BusinessMagazin

Tag: CSM

  • CSM cere preşedintelui Iohannis să întoarcă în Parlament legea salarizării

    Surse din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii au declarat că plenul CSM a decis luni transmiterea unei scrisori către preşedintele României prin care să solicite întoarcerea legii salarizării în Parlament pentru “dezbateri reale”, având în vedere diferenţele salariale dintre magistraţii de la judecătorii şi parchetele de pe lângă aceste instanţe şi ceilalţi.

    Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, a declarat, luni, nu ar trebui să existe diferenţe financiare între judecători şi procurori, acesta fiind motivul pentru care a cerut instanţei supreme, Avocatului Poporului şi preşedintelui României sesizarea Curţii Constituţionale pe legea salarizării.

    “Statutul de magistrat independent profesional al procurorului nu poate fi pus sub semnul întrebării. Nu se poate face o discriminare între diverse categorii de magistraţi. Puteţi vedea detaliat modul în care am motivat scrisoarea publică pe care am trimis-o la diverse instituţii şi sunt sigur că această problemă va fi clarificată în spiritul deciziilor Curţii Constituţionale”, a declarat Augustin Lazăr.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Camelia Bogdan, judecătoarea care l-a condamnat pe Voiculescu, exclusă din magistratură

    Acuzaţia care i s-au adus judecătoarei vizează faptul că a participat la un seminar pentru angajaţii APIA, fiind plătită de Ministerul Agriculturii, instituţie care era şi parte în dosarul judecat de Camelia Bogdan privindu-l pe Dan Voiculescu şi Institutul de Cercetări Alimentare. Camelia Bogdan este judecătoarea care a dat dispoziţii şi a făcut chiar o plângere penală la DNA, pentru recuperarea prejudiciului de 60 de milioane de euro, cauzat de Dan Voiculescu şi ceilalţi condamnaţi în dosarul ICA, cerând identificarea completă a averii omului de afaceri. Ea a dispus într-un proces şi confiscarea a 2 milioane de lei de la Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte.

    CSM a admis astăzi acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva judecătoarei Camelia Bogdan, de la Curtea de Apel Bucureşti şi a decis excluderea ei din magistratură, pentru „încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii”.

    Decizia poate fi atacată cu recurs la completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Hotărârea CSM, în care vor fi detaliate şi faptele pentru care s-a aplicat această sancţiune, cea mai dură prevăzută de lege, urmează să fie redactată în termen de 20 de zile, Camelia Bogdan având timp 15 zile să o atace, arată CSM.

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info

  • CSM: Afirmaţiile lui Călin Popescu Tăriceanu la adresa justiţiei, de o gravitate extremă

    “Având în vedere lansarea, preluarea şi amplificarea în spaţiul public, prin intermediul mass media, a unor grave afirmaţii, declaraţii şi mesaje cu privire la activitatea instituţiilor judiciare şi a magistraţilor, provenite în special din zona reprezentanţilor clasei politice, considerând că acestea au un real potenţial de afectare a independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei, culminând cu afirmaţiile lansate în spaţiul public la data de 6 februarie 2017, în cadrul interviului acordat postului britanic BBC News (British Broadcasting Corporation), de către preşedintele Senatului României, dl. Călin Popescu Tăriceanu, CSM, în calitatea sa de apărător al independenţei justiţiei, apreciază că afirmaţiile lansate în spaţiul public, prin care se conturează imaginea unui sistem judiciar care nu este independent şi a unor magistraţi care îşi desfăşoară abuziv activitatea, la comandă politică, cu încălcarea cadrului legal şi a libertăţilor civile, reprezintă afirmaţii de o gravitate extremă la adresa justiţiei din România”, potrivit unui comunicat de presă al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), remis marţi MEDIAFAX.

    Consiliul Superior al Magistraturii şi-a manifestat îngrijorarea şi, totodată, dezacordul faţă de exprimarea publică, cu depăşirea limitelor admisibile ale libertăţii de exprimare, a unor astfel de opinii.

    “Astfel de afirmaţii pot afecta nu numai independenţa, imaginea, credibilitatea şi prestigiul magistraţilor şi sistemului judiciar român, angrenat într-un amplu efort de reformă şi luptă împotriva corupţiei odată cu aderarea la Uniunea Europeană, apreciate pozitiv la nivel european şi internaţional, dar şi imaginea, prestigiul şi credibilitatea României în plan extern. Actualul context, determinat de adoptarea unor acte normative ce afectează în mod direct activitatea autorităţii judecătoreşti şi reacţiile societăţii civile faţă de acest proces, nu justifică în niciun fel lansarea unor afirmaţii care să depăşească limitele admisibile ale discursului politic public”, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertismentul CSM: Ordonanţa 13 poate intra în vigoare

    Direcţia Juridică a CSM susţine, într-un punct de vedere referitor la ordonanţa de abrogare a OUG 13, că în cazul în care actul normativ de abrogare va fi respins de Parlament, ordonanţa de urgenţă 13, de modificare a codurilor penale, va intra în vigoare.

    Direcţia Juridică a CSM a constatat că cererea de avizare a OUG 14 prin care s-a abrogat ordonanţa de modificare a codurilor a rămas fără obiect, având în vedere că a fost deja adoptată şi publicată în Monitorul Oficial.

    Pe de altă parte, în punctul de vedere înaintat plenului CSM, Direcţia Juridică atrage atenţia că dacă Parlamentul respinge prin lege ordonanţa de abrogare OUG 13 intră în vigoare. Juriştii CSM fac referire la alin. (3), art. 64 din Legea nr. 24/2000, potrivit căruia “abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial. Fac excepţie prevederile din ordonanţele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare şi au fost respinse prin lege de către Parlament.”

    Astfel, precizează Direcţia Legislaţie, “în cazul în care Parlamentul nu aprobă OUG nr. 14/2017 , OUG nr. 13/2017 îşi va produce efectele în integralitate”

  • Judecătorul Cristi Danileţ: OUG de abrogare conţine un articol neconstituţional

    ”Şi totuşi este o problemă: art. 25 alin 5 Codul de procedură penală a respectat cerinţa impusă de CCR prin decizia 586/2047 în OUG apărut marţi noaptea, dar azi nu mai respectă această cerinţă în OUG 14/2017, care o înlocuieşte. Aş vrea să cred că este o eroare a Guvernului. Oricum, ea va putea fi corectată de Parlament în procedura de aprobare a OUG”, a scris Danileţ pe Facebook.

    El a argumentat acest viciu de neconstituţionalitate.

    ”Încerc să explic: acel articol din Codul de procedură penală spune că, dacă un dosar se prescrie, instanţa nu ar trebui să soluţioneze chestiunea prejudiciului, ci închide dosarul şi gata. Dar CCR a spus că trebuie să fie soluţionată şi această chestiune, chiar dacă dosarul se închide. Prin OUG 13 de marţi noaptea a fost corectat în acest sens textul. Dar prin OUG 14 se reia forma veche, care cuprinde acest viciu de neconstituţionalitate. Ca să fiu mai direct, OUG 14 e parţial neconstituţională, cu privire la un singur articol şi anume art 25 alin 5 din Codul de procedură penală. Dosarele însă nu sunt afectate, întrucât judecătorii aplică direct deciziile CCR”, arată judecătorul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Klaus Iohannis cere intervenţia Curţii Constituţionale: Este inadmisibil, inacceptabil, un scandal/ CSM a votat în unanimitate propunerea de a sesiza CCR

    Update 10.59 Iohannis: Magistraţii sunt indignaţi de felul în care guvernul a tratat modificarea Codurilor penale

    Justiţia din România este independentă şi magistraţii sunt “indignaţi” de felul în care guvernul a tratat modificarea Codurilor penale, fiind vorba de un conflict “evident”, în care CCR are “libertatea” chiar să anuleze acest act normativ, a declarat miercuri preşedintele Klaus Iohannis.

    “Am participat astăzii la şedinţa CSM pe care am condus-o. Prezenţa mea se datoreză faptului că avem o situaţie total neobişnuită. Guvenul a aprobat o Ordonanţă de Urgenţă noaptea, fără ca acest act să fi fost pe ordinea de zi, fără aviz CSM. Am aflat opinia membrilor CSM şi, din punctul meu de vedere, doamna preşedintă a CSM este hotărât să sesizeze CCR pentru un conflict între instituţii. Am constatat că toţi membrii CSM sunt solidari, în consecinţă vor discuta în continuare asupra acestor detalii. Eu plec mulţumit de aici, că am putut să constat o solidaritate în interiorul CSM şi am putut să aflu că practic întreg sistemul este de partea CSM. Justiţia în România este independentă, iar magistraţii sunt indignaţi de felul în care guvernul a a tratat acestă chestiune foarte sensibilă, modifcând Codul noaptea, fără aviz. Acest conflict este evident. Este important în primul rând să vedem că există acest conflict, să fie sesizată CCR, iar CCR are libertatea să ia decizia chiar şi să anuleze acest act normativ”, a comentat preşedintele Klaus Iohannis, după şedinţa CSM.

    Intrebat dacă ordonanţele date de guvern sunt cu dedicaţie, preşedintele a răspuns: “Nu vreau să intru în astfel de detalii. Au fost multe luări de poziţie şi multă lume a spus cu punct şi virgulă că sunt acte normative cu dedicaţie, au fost vehiculate nume, însă nu aceasta este problema. Problema este că, în acest fel, cum a procedat guvernul nu se poate proceda într-un stat de drept, or România este şi vrea să rămână un stat de drept. Dacă guvernul nu înţelege acest lucru, atunci se vor face paşii prevăzuţi de consituţie. Eu nu am abandonat absolut deloc ideea că România este şi rămâne un stat de drept. Pentru asta sunt preşedinte şi pentru asta fac acţiunile pe care le voi face în continuare”.

    Preşedintele Iohannis a mai spus că, “probabil, guvernul va trebui să explice public” situaţia determinată de aprobarea acestor acte normative.

    “Este inadmisibil să tot fugă de presă şi de explicaţii, a fost foarte inadecvat felul în care guvernul a prezentat aseara aceste concluzii si acte normative. La un moment dat va trebui să dea socoteală, să explice românilor de ce a procedat aşa şi nu altfel”, a spus preşedintele.

    Update 10:41 Plenul CSM a decis sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la OUG de modificare a codurilor

    Plenul CSM a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României cu privire la ordonanţa de modificare a codurilor penale, Klaus Iohannis fiind unul dintre cei care au ridicat această problemă în cadrul şedinţei consiliului pe care a prezidat-o.

    Preşedintele României a cerut şefului CSM sesizarea CCR în privinţa ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale, ordinea de zi a şedinţei consiliului fiind suplimentată cu un punct care prevede acestă solicitare. În unanimitate, plenul CSM a decis sesizarea Curţii Constituţionale.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Florin Iordache, ministrul Justiţiei: Graţierea este susţinută de asociaţiile profesionale. Mă voi întâlni cu premierul

    “Am avut discuţii şi cu reprezentanţii penitenciarelor şi cu asociaţiile profesionale. Nu trebuie să negăm faptul că, în acest moment, gradul de încărcare la nivelul penitenciarelor este foarte mare, în jur de 150%. Aceşti oameni, dacă au greşit, să îşi ispăşească pedeapsa, dar încercăm să creăm nişte condiţii umane. În acelaşi timp, trebuie să spunem un lucru foarte clar, că avem convenţii internaţionale, avem din partea CEDO sancţiunea plăţii multor milioane de euro datorită condiţiilor care există în penitenciare. Daca pornim azi constructia unui pentitenciar de 500-600 de locuri, timpul minim de realizare este de 5 ani, deci pana in 2021 gradul acesta de incarcare nu poate fi diminuat.

    Trebuie să luăm o decizie la nivelul Guvernului. La plecarea de la CSM mă voi întâlni cu prim-ministrul şi, în funcţie de decizia pe care o vom lua la nivelul Guvernului, vă informez. Voi discuta (n.r cu premierul) mi se pare un subiect foarte important, iar decizia trebuie să fie a Guvernului. Eu am argumentele tehnice şi spun ceea ce se întâmplă. Decizia este a Guvernului. Din punctul meu de vedere, nu trebuie avută în vedere amnistia, dar graţierea este un fenomen. Şi asociaţiile profesionale au susţinut graţierea, pentru că este un atribut al fiecărui stat în materie penală pentru un astfel de act de clemenţă.

    Dar, bineînţeles, cu eliminarea faptelor de corupţie, cu eliminarea faptelor grave împotriva persoanei si asa mai departe. In penitenciarele din Romania noi avem 19.000 de locuri. In momentul de fata avem peste 8.500 de detinuti in plus, avem in jur de 27.000 de detinuti pe cele 19.000 de locuri. In statele din intreaga lume mai sunt inca 11.000 de romani. Avem, practic, 39.000 de romani care ar trebui incarcerati, deci daca vin si cei din strainatate, gradul de ocupare este de peste 200%”, a declarat Florin Iordache.

    La discuţiile cu ministrul justiţiei, asociaţiile de magistraţi AMR şi UNJR au subliniat că pentru o eventuală lege a graţierii este necesară o dezbaterea publică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • L.C.Kovesi, despre acuzaţiile lui Sebastian Ghiţă: Nu comentez declaraţiile unui inculpat fugar. Am facut sesizări la CSM cu privire la afirmaţiile tendentioase. Am sesizat CNA cu privire la 12 emisiuni

    Procurorul şef al DNA Laura Codruţa Kovesi a refuzat să comenteze declaraţiile lui Sebastian Ghiţă privind unele întâlniri cu aceasta, calificându-l “un inculpat fugar”, care are dosare instrumentate de DNA, unele în judecată, “nu doresc să intru în dialog cu el”.

    Cele mai importante declaraţii:

    • Sper sa va reamintiti inca din aprilie cand de la tribuna Parlamentului a acuzat DNA si a facut afirmatii denigratoare si tendentioase. Nu comentez declaratiile unui infractor fugar.
    • În ceea ce priveste atacurile care sunt in ultima perioada cu privire la sistemul de justitie as avea mai multe comentarii. Sunt atacuri facute de inculpati care sunt cercetati in dosarele DNA. Acesta atacuri sunt facute datorita faptului ca DNA si-a permis sa deranjeze inculpatii. Am observat in ultima perioada ca desi am facut mai multe demersuri institutionale aceste atacuri au continuat. La sfarsitul anului trecut am facut sesizari la CSM cu privire la afirmatiile tendentioase. Am sesizat CNA cu privire la 12 emisiuni. Incepand de astazi am reluat dialogul institutional cu CSM. Raspunsul meu la aceste afirmatii il veti gasi in acea sesizare pe care il voi face public in momentul in care voi veni la birou.
    • Domnul ministru ne-a invitat la o discutie privind bugetul DNA, nevoia de a ne ajuta in ceea ce priveste resursele umane. Am profitat de aceasta invitatie pt a aduce pe masa toate aceste sesizari. Am depus in copie toate demersurile institutionale.
    • Nu pot sa va confirm in acest moment niciun fel de informatie cu privire la acest lucru.
    • Despre dosarul lui Sebastian Ghita: „In acest dosar noi am dispus masura controlului judiciar si obligatia de a nu parasi tara, masura unui filaj catre politia Romana. Noi ne-am luat masuri de precautie.”
    • Teza mea de doctorat este corecta, ea a fost verificata de 2 ori. Din punctul meu de vedere, subiectul este inchis. – a declarat Laura Codruta Kovesi dupa intalnirea cu ministrul Justitiei, Florin Iordache.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Klaus Iohannis: Nu şi-a imaginat nimeni că un hoţ se poate considera peste lege. Unii cred că li se cuvine

    Klaus Iohannis a declarat, vineri, la şedinţa CSM, că nimeni nu este mai presus de lege, precizând că “nu şi-a imaginat nimeni că un simplu hoţ are pretenţia să fie deasupra legii dar sunt unii care chiar au impresia că li se cuvine” acest lucru.

    “Vă felicit pentru alegerea în Consiliul Superior al Magistraturii. Ştiu că a fost destul de dificil parcursul până aici. (…) Greu de găsit o sarcină mai dificilă descrisă în mai puţine cuvinte, aceasta este sarcina dumneavoastră, să garantaţi independenţa justiţiei. De ce o fi aşa de important? Nu este doar importantă, este fundamentală, nicio democraţie, niciun stat de drept nu poate să funcţioneze fără o justiţie independentă. Justiţia independentă înseamnă că nimeni nu trebuie să se amestece în treaba judecătorilor şi procurorilor, dar şi că nimeni nu este mai presus de lege. Nu şi-a imaginat nimeni căă un simplu hoţ se poate considera sau are pretenţia să fie deasupra legii.

    Nu şi-a imaginat nimeni că un simplu hoţ se poate considera sau are pretenţia să fie deasupra legii dar sunt unii care chiar au impresia că lor poate li se cuvine să fie deasupra legii şi mă refer la persoane care, de regulă, au poziţii publice. Aşa ceva nu se poate”, a declarat şeful statului la şedinţa noului Consiliu Superior al Magistraturii.

    Preşedintele Iohannis a remarcat faptul că sunt politicieni care dau impresia că, dacă au dosar penal, condamnări tot sunt “băieţi buni” pentru că au luat multe voturi. Iohannis consideră că ar fi “o mare greşeală” dacă s-ar repeta “supunerea justiţiei politicului”, asemenea episoade mai întregistrându-se în trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CSM cere Parlamentului urgentarea adoptării legii privind Agenţia pentru recuperarea prejudiciilor

    Solicitarea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vine în urma aprobării, cu observaţii, în şedinţa de joi, a raportului Inspecţiei Judiciare privind respectarea dispoziţiilor legale referitoare la modalitatea de instrumentare a cauzelor, precum şi din perspectiva practicii judiciare a instanţelor judecătoreşti sub aspectul măsurilor dispuse pentru recuperarea prejudiciilor în dosarele penale având ca obiect infracţiuni de spălare de bani, evaziune fiscală, contrabandă şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

    Verificările Inspecţiei Judiciare au vizat identificarea cauzelor având ca obiect categoriile de infracţiuni menţionate, analiza modalităţii de derulare a procedurilor, prin raportare la durata afectată soluţionării cauzelor şi la motivele obiective şi subiective care au determinat prelungirea în timp a procedurilor, măsurile luate pentru asigurarea recuperării prejudiciilor, respectiv prezentarea datelor referitoare la valoarea prejudiciilor în respectivele cauze penale, cu scopul de a identifica metodele şi practicile pozitive, dar şi vulnerabilităţile şi factorii de risc, în limitele competenţelor instanţelor judecătoreşti.

    În urma verificărilor s-a constatat că în perioada 1 ianuarie 2013 – 1 aprilie 2015, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost înregistrate 61 de dosare, în diferite faze procesuale şi având ca obiect infracţiuni de spălare de bani, evaziune fiscală, contrabandă şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

    “Sub aspectul prejudiciilor înregistrate în aceste cauze, acestea se situează între limita minimă, de aproximativ 7.000 lei şi limita maximă, de peste 300.000.000 euro. În ceea ce priveşte dosarele de recurs şi recurs în casaţie, valoarea totală a despăgubirilor civile, stabilite în mod definitiv, este de 100.500 euro şi 52.927.756 lei”, se arată în comunicatul transmis MEDIAFAX.

    Din raport mai rezultă că pe rolul tuturor curţilor de apel şi instanţelor arondate, la nivelul lunii aprilie 2015, erau 2.152 de cauze având ca obiect infracţiuni de spălare de bani, evaziune fiscală, contrabandă şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, cele mai multe fiind înregistrate la Curtea de Apel Bucureşti şi instanţele arondate (367 dosare), iar cele mai puţine la Curtea de Apel Piteşti şi instanţele arondate (39 de dosare).

    S-a mai constatat că în perioada vizată de verificări, curţile de apel şi instanţele arondate au soluţionat definitiv 2.813 dosare cu obiectul categoriilor de infracţiuni menţionate, cuantumul prejudiciului stabilit de instanţele de judecată prin hotărâri definitive pronunţate în aceste cauze fiind la nivelul sumelor de 1.321.629.027,53 lei, 80.379.207,8 euro, 149.265.191,6 USD, 13.291 GBP, 8.199 CAD, 1.190 AUD, 2.120 CZK şi 1.528 NZD. Cele mai multe dosare s-au soluţionat la Curtea de Apel Bucureşti şi instanţele arondate (417), iar cele mai puţine la Curtea de Apel Piteşti şi instanţele arondate (69).

    “Inspecţia Judiciară a constatat o bună administrare a actului de justiţie în astfel de cauze, având în vedere că acestea se caracterizează prin complexitate, decurgând din numărul de fapte ori al persoanelor trimise în judecată, dar şi din probatoriul complex ce trebuie administrat. Totuşi, există şi unele deficienţe cu privire la celeritatea soluţionării cauzelor, a motivării soluţiei, lipsa de fermitate a unor instanţe în luarea unor măsuri, interpretarea diferită a unor texte de lege incidente şi cu privire la punerea în executare a dispoziţiilor din hotărârile penale referitoare la despăgubiri, confiscare şi măsuri asiguratorii”, se arată în raport.

    Potrivit sursei citate, în situaţiile în care s-a constatat că prelungirea duratei procedurilor este imputabilă magistraţilor, au fost demarate verificări prealabile. Astfel, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu în cazul a şase judecători, cu privire la existenţa indiciilor privind eventuala săvârşire a abaterii disciplinare reglementate de art.99 lit.h teza I din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor –”nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor”.

    “Pentru înlăturarea deficienţelor şi reducerea riscurilor în cazul vulnerabilităţilor constatate, Secţia pentru judecători a Consiliului a dispus luarea măsurilor administrative care se impun de către preşedinţii de instanţe, precum şi cu privire la intensificarea activităţii de învăţământ profesional tematic în materia executării civile şi penale, atât la nivel descentralizat, cât şi prin Institutul Naţional al Magistraturii”, se arată în comunicatul trimis de CSM.