BusinessMagazin

Tag: creditori

  • Preţurile petrolului scad cu peste 1 dolar pe fondul crizei din Grecia

    Banca Centrală Europeană a menţinut dar a îngheţat nivelul de finanţare a băncilor elene prin programul de asistenţă de urgenţă ELA, în urma eşuării negocierilor dintre autorităţile elene şi creditori, respectiv Comisia Europeană, BCE şi FMI.

    În aceste condiţii, autorităţile elene nu au avut altă soluţie decât să închidă băncile până după referendumul referitor la măsurilor de austeritate, programat pe 5 iulie.

    Preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, este în declin cu 1,36 dolari, la 61,9 dolari pe baril, atingând cel mai redus nivel de după 5 iunie.

    Cotaţia petrolului de referinţă pe piaţa americană este în scădere cu 1,25 dolari, la 58,38 dolari pe bari, nivel minim după 9 iunie.

    Analiştii anticipează că preţurile petrolului vor continua să aibă o evoluţie negativă în această săptămână, înainte de referendumul de duminică.

    Un alt factor care ar putea influenţa preţurile ţiţeiului în această săptămână este evoluţia negocierilor referitoare la programul nuclear iranian. Duminică, oficiali occidentali au sugerat că autorităţile de la Teheran dau înapoi în privinţa angajamentelor asumate într-un acord interimar convenit în urmă cu trei luni. Oficiali americani şi iranieni au spus la rândul lor că discuţiile privind acordul final ar putea depăşi termenul limită fixat pentru 30 iunie.

  • Avea 80 de magazine de lenjerie intimă în România şi exporta în 50 de ţări. Acum este în insolvenţă, cu datorii de 4 ori mai mari decât cifra de afaceri. Povestea Jolidon

    Retailerul de lenjerie intimă Jolidon, creat acum circa două decenii de antreprenorul local Gabriel Cârlig a intrat în insolvenţă la cererea creditorului J.I.E., potrivit tribunalului din Cluj. Potrivit deciziei Tribunalului au mai cerut insolvenţa mai mulţi creditoril. „Fixează termen de judecată pentru data de 23 septembrie 2015 (…). Dispune conexarea cererilor creditorilor A.B., DGMC, BCR S.A., AFM, S.C. M.E.S.R.L., S.C. A.S.S.R.L. ş.a. (…) cereri care vor fi analizate ca declaraţii de creanţă potrivit art. 66 alin. 6 din Legea nr. 85/2014.” Despre compania J.I.E. nu există date.

    CUM A AJUNS JOLIDON DE LA POVESTE DE SUCCES LA INSOLVENŢĂ

  • Tsipras: Grecia este pregătită să spună un “mare nu” unui acord prost cu creditorii

    “În cazul unei soluţii viabile, guvernul recent ales de poporul grec va suporta costul punerii în practică a acestui acord dificil. În lipsa acestei soluţii, ne vom asuma responsabilitatea de a spune un mare nu continuării politicilor catastrofale pentru Grecia”, a afirmat Tsipras în faţa reporterilor de la Atena, relatează Bloomberg.

    Negocierile dintre Grecia şi creditorii internaţionali sunt în pragul prăbuşirii, în timp ce miniştrii de Finanţe din zona euro se pregătesc pentru o reuniune joi, la Luxembourg, considerată a fi o ultimă şansă de a încheia un acord pentru deblocarea unor fonduri de 7,2 miliarde de euro.

    Banca centrală a Greciei a avertizat miercuri că ţara va intra pe drumul dureros al incapacităţii de plată şi al ieşirii din zona euro şi posibil chiar din Uniunea Europeană, dacă Guvernul şi creditorii internaţionali nu vor reuşi să ajungă la un acord referitor la reforme.

    Comisarul pentru Economie Pierre Moscovici a declarat că măsurile solicitate Greciei de către creditorii internaţionali sunt departe de a fi “nebuneşti”, el reacţionând astfel la avertismentul băncii centrale elene.

    Moscovici, fost ministru de Finanţe al Franţei, a spus că reuniunea de joi a miniştrilor de Finanţe din zona euro va fi dificilă, dar va avea ca obiectiv deblocarea negocierilor. El a precizat că vor fi discutate problemele pentru care există divergenţe, respectiv taxa pe vânzări, pensiile şi deficitul bugetar.

    Grecia are o datorie totală de 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

    Statul elen mai are de primit 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro care se încheie la sfârşitul lunii iunie. Grecia trebuie să plătească FMI în această luni datorii scadente în valoare de 1,6 miliarde de euro.

  • Grecia este, practic, în faliment: ”Am învăţat să supravieţuim cu nimic”

    La jumătatea lunii mai, Grecia a reuşit cu greu să plătească Fondului Monetar Internaţional o rată de 750 de milioane de euro, dintr-un fond de rezervă deţinut la instituţia financiară. Pentru restul lunii mai, membrii guvernului au găsit cu greu bani pentru acoperirea cheltuielilor. Pe 5 iunie însă, Grecia trebuie să plătească FMI 300 de milioane de euro, iar la nivelul întregii luni plăţile totalizează 1,6 miliarde de euro.

    „În acel moment totul se va sfârşi“, a spus un oficial elen, sub protecţia anonimatului. Ministrul de interne Nikos Voutsis a avertizat la rândul său că Grecia nu va avea bani să plătească ratele către FMI, în lipsa unui acord până pe 5 iunie.

    Ministrul de finanţe Yanis Varoufakis a încercat să tempereze temerile, el afirmând că până atunci se va ajunge la un acord cu creditorii internaţionali. În plus, Varoufakis a anunţat pe 26 mai o taxă suplimentară pe tranzacţii bancare şi impozitarea cu 15% a depozitelor bancare pe care cetăţenii greci le ascund în străinătate. Ministrul de finanţe atribuie impasul discuţiilor cu creditorii instituţionali insistenţei liderilor zonei euro şi FMI pentru mai multă austeritate. Blocajul negocierilor a dus la evaporarea lichidităţilor în Grecia, împingând economia în recesiune.
    Retragerile masive de fonduri din bănci şi dificultăţile tot mai mari ale ţării de a respecta obligaţiile financiare au relansat temerile legate de capacitatea ţării de a rămâne în zona euro.

    Într-o societate care s-a obişnuit de-a lungul multor decenii cu generozitatea guvernului, criza de lichidităţi are un impact distrugător. Universităţile, spitalele şi primăriile au dificultăţi să asigure serviciile de bază, iar serviciile de securitate, subfinanţate, pierd bătălia cu fluxul de imigranţi ilegali. De fapt, Grecia funcţionează deja ca un stat aflat în faliment. Apelul guvernului pentru conservarea de fonduri a fost făcut la nivel generalizat. Ambasadele şi consulatele, precum şi toate primăriile din ţară au fost obligate să pună toate fondurile disponibile la dispoziţia autorităţilor centrale. Spitalele şi şcolile au dispoziţii clare să nu facă niciun fel de angajări, în timp ce oficialii instituţiilor de securitate naţională se plâng că sunt presaţi să menţină misiunile aeriene şi maritime la un nivel minim, într-o perioadă în care migranţii din Africa şi Orientul Mijlociu se grăbesc către coastele Greciei. Chiar şi bancherii de investiţii, juriştii şi consultanţii care colaborează cu Ministerul de Finanţe au fost informaţi că cel puţin deocamdată activitatea lor este considerată pro bono.

    De la obţinerea primului program de salvare, în 2010, Grecia a fost obligată să reducă cheltuielile cu 28 de miliarde de euro, o sumă semnificativă într-o economie de 179 de miliarde de euro. O doză echivalentă de austeritate aplicată în Statele Unite, de exemplu, ar însemna scăderi de 2.600 de miliarde de dolari, potrivit estimărilor făcute de New York Times. În ultimele şase luni, finanţarea Greciei prin intermediul programului internaţional de susţinere, în valoare totală de 240 de miliarde de euro, a fost sistată din cauza dezacordului dintre guvernul de stânga condus de premierul Alexis Tsipras, liderii zonei euro şi FMI legat de măsurile de reformă necesare, statul elen fiind nevoit să restrângă şi mai mult cheltuielile.

    Pentru o generaţie de politicieni care au considerat cheltuielile guvernamentale şi împrumuturile ca un drept naţional din naştere, ideea de a cheltui doar banii disponibili este de neconceput. Dar pentru alţi greci, care vor ca tradiţia de împărţire a favorurilor către cei cu relaţii bine-situate să ia sfârşit, ultimii ani de austeritate reprezintă o lecţie valoroasă.

    „Nu mai există gratuităţi în această ţară. Partidele vechi nu au spus niciodată adevărul poporului. Acum trebuie să trăim din ceea ce producem“, a spus Kostas Bakoyannis, guvernatorul regiunii Greciei Centrale. Bakoyannis a efectuat un turneu prin 25 de primării pe care le coordonează şi a transmis acest mesaj bătrânilor din Teba, un oraş cu circa 36.000 de locuitori situat la aproximativ 150 de kilometri de Atena. Bakoyannis a fost ales în funcţie ca independent şi critică politicienii vechi şi noi, cu toate că el însuşi ale legături cu Partidul Noua Democraţie, de dreapta. Unul dintre bunicii săi, Constantinos Mitsotakis, a fost premier, iar mama sa, Dora, a fost ministru în diverse guverne.

  • Grecia şi creditorii internaţionali au început elaborarea unui acord tehnic

    “În cadrul Grupului Bruxelles, miercuri au început procedurile de elaborare a unui acord tehnic”, a declarat un oficial european, precizând că premierul de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, va fi în legătură permanentă cu liderii altor ţări europene.

    Potrivit oficialului citat, acordul tehnic va evita introducerea unor condiţii precum diminuarea salariilor bugetarilor sau a pensiilor, dar va include reformarea sistemului Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) şi o ţintă minimă privind deficitul bugetar.

    “Mai rămâne problema diferenţelor de poziţii între instituţii”, a explicat oficialul citat, referindu-se la Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană.

    “Dacă nu ar fi fost necesar un acord cu FMI, documentul ar fi fost semnat deja”, a spus oficialul citat.

    Ministrul elen de Finanţe, Yanis Varoufakis, a afirmat marţi că Grecia va plăti, pe 5 iunie, rata de 312 milioane de euro datorată Fondului Monetar Internaţional, precizând că, până atunci, se va ajunge la un acord cu creditorii internaţionali. Întrebat dacă Grecia va putea achita rata săptămâna viitoare, Yanis Varoufakis a declarat: “În mod clar, pentru că, până pe 5 iunie, se va ajunge la un acord cu creditorii”. Grecia trebuie să restituie Fondului Monetar Internaţional 1,6 miliarde de euro în iunie, în patru tranşe: prima rată, scadentă pe 5 iunie, este de 312 milioane de euro. În plus, Yanis Varoufakis a anunţat marţi o taxă suplimentară pe tranzacţii bancare şi impozitarea cu 15% a depozitelor bancare pe care cetăţenii greci le ascund în străinătate.

    Grecia a reluat marţi negocierile cu creditorii internaţionali pentru deblocarea asistenţei financiare, Yanis Varoufakis atribuind impasul discuţiilor insistenţei acestora pentru mai multă austeritate. Blocajul negocierilor a dus la evaporarea lichidităţilor în Grecia, împingând economia în recesiune. Retragerile masive de fonduri din bănci şi dificultăţile tot mai mari ale ţării de a respecta obligaţiile financiare au relansat temerile legate de capacitatea ţării de a rămâne în zona euro. Finalizarea cu succes a negocierilor cu creditorii ar debloca restul de 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere de 240 de miliarde de euro, dar discuţiile sunt blocate de refuzul Guvernului grec de a accepta reformele din sectorul pensiilor şi al muncii.

  • Grecia reia marţi negocierile cu creditorii, dar respinge în continuare austeritatea

    Purtătorul de cuvânt al premierului Alexis Tsipras a declarat luni că este posibil ca acordul cu creditorii să fie încheiat până la sfârşitul acestei luni, dar a recunoscut că există încă dezacorduri în domenii ca ţintele bugetare, taxa pe vânzări, pensii şi legislaţia muncii, relatează Bloomberg.

    “Insistenţa creditorilor pentru austeritate mai mare este subtilă, dar fermă. Guvernul nu poate şi nu va accepta un medicament care pe parcursul a cinci ani a fost mai dăunător decât boala”, a spus luni Varoufakis.

    Blocajul negocierilor a dus la evaporarea lichidităţilor din Grecia, împingând economia în recesiune. Retragerile masive de fonduri din bănci şi dificultăţile tot mai mari ale ţării de a-şi respecta obligaţiile financiare au readus temerile legate de capacitatea ţării de a rămâne în zona euro.

    Pe fondul acestor temeri, indicele ASE al bursei din Atena a scăzut luni cu 3,1%, cel mai mult în aproape trei săptămâni. În ultimele 12 luni, ASE a scăzut cu 32%, înregistrând una dintre cele mai slabe evoluţii între indicii bursieri importanţi analizaţi de Bloomberg.

    Cu numai cinci săptămâni înainte de expirarea ofertei de ajutor a zonei euro, Tsipras continuă să refuze să ia măsuri care ar agrava recesiunea.

    Statul elen mai are de primit 7,2 miliarde de euro din actualul program de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro, dar finanţarea este blocată, în lipsa acordului cu creditorii privind reformele.

    Purtătorul de cuvânt al guvernului a refuzat să spună luni dacă Grecia poate să respecte plata a 1,6 miliarde de euro către FMI, datorii scadente în luna iunie.

    Economistul şef al FMI, Olivier Blanchard, a afirmat luni, într-un interviu acordat publicaţiei Les Echos, că sistemul de pensii al Greciei este prea generos şi că numărul funcţionarilor publici este prea mare. El a adăugat că Grecia este încă destul de departe de măsurile credibile necesare să transforme deficitul bugetar substanţial în excedent.

  • Grecia anticipează că va încheia un acord cu creditorii în 10 zile

    Tsipras a discutat joi, până noaptea târziu, cu cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande, în speranţa accelerării unui acord care ar debloca asistenţa financiară pentru statul elen, relatează Bloomberg.

    “Credem că s-au maturizat condiţiile pentru ca discuţiile să progreseze în următoarele 10 zile şi să fie încheiat acordul”, a afirmat Sakellaridis la postul Skai TV.

    Guvernul de stânga al Greciei negociază de patru luni de zile cu reprezentanţii UE şi ai FMI un acord prin care să fie reluată finanţarea în cadrul programului de ajutor în valoare de 240 de miliarde de euro, din care statul elen mai are de primit 7,2 miliarde de euro. Discuţiile s-au blocat în privinţa pensiilor, a modificării legislaţiei muncii, a ţintelor fiscale şi a majorării taxei pe vânzări.

    Grecia are în luna iunie datorii scadente în valoare de 1,5 miliarde de euro, în afara salariilor şi pensiilor care trebuie plătite.

    Prima plată, de 300 de milioane de euro, către FMI, trebuie efectuată pe 5 iunie.

    “Guvernul vrea să respecte toate plăţile şi a dovedit acest lucru cu mari eforturi şi în condiţii foarte dificile. Planul este să acopere toate plăţile, cu prioritate obligaţiile interne şi apoi cele externe”, a spus Sakellaridis.

    În privinţa TVA, Sakellaridis a spus că Atena a propus mai multe niveluri, de 7%, 14% şi 22%, pentru a redistribui impactul şi a uşura povara pentru categoriile cu venituri mici. Creditorii vor însă niveluri de 11% şi 23%, insistând ca TVA în domeniul energiei să fie de 23%.

    “Într-un moment în care discutăm despre competitivitatea economiei elene şi reducerea costurilor de producţie pentru companii, nu se poate pune problema majorării taxei pe electricitate la 23%”, a explicat purtătorul de cuvânt.

    El a precizat că acordul cu UE şi FMI ar permite Băncii Centrale Europene (BCE) să includă Grecia în programul de suplimentare a lichidităţilor prin achiziţii de obligaţiuni.

  • Ai probleme cu rambursarea creditelor? Legea insolvenţei personale poate rezolva situaţia. Pricipalele prevederi ale proiectului şi când va intra în vigoare

    Undeva la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea intra în vigoare şi ar putea rezolva multe dintre situaţiile cu care românii care s-au creditat în franci elveţieni sau au rămas fără slujbă se confruntă. Deputaţii au aprobat miercuri proiectul de lege, după ce acesta a fost adoptat şi de Senat şi a fost avizat de Guvern anul trecut. Pentru ca legea să intre în vigoare, proiectul trebuie promulgat de preşedintele României şi publicat în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare la şase luni de la publicare.

    Procedura de insolvenţă a persoanelor fizice poate suspenda executările silite începute, opreşte acumularea de dobânzi şi penalităţi pentru întârzierea la plată şi protejează persoanele fizice de bună credinţă. Toate creanţele devin lichide şi exigibile şi toate actele unilaterale ale debitorului nu mai produc efecte. Legea asigură un echilibru între interesele debitorilor, persoane fizice, şi cele ale creditorilor. Legea reglementează trei tipuri de insolvenţă: cea pe plan de rambursare a datoriilor, procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active şi procedura simplificată de insolvenţă.

    Insolvenţa se aplică debitorului persoană fizică care are domiciliul în România, este în stare de insolvenţă şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de cel mult 12 luni, capabil să-şi execute obligaţiile aşa cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere; probabilitatea rezonabilă se apreciază prin considerarea cuantumului total al obligaţiilor raportat la veniturile realizate sau prognozate a fi realizate, faţă de nivelul de pregătire profesională şi expertiza ale debitorului, precum şi la bunurile urmăribile deţinute de acesta; cuantumul total al obligaţiilor scadente este cel puţin egal cu valoarea-prag (valoare-prag este cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active; este de 15 salarii minime pe economie).

    Debitorul aflat în insolvenţă va putea depune la comisia de insolvenţă o cerere de deschidere a procedurii pe baza de plan de rambursare a datoriilor. Dacă el consideră că situaţia sa este compromisă iremediabil, va putea solicita instanţei judecătoreşti deschiderea procedurii de insolvenţă prin lichidare de active.

    Cererea trebuie să cuprindă motivele care au condus la insolvenţă; numele sau denumirea creditorilor, datele acestora, precum şi valoarea şi tipul creanţei; acţiunile judiciare împotriva averii debitorului, inclusiv, dacă este cazul, procedurile de executare silită începute sau măsurile asigurătorii aplicate; demersurile de renegociere extrajudiciară a anumitor datorii angajate anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei;    statutul civil; statutul profesional; cuantumul veniturilor din muncă şi a celor asimilate acestora, al sumelor de bani cuvenite pensii în cadrul asigurărilor sociale ori reprezentând o altă categorie de prestaţii sociale, precum şi a oricăror alte venituri, inclusiv venituri cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală şi dividende încasate într-o perioadă de trei ani anterior depunerii cererii, precum şi schimbările previzionate ale veniturilor în următorii trei ani; bunurile debitorului, incluzând bunurile aflate în proprietate comună pe cote-parţi sau în devalmăşie, cu precizarea altor drepturi reale decăt dreptul de proprietate pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; conturile deschise la instituţiile de credit sau la societăţile de investiţii financiare de către debitor, precum şi conturile curente, alături de disponibilul din aceste conturi; creanţe al căror titular este debitorul, precum şi orice drepturi reale, altele decât dreptul de proprietate, pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; actele cu titlu gratuit, precum şi tranzacţiile de peste 10 salarii minime pe economie încheiate în ultimii trei ani anteriori formulării cererii; litigiile în curs sau finalizate în care debitorul este sau a fost parte, care ar putea să afecteze în orice fel patrimoniul acestuia.

  • Tsipras cere creditorilor Greciei să aibă curaj politic

    “Guvernul a dovedit că face tot posibilul pentru a ajunge la un acord onest cu UE, un acord onest şi în beneficiul ambelor părţi. Nu mai există o problemă tehnică pentru încheierea unui acord, este doar o problemă de voinţă politică”, a afirmat Tsipras în Parlamentul de la Atena, transmite Bloomberg.

    Miniştrii de Finanţe din zona euro, care se vor întâlni luni la Bruxelles, au semnalat că au avut loc unele progrese cu guvernul elen, deşi insuficiente pentru a debloca restul de circa 7 miliarde de euro din programul de susţinere de 240 de miliarde de euro.

    Ministrul olandez de Finanţe Jeroen Dijsselbloem a spus că perspectiva deficitului de lichidităţi al Greciei va grăbi ritmul negocierilor.

    În urma informaţiilor, acţiunile elene au urcat cu 0,3%, în timp ce randamentul obligaţiunilor cu scadenţă de 10 ani a scăzut cu 0,16 puncte procentuale, la 10,7%.

    “Din punct de vedere politic este un singur termen limită, sfârşitul lunii iunie, când se va încheia al doilea program de salvare”, a spus Dijsselbloem, preşedinte al Eurogroup, într-un interviu acordat joi publicaţiei Le Monde. El a adăugat că ar putea fi şi un alt termen, dacă problemele de lichidităţi ale Greciei vor deveni prea presante.

    Grecia mai are la dispoziţie mai puţin de o săptămână pentru a dovedi Băncii Centrale Europene (BCE) că vrea să ajungă la un acord cu creditorii. Incapacitatea autorităţilor elene de a înregistra progrese în discuţiile cu creditorii sau de a rambursa o rată de 745 de milioane de euro FMI, săptămâna viitoare, ar putea determina banca centrală să impună reguli mai stricte pentru furnizarea de lichidităţi băncilor elene.

    Atât Tsipras cât şi ministrul de Finanţe Yanis Varoufakis au spus că un acord cu creditorii, care ar permite reluarea finanţării statului elen, este aproape.

    Tsipras a discutat de două ori la telefon cu cancelarul german Angela Merkel, în această săptămână.

    “Sunt optimist că vom avea în curând un rezultat fericit în pofida dificultăţilor cu care ne confruntăm, cu ajutorul oamenilor vor reuşi să ajungem la un acord”, a afirmat Tsipras vineri, în Parlament.

    Guvernul elen şi-a exprimat în repetate rânduri încrederea că acordul este iminent, dar oficialii europeni au cerut de fiecare dată propuneri concrete, între care flexibilizarea legislaţiei muncii, reformarea sistemului de pensii şi a sistemului fiscal.

    Blocajul negocierilor a dus la retrageri masive de fonduri din băncile elene şi la noi temeri legate de viitorul Greciei în zona euro.

    “Europa lucrează într-un stil distant şi, după epuizarea tuturor alternativelor, face ceea ce este corect”, declarat joi Varoufakis, la BBC, el adăugând că probabil acordul nu va avea loc luni, ci în mod sigur în următoarele două săptămâni.

  • Tsipras ar putea consulta grecii dacă să accepte un acord contrar promisiunilor din campanie

    Tsipras a afirmat luni seara, într-un interviu acordat Star TV, că mandatul său este de a negocia un acord cu statele din zona euro şi FMI care să nu repete cercul vicios al austerităţii, nefericirii şi jafului, o soluţie cu perspective şi în cadru european.

    “Dacă acordul va depăşi acest mandat, atunci poporul elen trebuie să decidă, evident nu prin alegeri”, a spus Tsipras, întrebat fiind despre posibilitatea organizării de alegeri anticipate sau a unui referendum.

    Liderul coaliţiei anti-austeritate a spus că este încrezător că lucrurile nu vor ajunge până acolo, el subliniind că prezenta Greciei în zona euro este o problemă existenţială pentru Europa, cu implicaţii geopolitice.

    În interviul care a durat peste două ore şi jumătate, premierul i-a acuzat pe preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, şi Banca Centrală Europeană că tratează incorect Grecia şi îşi încalcă promisiunile.

    El şi-a exprimat dorinţa de compromis cu partenerii din zona euro, dar a subliniat măsurile luate de instituţiile europene, care au înrăutăţit situaţia Greciei.

    “Pe 18 februarie, BCE a luat o decizie neortodoxă din punct de vedere politic şi etic. A fost decizia de a limita la 9 miliarde de euro suma pe care băncile mari din Grecia o pot păstra în titluri de stat, în timp ce plafonul normal era de 15 miliarde de euro”, a arătat Tsipras.

    În opinia sa, decizia înseamnă că băncile greceşti şi-au pierdut capacitatea de a refinanţa obligaţiuni guvernamentale pe termen scurt de 6 miliarde de euro.

    Dijsselbloem ar fi dat asigurări că atunci când acordul de bailout va fi prelungit dincolo de luna februarie, ceea ce s-a întâmplat, plafonul va fi eliminat. Ministrul de Finanţe Varoufakis ar fi primit asigurări similare din partea colegilor săi din Eurogroup, prezidat de Dijsselbloem, dar angajamentele nu au fost respectate.

    “Greşeala noastră a fost că am lăsat problema la nivelul de promisiuni orale şi nu am cerut un angajament scris”, a spus premierul.

    Interviul a fost acordat în condiţiile în care autorităţile elene fac eforturi să strângă banii necesari plăţii pensiilor şi salariilor, până la sfârşitul acestei luni, mizând pe rezervele autorităţilor locale şi ale instituţiilor statului pentru respectarea unor obligaţii de peste 1,5 miliarde de euro.

    Reprezentanţii zonei euro au avertizat vineri că nu vor furniza Greciei niciun fel de ajutor înainte de prezentarea de către autorităţile elene a unui plan complet de reforme.

    Ministrul elen de Finanţe, Yanis Varoufakis, a fost înlocuit luni de la conducerea echipei de negociatori ai Greciei pentru deblocarea programului de salvare, după trei luni de discuţii fără rezultat şi o reuniune cu omologii din zona euro încheiată în dezacord.

    Coordonarea discuţiilor cu creditorii internaţionali a fost încredinţată secretarului de stat în Ministerul de Finanţe Euclid Tsakalotos, a informat luni un oficial guvernamental elen.

    Rolul lui Varoufakis se va limita la conducerea negocierilor politice cu statele din zona euro şi FMI.