structura magazinelor virtuale romanesti. “In primul rand, anul acesta ar putea disparea suprareglementarile impuse in piata pana acum din cauza faptului ca Romania era inclusa in zona CEMEA, zona supusa unui sistem de reglementari diferit fata de cel din UE”, a explicat Madalin Matica. “Odata cu adoptarea noul sistem, Romania se va confrunta cu o avalansa de magazine virtuale straine care va conduce la disparitia sau absorbtia unui procent de aproximativ 60% din magazinele online romanesti”, a mai spus acesta. Exemplul Poloniei sustine teoria directorului pentru operatiuni europene al DotCommerce. La doi ani dupa intrarea in spatiul UE, circa 60% din companiile de IT atat online, cat si offline au dat faliment, iar pentru ca Romania nu are o politica coerenta de comunicare si o strategie corecta de marketing in ceea ce priveste magazinele online, risca sa treaca prin aceeasi situatie. “Exista insa si un aspect pozitiv. Odata cu integrarea in Uniunea Europeana, piata de comert online din Romania va inregistra o scadere a preturilor datorita scutirii de la taxa TVA a achizitiilor de produse in spatiul comunitar, ceea ce se traduce intr-o crestere a numarului de clienti”, este de parere Carmen Sebe.Ce se vinde pe InternetLa nivel mondial, piata de comert electronic este dominata de produse IT&C, carti si muzica, iar Romania pare a urma aceste tendinte, cel putin din punct de vedere cantitativ, conform studiului MCTI.Unul din patru magazine virtuale romanesti comercializeaza in prezent produse IT, in crestere cu 100% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Aceeasi cota de piata este inregistrata si de magazinele care vand telefoane mobile si accesorii foto sau video. De asemenea, si numarul magazinelor care vand carti s-a dublat, inregistrand o cota de piata de 15% in numarul total de magazine online, iar comerciantii de muzica si film s-au triplat ca numar, atingand o cota de piata de 10%. Cea mai mare crestere insa s-a inregistrat in domeniul vestimentar, unde piata a avut de suferit pana acum. In domeniul IT & Office exista aproximativ 155 de magazine online, in comunicatii sunt active 95 de magazine, la categoria vizual (foto, video) se incadreaza 140 de magazine, iar la auditiv (sisteme audio, MP3 playere, muzica) 118. Pentru cei care vor sa cumpere de pe Internet electrocasnice, acestia au la dispozitie 60 de magazine. Din gama produselor alimentare exista aproximativ 30 de magazine virtuale, cele farmaceutice se ridica la 35, iar cele de igiena depasesc 50. Exista de altfel si aproximativ 15 magazine online de arta, iar la capitolul vestimentatie, numarul magazinelor online a ajuns la aproape 50. Pentru abonamente la reviste si ziare online exista deja aproape 100 de site-uri. Restul magazinelor comercializeaza produse industriale sau auto, produse pentru copii, flori, cadouri, bilete de avion sau la diferite evenimente si concerte”Ca volum de vanzari, aproximativ 60% din tranzactiile inregistrate pe Internetul romanesc sunt pentru produse IT&C”, este de parere Madalin Matica. “Explicatia ar fi faptul ca marea majoritate a utilizatorilor de comert online sunt familiarizati cu acest domeniu, dar si cu computerul, Internetul si cardul bancar”, a mai spus acesta. De asemenea, o mare parte din tranzactiile online este directionata catre domeniul telecom achizitionarea de telefoane mobile si accesorii pentru acestea si plata facturii telefonice sau a cartelei prepaid, dar si catre turism rezervari de bilete de avion si camere de hotel.Perioada sarbatorilor are o contributie semnificativa asupra pietei de comert electronic. “In luna decembrie a anului trecut spre exemplu, au crescut foarte mult vanzarile online de aparate foto, laptop-uri si telefoane mobile, cat si cele de abonamente la publicatii online, vanzandu-se de 2,5 ori mai mult decat intr-o luna obisnuita”, a explicat Carmen Sebe. Cine face jocurile:Pe piata romaneasca de comert electronic exista un singur procesator de plati online, si anume RomCard. Acesta autorizeaza tranzactiile cu carduri bancare, deconteaza si proceseaza tranzactiile cu carduri si ofera solutia 3D Secure la cheie pentru bancile care accepta si emit carduri pentru servicii de comert online. De asemenea, in piata mai activeaza si integratorii de comert electronic Gecad ePayment, cu o cota de piata de 70%, si DotCommerce. Din domeniul bancar, patru banci ofera servicii de comert electronic – BRD, BCR, Raiffeissen si Banca Tiriac, toate acestea procesand platile online tot prin RomCard.
-
Sase avocati fondeaza o noua casa de avocatura
Biroul local al Linklaters, a doua firma de avocatura din lume dupa cifra de afaceri, a inregistrat la sfarsitul anului 2006 cel mai mare exit de personal din 2001 incoace. Sase avocati in frunte cu Adrian Bulboaca, managing associate si coordonatorul echipei de banking & finance al biroului local Linklaters, au parasit echipa, cooptand doua secretare si un translator, pentru a pune bazele unei noi case de avocatura.Avocatii se bazeaza pe experienta acumulata intr-o firma de elita cu acoperire globala si pe calitatea serviciilor de asistenta juridica. Nou infiintata Bulboaca & Asociatii va transpune cultura vestica intr-o firma romaneasca si va oferi consultanta in materie de finantari, fuziuni si achizitii, real estate, concurenta sau litigii atat clientilor locali, cat si internationali. Fondatorii nu exclud posibilitatea unor aliante cu firme globale de avocatura, ca White & Case, Baker & McKenzie, DLA Piper, Allen & Overy si Freshfields Bruckhaus Derringer.Linklaters este unul din varfurile pietei de avocatura din Romania, estimata la 100 de milioane de euro in 2006. In ultimii cinci ani, de aici au mai plecat Daniel Badea, actualul managing partner al biroului Clifford Chance din Bucuresti, fondatorii firmei Radu Taracila Padurari Retevoescu, care a oferit consultanta pentru Millennium in cursa finala pentru BCR, si Marian Dinu, actualul sef al Directiei Juridice din Petrom.
-
Cursuri fulger de limbi straine
Odata cu companiile care fac business pe cele patru continente, cunosterea limbii viitorului partener de afaceri va deveni ?un bagaj? la fel de important intr-o deplasare de afaceri ca obisnuitul laptop.
Intr-o vizita la Moscova, un prietenos ?kak dela? (ce mai faci?) poate sparge gheata inaintea prezentarii documentelor, iar un ?obrigado? (multumesc) poate fi de-ajuns pentru a impresiona partenerul brazilian. Companiile sunt deja constiente de importanta acestui fapt si isi orienteaza angajatii catre cursuri ?fulger? inaintea fiecarei deplasari.
Fie ca sunt lectii pe suport electonic si managerii asculta CD-uri in limba respectiva, fie ca sunt cursuri cu un ?profesor mobil? care se deplaseaza in functie de pozitia ?studentului?, sau lectii online, principalele firme din domeniu inregistreaza cresteri ale afacerii de 150% pe an. -
4 milioane de euro in vagoane business
CFR Calatori a achizitionat recent 8 vagoane business pentru o suma estimata intre 3,6 si 4 milioane de euro. Vagoanele vor parcurge principalele rute din Romania: Bucuresti-Iasi, Bucuresti-Oradea, Bucuresti-Arad si Bucuresti-Timisoara, calatorii avand posibilitatea sa aleaga intre doua tipuri de clase business: business standard si business exclusiv. Pe 1 decembrie, primul vagon functionand in totalitate in regim business a strabatut ruta istorica Bucuresti – Alba-Iulia si retur, iar pe 10 decembrie, odata cu introducerea noului Mers al Trenurilor, au fost inaugurate si rutele Bucuresti-Oradea si Bucuresti-Timisoara.Un bilet la clasa business standard este mai scump cu 15 lei pentru distantele sub 250 km si cu 30 de lei pentru distantele peste 300 km. Preturile la clasa exclusiva, care ofera in plus mese mai consistente si scaune de piele, vor fi cu 25, respectiv 50 de lei mai mari fata de tariful actual la clasa intai. Practic, pentru cativa bani in plus, oamenii de afaceri romani se vor bucura de monitoare cu diagonala de 51 cm, modul pentru casti cu patru canale audio, bar cu frigider, cuptor cu microunde si expressor de cafea, cireasa de pe tort fiind reprezentata de accesul wireless la internet.
-
Viitor de vanzare
Alcatuirea unui portofoliu echilibrat de investitii este o sarcina pe cat de dificila pe atat de personala. Sa fie arta si actiuni, obligatiuni si imobiliare sau valuta si Steen? Cel putin aceasta este intrebarea pe care Ron Steen, in varsta de 19 ani, spera sa o aduca pe buzele a cator mai multi oameni de afaceri. In luna august Steen s-a pus pe el insusi la vanzare pe eBay. De fapt, o bucata din viitorul sau. Tanarul student aspirant vrea sa isi vanda 2% din toate castigurile sale viitoare celui care va licita mai mult, pretul de incepere fiind 100.000 de dolari. El vrea sa isi plateasca cu acesti bani studiile universitare.”Sunt un tip foarte inteligent si o investitie sigura”, spune el in prezentarea pe care si-o face pe eBay. Steen spune ca se asteapta sa castige mai mult de 125.000 de dolari pe an pana la varsta de 65 de ani, varsta pana la care un potential investitor si-ar amortiza o investitie de 100.000 de dolari. De fapt Steen ar trebui sa castige in medie 1,5 milioane de dolari pe an pentru ca investitia sa aiba un randament anual de 6%. Bineinteles ca propunerea de afaceri a lui Steen nu a convins pe toata lumea. eBay a sters licitatia lui Steen dupa numai 5 zile pe motiv ca a violat politica de caritate a site-ului. In plus bloggerii au semnalat ca in anuntul sau se gaseau greseli de ortografie. Deocamdata tatal lui Steen il ajuta sa isi plateasca studiile la Universitatea de stat California din Fullerton. Insa tanarul Steen spune ca este optimist in legatura cu sansele sale si ca un investitor va aparea pana la urma, ceea ce pune intr-o noua lumina conceptul de investitii in educatie.
-
Zbor deasupra unui cuib de business
Cateva mii de euro pe ora de zbor si zbori de la Bucuresti la Paris in mai putin de doua ore, cu tot cu check-in si ridicarea bagajului. Gustarile si sampania sunt incluse in pret.Fabrica Volvo Aero din Suedia. Discutie cu un inginer care se ocupa de intretinerea si mentenanta motoarelor de avioane private. “Este cea mai interesanta parte din munca mea”, spune suedezul. “Cand intra un motor de business jet in reparatii sau la testari, gasim tot felul de obiecte interesante blocate in reactor. Am gasit chei, bancnote si chiar un turban.” Marturia nu socanta, ci savuros de amuzanta a inginerului care repara motoare cu reactie dezvaluie impresionant de multe in doar cateva cuvinte. Pe larg, cert este ca proprietarii sau pasagerii de elita ai avioanelor private, purtatori de turbane, risipitori de bancnote sau posesori de chei care descuie usi importante se invart in cercuri inalte. Viata managerilor de multinationale sau a antreprenorilor care conduc afaceri de milioane de dolari este, intr-adevar, o goana perpetua dupa tranzactii, parteneriate si piete unde sa isi extinda companiile si sa isi plaseze fortele de vanzari. Doar ca goana continua devine un periplu elegant si comod pe rute europene sau transatlantice atunci cand oamenii de afaceri in cauza zboara cu avioane private, la bordul carora pot vorbi la telefon nestingheriti sau pot inchina un pahar cu vin frantuzesc de colectie. Tratament regesc, ar spune unii. Nivelul la care se fac afacerile in era noastra, ar recunoaste altii, mai realisti. Manageri romani sau straini, dar care lucreaza pe piata romaneasca incep sa foloseasca frecvent business jet-uri care le ofera servicii impecabile, greu de gasit pe liniile comerciale, dar si confortul sporit al unui transport ultrarapid. Richard Moat, CEO al Orange Romania, Ali Ergun Ergen, director de dezvoltare in cadrul Baneasa Developments, sau Andreea Mihai, director de marketing pentru Carrefour Romania, au folosit de mai multe ori zboruri cu avioane private sau au inchiriat elicoptere pentru a se deplasa mai repede catre anumite destinatii. De ce au ales sa plateasca mii de euro pentru o ora la bordul unei aeronave de lux? Motivatiile sunt variate si includ timpul scurt de check-in si de imbarcare, mancaruri si bauturi rafinate, avantajul de a zbura cu toata echipa pentru a incheia un deal sau chiar alternativa ideala la infrastructura rutiera, cand trebuie sa acopere mai multe orase din Romania intr-o singura zi. Motivatiile nespuse, probabil, se refera si la “mana nevazuta a PR-ului”, care regleaza fin orice business – imaginea unei companii care detine sau foloseste un avion particular vorbeste de la sine pentru partenerii dar si pentru competitorii ei. Revista Fortune a realizat chiar un studiu care demonstra ca majoritatea corporatiilor de talie globala care detin business-jet-uri sunt mai profitabile si au incasari mai mari decat cele care foloseau liniile comerciale.Nevoile de mobilitate si flexibilitate ale acestor manageri au dat aripi unei intregi industrii a zborurilor de business. Sute de avioane private decoleaza zilnic de pe aeroporturi din toata lumea. Traficul de business s-a dublat in Romania in ultimii ani. De acest lucru profita operatorii locali precum Tiriac Air si Eurojet, companii care inchiriaza aeronave echipate VIP pentru curse interne si externe. Jucatorii de pe piata locala a zborurilor private se gandesc serios sa mai faca achizitii de avioane de lux pentru anii viitori, in timp ce managerii de top afirma cu siguranta ca vor apela la inchirierea avioanelor private pentru deplasari urgente. Intre timp, pentru cei care declara ca private jet-urile sunt capricii sau excentricitati “de import” ale companiilor, un sfat: ia priviti, nu cumva concurenta zboara chiar acum pe deasupra?
-
De 50 de ori mai multe masini de inchiriat
In urmatorii patru ani, 50.000 de masini ar putea fi disponibile pentru inchiriat pe piata romaneasca de rent-a-car. Potrivit estimarilor lui Dudy Perry, director general executiv al Sixt New Kopel, cel mai nou jucator de pe piata, exista mai multi factori care vor creste de 50 de ori numarul de masini existente. Printre acestia, cei mai importanti sunt turismul si dezvoltarea de noi servicii ? cum sunt companiile de asigurari care folosesc masini inchiriate pentru a inlocui masinile asigurate avariate.In Romania, piata de rent-a-car este inca la inceput si, in ciuda prezentei unor jucatori internationali ca Hertz, Avis, Budget, Europcar, Sixt si National, flota interna cuprinde actualmente doar 1.000 de masini de inchiriat.In prezent, pretul de inchiriere al unui autovehicul pleaca de la 25 de euro pe zi, pentru o masina din clasa mini sau medie, si poate ajunge la cateva sute de euro pentru o limuzina, dar piata de rent-a-car va deveni mai permisiva. Cei care isi permit sa inchirieze un automobil sunt, cu precadere, oameni de afaceri sau turisti straini. Hertz, liderul de piata din Romania si din lume, are in principal clienti straini, din care 75% sunt oameni de afaceri veniti in Romania pentru o scurta perioada de timp, conform lui Jean-Alain Grumbach, director general al Hertz Romania.Daca pretul ar fi mai mic, clientii ar fi mai numerosi, insa problemele cu care se confrunta firmele de profil din Romania sunt legate mai ales de costurile de intretinere ale autovehiculelor: se consuma suspensii, amortizoare si cauciucuri mult mai mult decat in tarile vestice. Ratele de inchirieri cu 30-40% mai mari decat in tarile occidentale. Sistemul de “car replacement”, foarte uzitat in strainatate, prin intermediul caruia societatea de asigurari ofera clientului o alta masina daca a lui a fost avariata, desi este inca la inceput in Romania, reprezinta un mare castig pentru viitorul firmelor de rent-a-car si pentru clientii acestora. Deocamdata imaginea persoanei obisnuite care pleaca cu masina inchiriata in numai cateva minute este, inca, departe.
-
200 de milioane de euro, dati disparuti
Procurorii germani ancheteaza disparitia a 257 de milioane de dolari (200 mil. euro) din cadrul conturilor Siemens, intr-un caz de frauda care risca sa schimbe imaginea mediului de afaceri din Germania.Sase angajati sunt suspectati ca au colaborat pentru a transfera bani ilegal din conturile companiei germane spre alte conturi, iar ancheta se desfasoara concomitent in Germania, Elvetia, Italia si Ungaria. Procurorii au declarat ca directorul executiv al Siemens, Klaus Kleinfeld, nu este suspectat in aceasta frauda, chiar daca fostul director financiar si actualul director de real estate al companiei, Michael Kutschenreuter, se numara printre retinuti. Si alti membri din conducere sunt anchetati. In Elvetia, autoritatile cauta posibile conturi folosite pentru mita in vederea obtinerii unor contracte importante. Procurorii italieni isi concentreaza atentia asupra unor conturi bancare austrice controlate de un alt oficial al companiei Siemens, Karl von Jagemann, pe care-l suspecteaza de dirijarea directa a activitatilor de dare de mita, incepand cu mijlocul anilor ’90 si pana la sfarsitul anului trecut. Acesta a fost deja arestat, sub suspiciunea de frauda, deturnare de fonduri si spalare de bani.Suma lipsa a crescut treptat de la 20 de milioane de euro la inceputul anchetei la 100, iar apoi la 200 de milioane de euro si numarul persoanelor arestate a ajuns la sase. Siemens este, potrivit Wall Street Journal, compania cu cele mai mari vanzari din Europa, in domeniul tehnologiei, iar conducerea a declarat ca firma va colabora cu autoritatile germane pentru clarificarea situatiei, legand presupusa frauda de “acte individuale” in cadrul diviziei sale de cumunicatii fixe. Companiile din Germania sunt din ce in ce mai des implicate in scandaluri de coruptie si inselatorie, amenintand sa schimbe perceptia de cel mai propice loc pentru afaceri din lume.