BusinessMagazin

Tag: credit

  • Guvernul îndatorează România la foc automat: creditul guvernamental a crescut cu aproape 30% la finele lui iulie, faţă de perioada similară din 2019

    Creditul guvernamental a crescut în luna iulie cu 1,6 %  faţă de luna iunie şi cu 29,5% faţă de iulie 2019, soldul total ajungând la 133,5 miliarde lei, arată datele publicate marţi de BNR.

    În termeni reali, creşterea an la an a fost de 26%.

    Creditul guvernamental include creditul acordat administraţiilor publice (administraţia centrală, administraţiile locale, administraţiile sistemelor de asigurări sociale) în sumă de 10,49 miliarde lei, precum şi titlurile de natura datoriei emise de aceste sectoare instituţionale în sumă de 123 miliarde lei.

    La finele anului trecut, soldul creditului guvernamental se ridica la 116 miliarde lei, în creştere cu 10% faţă de decembrie 2018 (5,9 la sută în termeni reali). Ludovic Orban a fost desemnat premier în octombrie 2019, moment în care soldul se situa la 109 milioane lei. 

    În ultimele luni, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat constant de la bănci, prin emisiuni de titluri de stat, pentru a acoperi nevoile de finanţare, accentuate şi de criza creată de pandemia Covid19. 

    După primele şase luni, deficitul bugetar a ajuns la 45  miliarde lei, respectiv 4,17% din PIB.  În 2019, deficitul bugetar a fost de 48 miliarde lei, ceea ce înseamnă că la jumătatea anului 2020, deficitul bugetar este aproape cât tot deficitul din anul precedent.

    Guvernul a făcut la începutul lunii august a doua rectificare bugetară din acest an. Deficitul bugetar prognozat a crescut astfel de la 6,7% din PIB (3,6% prognozat la începutul anului) la 8,6% din PIB. Însă sunt mulţi alţi economişti care cred că acest deficit va fi depăşit. 

  • Tânăra care conduce activitatea de credite de retail pentru una dintre cele mai mari bănci din România: „Îmi practic meseria fără jumătăţi de măsură”

    ROL OCUPAT ÎN COMPANIE: Din rolul actual, pe care l-am preluat în 2016, sunt responsabilă de managementul portofoliilor de credite persoane fizice, precum şi de gestionarea şi îmbunătăţirea continuă a aplicaţiilor şi proceselor de creditare retail. Pe durata stării de urgenţă din 2020 şi cât a fost în vigoare OUG 37/2020, alături de echipa mea am depus toate eforturile pentru a putea susţine clienţii afectaţi de repercusiunile contextului economic dificil.
    CELE MAI IMPORTANTE ROLURI PROFESIONALE AVUTE PÂNĂ LA ACEASTĂ FUNCŢIE: Fac parte din echipa Garanti BBVA încă de la absolvirea studiilor universitare, în 2006. Îmi iubesc meseria, pe care o practic cu emoţie şi pasiune, dar fără jumătăţi de măsură. Anterior acestei funcţii am ocupat poziţia de retail underwriting manager.
    CEO/ANTREPRENOR ADMIRAT: Consider că brandul Dedeman este „The Romanian Dream” – o poveste antreprenorială românească de succes, care a reuşit să crească într-o piaţă concurenţială dominată de multinaţionale. Îi admir, prin urmare, pe fraţii Pavăl pentru viziune şi strategie de business, pentru cum şi-au diversificat operaţiunile şi au suţinut dezvoltarea mediului de afaceri local.

    Profilul Alinei Plătică a apărut în anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP DIN ROMÂNIA.

  • Reţeaua de farmacii Iris Pharm din Buzău a cerut 1,5 mil. lei prin IMM Invest pentru achiziţia de medicamente

    Lanţul de farmacii Iris Pharm din Buzău, una dintre ce­le mai mari reţele regionale, a solicitat un credit de 1,5 mil. lei prin programul IMM Invest pentru a cumpăra medicamente în cazul în care în piaţă va exista o problemă cu aprovizionarea, pe fondul pandemiei de Covid-19.

    „Am solicitat credit pentru apro­vizionarea cu medica­men­te. M-am gandit că e posibil să apară pro­bleme legate de circuitul de apro­vizionare. La momentul res­pec­tiv ne-am gân­dit că lucrurile vor merge mai greu din cauză că e posibil ca în anumite zone să fie mai greu de tranzitat şi am zis că e mai bine să avem o sumă de rezervă“, a spus pentru ZF Paul Negoiţă, managerul farmaciilor Iris Pharm.

    Iris Pharm este un business de 67 de farmacii din Buzău, prin­tre cele mai extinse lanţuri locale din retailul farma, cu afa­ceri de 36 mil. lei în 2019. Compania deţine farmacii atât în ora­şul Buzău, cât şi la sat, mizând şi pe dezvoltarea în mediul rural.

    În plină criză de Covid, mai multe medicamente pentru afecţiuni grave, dar şi cele uzuale, despre care s-a vorbit că ar trata simptomele noului virus, de exemplu paracetamol, au lipsit din farmacii sau au existat stocuri deficitare.

    În plus, autorităţile din mai multe state, inclusiv Ro­mâ­nia, au luat decizii de oprire temporară a exportului de medicamente, până când criza sanitară a fost stabilizată.

  • Cine este femeia care a construit ce mai mare lanţ de farmacii din România, evaluat la peste un miliard de euro. Ea devine prima femeie din clubul miliardarilor din ţara noastră

    „Sfatul meu pentru o tânără care îşi începe acum parcursul profesional este să fie hotărâtă şi să aibă răbdare. E nevoie de răbdare şi perseverenţă, dar şi de pregătire profesională şi de o perfecţionare continuă.”

    Pentru Anca Vlad, marcarea a 20 de ani de Catena şi a 30 de ani de antreprenoriat a reprezentat una dintre cele mai importante realizări recente, fiind „un moment de maximă mândrie şi o încununare a activităţii derulate în lumea businessului”.

    Pentru anul în curs, ea şi-a propus să consolideze poziţia de lider de piaţă a grupului, să continue ritmul de creştere din ultimii ani, orientarea către pacient, digitalizarea şi excelenţa operaţională fiind, de asemenea, „puncte cheie pe care ne concentrăm în vederea atingerii obiectivelor”.

    Cât priveşte leadershipul feminin, ea a observat că în primii 10 ani din parcursul său antreprenorial a fost marcată de surpriza de a vedea că în afara ţării femeilor li se acorda mai puţin credit şi erau considerate buni executanţi, nu decidenţi. „În acele vremuri, în  România, businessurile autohtone nu primeau credite, iar băncile din străinătate nu ofereau credit businessurilor conduse de femei. 

    A trebuit să fiu ajutată de un proprietar de business din Anglia, care a garantat pentru mine la obţinerea primului credit – de la Barclays. Aşa am putut începe dezvoltarea farmaciilor Catena. Mă gândesc la câte talente antreprenoriale s-au pierdut în acea perioadă din cauza acestor bariere”, povesteşte Anca Vlad. În opinia sa, femeile au o putere de anticipare mare şi o capacitate de analiză complexă, iar aceste calităţi îşi pun amprenta asupra performanţelor unui business. „Spiritul lor creativ le ajută mult în luarea deciziilor.” 

    Profilul Ancăi Vlad a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • De ce trebuie să susţină guvernul creditul comercial? Soluţii europene sau medievalism electoral?

    A apărut în dezbaterea publică proiectul susţinut de guvern de susţinere a creditului comercial printr-o schema de reasigurare. Aş vrea să explic mai întâi ce înseamnă acest lucru pentru cititorii acestui ziar.

    Creditul comercial este scutirea de plată imediată a facturii către furnizor. Adică, dacă eşti brutar şi cumperi făină, iar producătorul de făină aşteaptă trei luni până să îi dai banii, brutarul primeşte timp de trei luni credit comercial. Această practică este foarte des întâlnită în România, mulţi comercianţi sustinandu-şi afacerile tocmai prin acest credit comercial.

    Ca să înţelegem volumul de credit comercial din economia noastră este de trei ori mai mare decât creditul bancar, respective 383 de miliarde (credit comercial) versus 117 de miliarde de lei (credi bancar). În acelaşi timp, termenul mediu de plată al facturilor în România a ajuns la 114 zile, de două ori peste media europeană şi faţă de nivelul înregistrat în urmă cu un deceniu.

    Cifrele din tabelul următor ilustrează amplificarea creditului comercial în ultimul deceniu, în contextual în care companiile active în România au migrat accentuat dinspre creditul financiar (imprumutiri de la bănci) către creditului comercial (aprovizionarea de la furnizori cu termen de plată în viitor).

    Tabel 1. Evolutia creditului bancar vs comercial unic (cifre exprimate in miliarde RON)

     Anul

    Sold Credite acordate companiilor de catre banci

    Credite acordate companiilor pe termen scurt de catre banci

    Sold Creante comerciale

    Credit comercial unic (dupa ajustarea cu efectul de multiplicare)

    Termen  plata facturi in Romania

    (nr. zile)

    		  
     
     

    2007

    77

    23

    168

    56

    60

    		  

    2008

    99

    30

    213

    71

    80

    		  

    2009

    100

    30

    221

    74

    92

    		  

    2010

    107

    32

    249

    83

    98

    		  

    2011

    119

    36

    269

    90

    96

    		  

    2012

    121

    36

    296

    99

    100

    		  

    2013

    115

    35

    294

    98

    102

    		  

    2014

    109

    33

    321

    107

    104

    		  

    2015

    105

    32

    338

    113

    114

    		  

    2016

    102

    31

    307

    102

    104

    		  

    2017

    105

    32

    333

    111

    112

    		  

    2018

    110

    33

    371

    124

    114

    		  

    2019

    117

    34

    383

    128

    115

    		  

     

    Sursa: BNR (pentru creditul bancar), situaţiile financiare ale companiilor active în România (pentru estimarea creditului comercial)

    Acest fenomen amplifică interdependenţa între companii şi creşte riscul sistemic, respectiv propagarea efectelor negative de la o companie la alta. Astfel, o firmă care intră în insolvenţă în România şi nu îşi plăteşte facturile afectează negativ cel puţin 4 companii, acestea din urma având dificultăţi din cauza neincasarii facturilor şi fiind expuse riscului de insolvenţă, ceea ce poate duce la disponibilizări, creşterea şomajului şi diminuarea veniturilor publice alte statului, periclitând capacitatea acestuia de a interveni pentru susţinerea mediului de afaceri în contextul pandemiei Covid-19.

    Acum să ne ducem la relaţia dintre cele trei mari companii de asigurare a creditului comercial şi piaţă. Este important de menţionat, că în toate ţările Uniunii Europene aceste trei mari companii acoperă peste 90% din piaţă. Deci acest oligopol este şi în Germania, Franţa, Olanda, Polonia, etc. Astfel, aceste companii garantează facturile şi în felul acesta firmele care vând produsele ştiu că dacă nu îşi recuperează banii, firmele de asigurări le vor da banii înapoi. În acest fel se menţin liniile de credit comercial în piaţă şi firmele îşi continuua activitatea.

    Companiile de asigurări, au şi ele în spate companii de reasigurare. În contextul crizei Covid, foarte probabil că firmele de reasigurare vor cere celor trei asigurători să îşi reducă riscul şi să nu mai asigure orice factură, iar aceştia vor scădea numărul companiilor pe care le susţin. Daca această expunere va scădea, atunci şi creditul comercial va scădea, creând blocaje în economie.

    În urma consultărilor cu mediul de afaceri am primit la guvern foarte multe sesizări legate de întârzieri la plată, pentru că firmele nu mai încasează la timp, sau legate de faptul că din ce în ce mai multe firme nu mai dau marfă decât cu plata pe loc. Acest comportament al firmelor nu face decât să blocheze circuitul economic iar scăderea volumului de asigurări a creditului comercial va amplifica acest trend.

    Când discutăm despre beneficiarii acestei scheme nu trebuie să ne uităm la cei trei asigurători, care vor rezista oricum pe piaţă (aşa cum au făcut-o de peste 50 de ani, în orice condiţii adverse), scazandu-şi riscurile şi asigurând mult mai puţine companii daca statul nu le tine spatele ci la clienţii acestor companii. Aceşti beneficiari sunt de fapt cele 3 000 de companii care îşi asigura facturile şi vreo 60 000 de companii care primesc credit comercial de la aceste companii. De fapt cam 80% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din Romania şi cea mai mare zonă productivă a României. În acest fel, se susţin locurile de muncă şi afacerile din Romania şi se evită blocajele.

    Ironia face ca majoritatea statelor dezvoltate, precum Marea Britanie, Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Danemarca, Norvegia, Canada, Israel, etc. Iar în absolut toate ţările, cei trei asigurători au peste 90% din piaţă.

    Vă pun astfel întrebarea: Ar trebui guvernul să susţină creditul comercial jucând rolul de reasigurator şi să ajute companiile pentru a-şi păstra creditul furnizor? Sau ar trebui să cedeze unor presiuni populiste, fără nicio logică economică şi să accelereze blocajele din economie?

     

    Conf.Univ.Dr. Tănase Stamule, Decan al FABIZ-ASE (Facultatea de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine). 

    Consilier pe probleme economice al premierului României

     

  • Renault a luat împrumutul de 5 miliarde de euro garantat de stat

    Prodfucătorul auto Renault a finalizat miercuri contractarea creditului de 5 miliarde de euro garantat de guvernul francez, suma fiind menită să întărească finanţele producătorului auto pe fondul crizei generată de pandemie, relatează Reuters.

    Renault a spus că facilitatea de credit deneficiază de o garanţie din partea statului francez – care deţine o participaţie de 15% la Renault – de până la 90% din suma totală împrumutată.

    Băncile finanţatoare sunt BNP Paribas, Credit Agricole, HSBC France, Natixis şi SocGen.

    Constructorul auto a anunţat săptămâna trecută că intenţionează să reducă aproximativ 15.000 de locuri de muncă în întreaga lume, inclusiv 4.600 în Franţa.

  • Întrebările din spatele IMM Invest: antreprenorii nu ştiu de ce sunt refuzaţi la creditare

    •            Aproape 59.000 de firme mici şi mijlocii au aplicat pentru un credit garantat de stat prin programul IMM Invest

    •            Unele IMM-uri primesc refuzuri la creditare, dar nu primesc o justificare concretă

    •            Peste 450 de credite au fost deja aprobate în cadrul IMM Invest

    O rată de respingere foarte mare din partea băncilor, lipsa transparenţei privind criteriile de evaluare a dosarelor, dar şi comunicarea deficitară a autorităţilor cu privire la aspectele care ţin de program sunt printre principalele probleme din spatele programului IMM Invest. Programul oferă posibilitatea antreprenorilor din companiile mici şi mijlocii să obţină credite de la bănci cu garanţii de până la 90% oferite de stat.

    Până în prezent, aproape 59.000 de IMM-uri au aplicat pentru un credit garantat de stat prin programul IMM Invest, iar mai mult de 450 de credite au fost deja aprobate, potrivit datelor FNGCIMM (Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri), instituţia care gestionează programul.

    ”Una dintre problemele din cadrul acestui program este reprezentată de faptul că aplicanţii nu primesc justificare de la bănci dacă le este refuzată creditarea. Băncile nu şi-au făcut publice condiţiile de analiză, nu se ştie în funcţie de ce criterii acordă sau refuză creditarea prin IMM Invest. Fiecare bancă din program are propriile reguli de evaluare a dosarelor şi acestea nu sunt publice”, a explicat consultantul fiscal Valentina Saygo.

    O altă problemă este reprezentată de faptul că programul nu este suficient de bine explicat şi există sincope în comunicarea dintre autorităţi, bănci şi beneficiar.

    ”Există discuţii legate de acordarea unor garanţii suplimentare. Sunt diverse forme de garanţii cerute de bănci pe lângă cea de 80% (la firme mijlocii) sau de 90% (la firme mici şi micro) garantată de stat. Pentru ca banca să îţi acorde creditul, trebuie să acoperi cu garanţii în valoare de 100% valoarea creditului, uneori procentul ajunge la 110- 120- 130%. Dacă eşti într-o zonă de risc ridicată, garanţia trebuie să acopere şi până la 150%. Afacerile din HoReCa, saloanele de înfrumuseţare sau magazinele din mall-uri sunt printre business-urile care primesc un grad de risc ridicat”, a mai spus Valentina Saygo.

    Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a spus că va corecta astăzi, în şedinţa de Guvern, ordonanţa de urgenţă privind programul IMM Invest.

  • Autorităţi luate din nou prin surprindere: Au fost mai multe cereri decât se aşteptau la IMM Invest

    Peste 47.000 de cereri au fost depuse pe imminvest.ro, numărul solicitărilor pentru investiţii fiind dublu faţă de cel pentru capitalul de lucru. IMM Invest ajută firmele mici şi mijlocii care pot accesa credite cu garanţii date de stat.

    La aproape două săptămâni de la relansarea Programului IMM Invest sunt mult mai multe cereri depuse decât se aştepta iniţial.

    „Magnitudinea programului e dată şi de numărul de beneficiari. Sunt peste 47.000 de cereri depuse. Totodată ajutăm şi numeroase locuri de muncă, peste 613.000,” a spus Dumitru Nancu, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.

    Sunt 22 de bănci partenere în acest program care „şi-a dovedit necesitatea. Nu mă aşteptam ca nivelul solicitat pentru investiţii să fie dublu faţă de cel pentru capital de lucru”, a zis Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii.

    Programul IMM Invest România permite companiilor mici şi mijlocii afectate de criză să îşi asigure lichiditate pentru derularea activităţii sau pentru investiţii, prin accesarea creditelor cu garanţii date de stat. Plafonul de garantare alocat este de 15 miliarde de lei.

  • Întrebarea după această criză este: cine va mai dori să lucreze în firmele private, la patronii români?

    Căderea economică care va urma va fi cumplită, iar revenirea, chiar dacă va fi mai rapidă, nu va fi la acelaşi nivel de unde am lăsat-o.

    În România, când scriu acest articol, marţi seara, 7 aprilie 2020, unul din patru angajaţi a fost trimis în şomaj tehnic, adică peste un milion de români experimentează acest model.
    O parte dintre ei vor ajunge şi în şomajul tradiţional, pentru că firmele unde lucrau nu vor mai avea bani să-i ţină.
    Deja sunt aproape 200.000 de angajaţi care au fost disponibilizaţi, care şi-au pierdut jobul cu totul.
    Estimările indică faptul că în această criză economică România va depăşi 2 milioane de şomeri (în criza de acum zece ani s-au pierdut 700.000 de locuri de muncă): 1 milion de şomeri vor fi din forţa de muncă actuală, iar 1 milion de şomeri vor fi din românii care lucrau afară şi care nu vor mai avea unde să se întoarcă, pentru că economiile Italiei, Spaniei, Franţei, Germaniei, Marii Britanii etc. vor fi la fel de afectate.
    Înainte de criză, România avea 4,2 milioane de angajaţi în companii, din care aproape 1 milion lucrau în multinaţionale, iar 3 milioane lucrau la cele 540.000 de microîntreprinderi, companii mici şi mijlocii.
    Cel mai afectaţi vor fi cei care lucrează în aceste companii şi mai puţin cei care lucrează în multinaţionale sau la stat, unde pe lista de plată sunt 1,2 milioane de persoane, care se adaugă la cele 4 milioane din companii.
    Companiile româneşti mici şi mijlocii, plus microîntreprinderile sunt slab capitalizate, trăiesc de pe o zi pe alta şi se bazează pe creditul furnizor, adică pe marfa pe care o primesc şi pe care o achită într-o perioadă mai lungă de timp.
    Creditul furnizor este de trei ori mai mare decât creditul bancar, iar tot acest model blochează acum economia, având în vedere că toate firmele încearcă să ţină de bani şi să plătească cât mai târziu facturile.
    În criza de acum zece ani, în România au murit peste 150.000 de companii.
    Iar acum se estimează că va fi mai rău.
    Ca să reziste, antreprenorii români, oamenii de afaceri, patronii vor trece la restructurări masive, vor tăia joburi din organigramă şi vor reduce salariile.
    Cristian Hossu, unul din proprietarii companiei Universum, cel mai mare organizator de conferinţe şi târguri (după marile festivaluri Untold, Electric Castel, Summer Well, Neversea) şi care şi-a văzut businessul prăbuşit peste noapte, spune că discuţia nu este „cu cât se vor reduce salariile, ci dacă mai ai job sau nu”.
    Nici înainte patronii români nu erau iubiţi, dar în această criză vor deveni extrem de urâţi.
    Cei care lucrează în firmele româneşti private realizează că stau fără o plasă de siguranţă solidă, că firmele private româneşti sunt în bătaia vântului. Aşa că privirea se îndreaptă spre multinaţionale, adică firmele străine să vină cât mai repede şi să preia economia, varianta cea mai fericită, sau să vină statul şi să preia companiile private româneşti, ca să lucreze la stat.
    Acest sentiment era prezent şi înainte, având în vedere că salariile în multinaţionale şi la companiile de stat erau mai mari decât în companiile private româneşti, iar acum va deveni şi mai acut.
    Mai mult decât atât, există o plajă de angajaţi care sunt deja în partea a doua a vieţii, adică mai au 10-15 ani până la pensie şi realizează că viitorul nu mai este al lor, că nu prea au unde să se mişte, că nu pot s-o ia de la capăt şi că sunt puşi cu spatele la zid.
    Toţi aceştia vor deveni o masă extrem de furioasă, care va vota pentru stat, pentru armată şi pentru o conducere centralizată, autoritară.
    Capitalismul nu mai este o opţiune pentru ei şi nu vor mai crede în acest concept, în libera iniţiativă şi în posibilitatea de a face ceva pe cont propriu.
    În aceste condiţii, întrebarea este: câţi patroni români vor supravieţui acestei crize şi câţi angajaţi vor mai dori să lucreze pentru ei?

  • Termenul până la care poate fi depusă cererea de amânare a plăţii creditelor a fost majorat

    Termenul până la care poate fi cerută amânarea ratelor se măreşte la 45 de zile, de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, iar premierul Ludovic Orban a spus că modificările aduse ordonanţei prevăd ca în cazul creditelor ipotecare să nu se mai recurgă la capitalizare.

    Guvernul majorează termenul până la care poate fi trimisă cererea de amânarea a ratelor până la 45 de zile de la publicarea ordonanţei. Totodată, dacă cei care au restanţe la credite, au posibilitatea să le plătească până la momentul depunerii cererii.

    „Deci nu se mai capitalizează creditele ipotecare. Doi, se prelungeşte termenul până la care se poate depune cererea de către persoană fizică, sau persoană juridică şi trei, la 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, li se dă posibilitatea celor care solicită, ca până la momentul la care solicită, în caz că au restanţe la plata creditelor, să poată să-şi aducă creditele la zi”, a spus premierul Ludovic Orban.

    Ordonanţa de Urgenţă care prevede amânarea plăţii ratelor pentru credite, a fost retrasă luni de la publicarea în Monitorul Oficial pentru ca Ministerul Finanţelor să clarifice anumite prevederi.