BusinessMagazin

Tag: covid

  • OMS, îngrijorată de cazurile COVID din Ucraina. Penurie de oxigen şi griji din cauza poliomielitei

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii se aşteaptă ca valul COVID-19 în Ucraina să atingă vârful în octombrie, ceea ce ar putea aduce spitalele aproape de pragul de capacitate, a declarat luni directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, citat de Reuters.

    “Observăm acum o creştere a numărului de cazuri de COVID-19 în Ucraina. Estimăm că transmiterea ar putea atinge un vârf la începutul lunii octombrie, iar spitalele s-ar putea apropia de pragul lor de capacitate”, a declarat Ghebreyesus la conferinţa Comitetului Regional al OMS pentru Europa, desfăşurată la Tel Aviv.

    “Se preconizează o penurie de oxigen, deoarece principalele surse de aprovizionare se află în părţile ocupate ale ţării”, a spus el.

    Oxigenul este esenţial pentru pacienţii cu o serie de afecţiuni, inclusiv COVID-19 şi pentru cei cu alte boli critice care provin din complicaţii ale sarcinii, naşterii, septicemiei, etc.

    Invazia Rusiei în Ucraina din februarie a avut un impact major asupra asistenţei medicale, OMS confirmând peste 500 de atacuri asupra infrastructurii sanitare din această ţară, soldate cu aproximativ 100 de decese.

    Ghebreyesus a spus că războiul ar putea creşte răspândirea poliomielitei.

    “Suntem, de asemenea, profund îngrijoraţi de potenţialul de răspândire internaţională a poliomielitei din cauza deficienţelor în acoperirea vaccinală şi a mişcărilor masive de populaţie legate de război”, a spus el.

    Ucraina are o acoperire vaccinală scăzută atât pentru COVID, cât şi pentru poliomielită, o boală infecţioasă care afectează în principal copiii şi care poate provoca paralizie şi poate ucide în cazuri rare.

    Două cazuri de poliomielită au fost raportate în Ucraina în 2021.

    În acest an, Israelul, Marea Britanie şi SUA au raportat cazuri de transmitere a poliomielitei în marile oraşe, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la răspândirea mai largă a infecţiei.

  • Record de cazuri noi COVID-19 în Rusia, pentru ultimele 6 luni

    Numărul de cazuri a crescut în Rusia în ultimele şase săptămâni, alimentat de răspândirea unor noi variante foarte contagioase ale coronavirusului, anunţă Reuters.

    Bilanţul de vineri a fost cel mai mare număr de cazuri noi raportate într-o perioadă de 24 de ore din 10 martie.

    Rusia a fost una dintre ţările cele mai grav afectate de pandemie, în funcţie de numărul de decese, deoarece Kremlinul a evitat în mare parte restricţiile stricte în urma unui scurt lockdown în aprilie 2020, în timp ce vaccinarea a fost lentă.

  • Shenzhen extinde restricţiile COVID, în timp ce China se luptă cu mai multe focare de infecţie

    Unele părţi din Shenzhen, centrul tehnologic din sudul Chinei, au extins vineri restricţiile privind activităţile publice, dar nu au ajuns la un lockdown total, anunţă Reuters.

    În districtele de afaceri Futian şi Longhua din Shenzhen, unde se află un campus important al Foxconn, asamblorul de iPhone-uri al Apple, restricţiile au fost prelungite până duminică, în timp ce locuitorilor din mai multe zone din oraş li s-a cerut să lucreze de acasă dacă este posibil.

    Majoritatea celor aproape 18 milioane de locuitori din Shenzhen se află acum sub controlul COVID.

    În martie, oraşul s-a închis timp de o săptămână pentru a lupta împotriva infecţiilor comunitare, dar joi seara oficialii au încercat să liniştească zvonurile potrivit cărora un alt lockdown total ar fi iminent.

    Aceştia au declarat că oamenii pot pleca şi se pot întoarce la casele lor cu un test negativ făcut de mai puţin de 24 de ore.

    Vineri, oficialii au raportat 87 de noi infecţii cu COVID transmise la nivel local în Shenzhen la 1 septembrie, faţă de 62 cu o zi înainte. Opt dintre noile cazuri au fost în afara zonelor de carantină.

    În metropola Chengdu din sud-vestul ţării, care şi-a izolat joi cei 21 de milioane de locuitori, fabricile, inclusiv cele ale giganţilor auto Toyota şi Volkswagen, au menţinut producţia în regim de funcţionare autonomă în “circuit închis”.

    Limitarea a zeci de milioane de persoane intensifică provocarea pentru China de a amortiza impactul economic al unei politici „zero COVID”, care a ţinut graniţele sale în mare parte închise pentru vizitatorii internaţionali şi a făcut-o să fie un caz izolat în timp ce alte ţări învaţă să trăiască cu coronavirusul.

    Economiştii de la Nomura au declarat vineri că aşteptările pieţei privind o relaxare odată ce Partidul Comunist de guvernământ din China va finaliza în octombrie un congres care are loc o dată la 5 ani sunt optimiste. Nomura se aşteaptă ca restricţiile COVID să fie păstrate cel puţin până în martie, când are loc sesiunea parlamentară anuală.

    Chiar şi atunci “ne aşteptăm ca economia şi pieţele să treacă printr-o perioadă dificilă, deoarece oamenii vor fi fie dezamăgiţi de lipsa unei deschideri reale, fie vor fi copleşiţi de o infecţie COVID în creştere”, au scris economiştii.

  • Unul dintre cele mai mari oraşe din China izolează 21,2 milioane de oameni

    Unul dintre cele mai mari oraşe din China, Chengdu, izolează 21,2 milioane de oameni în lupta cu COVID. Sute de zboruri au fost anulate doar joi.

    Chengdu a anunţat 4 zile de testări masive COVID-19 în tot oraşul, iar locuitorilor li s-a cerut să rămână acasă începând de joi, de la ora 18.00, relatează Reuters. Familiile pot trimite câte o persoană pe zi la cumpărături de strictă necesitate.

    Zborurile spre şi dinspre Chengdu au fost reduse drastic, potrivit datelor Flight Master. La ora locală 10 a.m. de joi, acestea arătau că 398 de zboruri au fost anulate pe aeroportul Shuangliu din Chengdu, cu o rată de anulare de 62%. La aeroportul Tianfu din Chengdu, 79%, adică 725 de zboruri, au fost anulate.

    Chengdu este cel mai mare oraş care închis după ce Shanghai a fost blocat timp de două luni la începutul acestui an. E neclar deocamdată dacă blocajul va fi ridicat după testările în masă, care se desfăşoară până duminică.

    Alte oraşe mari, inclusiv Shenzhen, în sud, şi Dalian, în nord-est, au intensificat, de asemenea, restricţiile COVID în această săptămână, de la munca de la domiciliu la închiderea afacerilor de divertisment în unele cartiere mari.

    Măsurile reduc activităţile a zeci de milioane de persoane, intensificând provocările pentru China de a minimiza impactul economic al politicii „zero COVID”, care a ţinut graniţele Chinei închise în mare parte pentru vizitatorii internaţionali şi a făcut din China un caz izolat, în timp ce alte ţări încearcă să trăiască cu coronavirusul.

    Majoritatea restricţiilor sunt destinate să dureze deocamdată câteva zile, deşi două oraşe provinciale din nordul Chinei au prelungit uşor restricţiile dincolo de datele iniţiale.

     

  • Încep să se simtă adevăratele efecte ale Covid-19 pe termen lung: Tot mai multe studii certifică un număr vast de afecţiuni pe care coronavirusul le poate genera pe o perioadă lungă de timp

    În urma unei analize extinse, Financial Times prezintă concluziile doctorului David Strain, profesor la Universitatea Exeter, privitoare la pagubele pe termen lung cauzate de virusul Covid-19, în special în rândul pacienţilor în vârstă.

    După un consult pe care doctorul David Strain l-a realizat pe un pacient de 64 de ani, geriatrul britanic a avut parte de o realizare sumbră.

    Cu mai puţin de şase luni în urmă, medicul îl tratase pe bărbat de Covid-19. Acum, starea lui de sănătate se deteriorirase cu severitate: „Pacientul prezenta un accident vascular cerebral şi un delir foarte grav, premergător demenţei”, a declarat Strain. „Creierul bărbatului în vârstă de 64 de ani îmbătrânise dramatic.”

    Printr-o coincidenţă tulburătoare, în aceeaşi zi, Strain, care are sediul la Universitatea Exeter din vestul Angliei, a citit un studiu publicat recent, pe tema pagubelor pe termen lung cauzate de Covid-19. Lucrarea prezenta o serie de afecţiuni ale creierului prezente într-un grup de aproximativ 400 de persoane cu vârste cuprinse între 51 şi 81 de ani care s-au vindecat de coronavirus. 

    Întâlnirea a cristalizat credinţa lui Strain că noul virus a generat un fel de replici epidemiologice, lăsând oamenii susceptibili la o gamă largă de alte afecţiuni, ameninţând sistemele globale de sănătate care se luptă deja cu resurse insuficiente de funcţionare şi cu o populaţie îmbătrânită şi vulnerabilă. „Situaţia în cauză m-a făcut să realizez că aceasta este realitatea cu care ne vom confrunta inevitabil în viitorul apropiat”, spune el.

    Între timp, în februarie, o analiză a peste 150.000 de persoane înregistrate în bazele de date naţionale de asistenţă medicală de la Departamentul pentru Afacerile Veteranilor din SUA a sugerat că până şi unii pacienţi care nu fuseseră grav bolnavi de Covid au avut un risc crescut de probleme cardiovasculare timp de cel puţin un an după momentul infectării.

    Cercetătorii au descoperit că ratele unei serii largi de afecţiuni, cum ar fi insuficienţa cardiacă şi accidentul vascular cerebral, au fost substanţial mai mari la persoanele care s-au vindecat de Covid decât la persoanele similare care nu au fost infectate. O analiză separată a datelor VA, publicată în martie, a sugerat că, în „faza post-acută” a bolii, persoanele cu Covid „prezintă, de asemenea, un risc crescut de diabet”.

    „Ceea ce este deosebit de alarmant este că acestea sunt afecţiuni care pot chinui pacientul o viaţă întreagă”, spune Dr. Ziyad Al-Aly, şeful cercetării şi dezvoltării a Sistemului de îngrijire a sănătăţii din VA St Louis şi epidemiolog clinic la Universitatea Washington din St Louis, care a condus ambele lucrări de cercetare.

     

  • Primul focar COVID din Insulele Marshall de la izbucnirea pandemiei: mii de persoane sunt infectate

    Oficial, ţara are o rată de vaccinare de aproximativ 70%, deşi ministrul Sănătăţii consideră că aceasta ar putea fi mai mare. Insulele au avut foarte puţine cazuri de COVID pe tot parcursul pandemiei, deoarece nu au fost multe persoane care au călătorit în străinătate.

    În prezent, cazurile de COVID sunt în creştere în Insulele Marshall, iar naţiunea din Pacific se confruntă cu primul său focar.

    Înainte de valul actual de cazuri, nu a existat nicio transmitere în grupul insular, care este situat la aproximativ 2.500 de mile sud-vest de Hawaii şi la 3.000 de mile est de Filipine.

    Într-o postare recentă pe contul său de Facebook, ministrul Sănătăţii, Jack Niedenthal, a declarat că 75% dintre persoanele care au fost testate pe insula principală Majuro au avut rezultate pozitive.

    Înainte de actualul focar, în Insulele Marshall au fost raportate aproximativ 60 de cazuri de COVID pe parcursul pandemiei.

    Acum, peste 3.000 de persoane au fost testate pozitiv, dintre care peste 1.000 au fost testate pozitiv sâmbătă.

    Cifrele reale ar putea fi mai mari, deoarece ratele de raportare tind să fie mai scăzute în timpul weekend-ului. Potrivit ministrului Sănătăţii, şapte persoane au fost spitalizate şi două au murit.

    Populaţia insulelor este de aproape 60.000 de persoane, iar rata de vaccinare este de aproximativ 70%.

    Oamenii sunt sfătuiţi să apeleze la tratament clinic doar dacă suferă de simptome severe, cum ar fi dificultăţi de respiraţie, confuzie sau febră mare. Celor cu simptome uşoare li s-a recomandat să se odihnească, să bea apă şi să ia paracetamol. De asemenea, este puţin probabilă o închidere.

    „Unii sugerează închideri. Ca să spunem simplu, blocajele cu această variantă Omicron BA.5 nu funcţionează. Ştim acest lucru, atât dovezile istorice, cât şi cele ştiinţifice susţin acest lucru. După cum am aflat, această variantă a evoluat în Statele Federate ale Microneziei de trei ori mai repede decât a prezis iniţial modelul CDC. Acest lucru se explică prin faptul că în Micronezia majoritatea oamenilor trăiesc în case cu mulţi membri ai familiei”, a declarat Niedenthal.

    El a adăugat că, probabil, cazurile se vor epuiza în decurs de o lună.

    Insulele Marshall şi-au menţinut statutul de ţară liberă de COVID în ultimii doi ani prin restricţionarea călătoriilor în străinătate.

    Doi experţi de la Centrul pentru Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite au fost trimişi în insule pentru a ajuta la gestionarea epidemiei.

  • Criza COVID: Shanghai va redeschide toate şcolile la 1 septembrie

    Autorităţile din Shanghai, centrul financiar al Chinei, au declarat duminică că vor redeschide toate şcolile, inclusiv grădiniţele, la 1 septembrie, după luni de închideri din cauza COVID-19, potrivit Reuters.

    Oraşul le va cere tuturor profesorilor şi elevilor să facă teste pentru depistarea coronavirusului în fiecare zi înainte de a părăsi campusul, a anunţat Comisia Municipală de Educaţie din Shanghai. De asemenea, aceasta le-a cerut profesorilor şi elevilor să efectueze un „autocontrol al sănătăţii” cu 14 zile înainte de redeschiderea şcolilor.

    Shanghai a închis toate şcolile la mijlocul lunii martie, înainte de introducerea în carantină timp de două luni a întregului oraşului pentru a combate pandemia. În iunie, autorităţie le-au permis unor elevi de liceu şi de gimnaziu să se întoarcă în sălile de clasă, în timp ce ceilalţi au continuat să studieze acasă.

    Anunţul privind redeschiderea şcolilor aduce o mare uşurare pentru mulţi locuitori, dar temerile legate de închiderea COVID continuă să persiste, deoarece China promite să respecte politica sa dură în raport cu pandemia.

    Shanghai, cel mai populat oraş din China, a raportat sâmbătă cinci noi infecţii locale cu COVID, toate asimptomatice, în timp ce la nivel naţional au fost raportate 2.467 de cazuri.

  • Criza COVID: un feribot care lega două comunităţi cu peste 13 milioane de locuitori a fost suspendat

    Macao va suspenda serviciul de feribot care face legătura cu Shenzhen în China

    Feribotul nu va mai circula începând de vineri, au anunţat joi autorităţile din Macao.

    Măsura a fost luată pentru a reduce infecţiile cu COVID-19, la doar câteva zile după ce acestea restricţiile fuseseră relaxate.

    Serviciile de feribot au fost reluate pe 8 august.

     

  • Covid: Hong Kong reduce carantina la trei zile pentru a revigora călătoriile

    Hong Kong va reduce la trei zile perioada de carantină pe care trebuie să o petreacă cei care sosesc din străinătate, plus patru zile de monitorizare a stării de sănătate, aceasta fiind cea mai recentă măsură de relaxare a restricţiilor de călătorie, potrivit Bloomberg.

    Persoanele care sosesc în Hong Kong din străinătate vor trebui să petreacă trei zile în carantină la hotel, iar apoi vor putea să efectueze cele patru zile de monitorizare a stării de sănătate, a anunţat luni şeful executivului John Lee.

    Perioada de patru zile presupune reguli relativ lejere, călătorii putând să îşi părăsească locuinţele şi fiind restricţionaţi doar în locurile cu risc ridicat. Astfel, în timpul celor patru zile de supraveghere, călătorii pot merge în birouri şi centre comerciale şi pot lua transportul public, cu condiţia să facă zilnic un test rapid.

    Noile reguli intră în vigoare vineri.

    Relaxrea restricţiilor în ceea ce priveşte carantina a fost decisă după eliminarea suspendărilor de zbor din 7 iulie, care impuneau interdicţii rapide pe anumite rute dacă acestea aduceau din greşeală pasageri infectaţi cu Covid.

    „Vrem să reducem impactul carantinei asupra activităţilor noastre economice, precum şi asupra legăturii noastre cu lumea”, a declarat Lee în cadrul unei şedinţe.

    Regulile stricte – într-un moment în care o mare parte din restul lumii a renunţat la restricţiile Covid – au descurajat călătorii şi au subminat viitorul Hong Kong-ului ca centru financiar internaţional.

  • Jurma, despre valul 6 Covid: Este cel mai subestimat val de până acum din perspectiva testelor

    Medicul Octavian Jurma spune că au fost deja două zile în care cazurile noi se situează sub valorile din zilele echivalente din săptămâna trecută, dar atrage atenţia că valul 6 este cel mai subestimat val de până acum din perspectiva testelor.

    „În sfârşit pot să vă dau şi veşti bune. Am aşteptat şi datele de astăzi că să putem confirma debutul unui nou trend. Din fericire avem deja a doua zi în care cazurile noi se situează sub valorile din zilele echivalente din săptămâna trecută. De asemenea aceste valori se situează nu doar mult sub prognoza directă de duminică trecută, cât şi sub prognoza directă făcută duminică pe baza scăderii aceleraţiei săptămânale. Este prea devreme să confirmăm dacă asistăm la debutul unui platou sau al unei faze descendente, abia săptămâna viitoare vom şti”, a scris miercuri seara pe Facebook Octavian Jurma.

    Acesta spune că evoluţia valului 6 se suprapune surprinzător de bine peste cea a valului 2 în 2020, în perioada în care toate restricţiile au fost temporarar eliminate de suspendarea legii carantinei.

    „Din păcate evoluţia testelor temperează optimismul meu în această etapă a valului 6. În raportul cu numărul de cazuri, testăm cel mai puţin din întrega pandemie (cu excepţia valului 1 când nu prea aveam teste). Dacă în valul 5-Omicron în ianuarie, făceam în jur de 50,000 de teste pe zi (RT-PCR + Rapide) la 8,000 de cazuri, acum facem în jur de 25,000 de teste pentru 8,000 de cazuri. Cu alte cuvinte, rata de pozitivare este dublă în acest val 6 la acelaşi număr de cazuri faţă de valul 5, iar dacă ne raportăm doar la testele RT-PCR situaţia este şi mai dramatică. Mă mult, sunt judeţe unde nu se testează aproape deloc şi 5 judeţe fac 50% din testele din România”, afirmă specialistul.

    Conform acestuia, valul 6 este fără îndoială cel mai subestimat val de până acum din perspectiva testelor.

    El arată că rata de pozitivare este un indicator foarte important în pandemie şi reprezintă raportul între numărul de teste şi numărul de cazuri pozitive. În forma sa procentuală, rată de pozotivare spune câte cazuri pozitive depistăm la fiecare 100 de teste. Recomandarea ECDC este de a menţine rata de pozitivare sub 4%, iar la depăşirea pragului de 10% se consideră că am pierdut capacitatea de control a epidemiei prin mijloace epidemiologice, arată Jurma.

    El adaugă că săptămâna trecută rata de pozitivare a atins maximul istoric al pandemiei cu o valoare medie de 33.4% la 8,100 de cazuri noi, peste vârful atins în valul 5 de 33.1% la 30,000 de cazuri noi.

    „Nu cred că rata de pozitivare poate depăşi 50% în condiţiile în care marea majoritate a testelor sunt teste rapide pentru că ne apropiem de limita teoretică a acestora. Dacă ne-am baza doar pe teste RT-PCR ca în valul 2 din 2020, nu am putea confirma mai mult de 5,000 de cazuri pe zi la o rată de pozitivare de 100%! Este neîndoielnic că dacă am avea un nivel de testare similar cu cel de la începutul acestui an, numărul de cazuri ar fi depăşit deja 20,000 de cazuri pe zi încă de săptămâna trecută. Dincolo de dezamăgirea că avem o confirmare statistică a nivelului la care a ajuns interesul autorităţilor sanitare în pandemia de COVID-19, scăderea acestui indicator este de asemenea un motiv de optimism”, mai spune Jurma.

    Acesta susţine că un platou chiar şi la acest nivel înalt sau o scădere a numărului de cazuri ar da răgaz sistemului medical să se acomodeze la valul de internări care urmează inevitabil la 1-2 săptămâni după valul de infectări şi să se pregătească pentru o nouă fază de creştere a acestui val după deschiderea şcolilor.

    „Nu cred că vom asista la o reluare a creşterii rapid accelerate până în septembrie, aşa cum se aşteaptă şi autorităţile. De fapt dacă acest val a fost în realitate mai apropiat de valul 5 ca amplitudine, aşa cum sugerează curbă ratei de pozitivare, e posibil să vedem o fază descendenţa similară celei din valul 5. Să sperăm aşadar că luna august va fi caracterizată de o temperare a valului pandemic şi că valul de infectări va fi mai blând decât cele precedente. Vom afla asta doar săptămâna viitoare când în mod normal vom atinge şi maximul valului de internări la ATI decese”, spune medicul.