BusinessMagazin

Tag: coronavirus

  • Coreea de Nord se confruntă cu o epidemie de boli infecţioase pe fondul luptei împotriva COVID

    Liderul Kim Jong Un a trimis miercuri medicamente în oraşul portuar Haeju din vestul ţării pentru a ajuta pacienţii care suferă de „epidemie enterică acută”, a declarat agenţia de presă de stat KCNA, citată de Reuters. Nu a fost precizat numărul celor afectaţi de această boală.

    „(Kim) a subliniat necesitatea de a stăpâni epidemia cât mai repede posibil, luând o măsură bine închegată pentru a pune în carantină cazurile suspecte pentru a limita temeinic răspândirea acesteia, confirmând cazurile prin examinare epidemiologică şi teste ştiinţifice”, a precizat KCNA.

    Epidemia raportată vine în contextul în care Nordul se confruntă cu primul său focar de infecţii cu COVID-19. Luna trecută a fost declarată starea de urgenţă, pe fondul îngrijorărilor legate de lipsa vaccinurilor şi a proviziilor medicale.

    Agenţia de spionaj a Coreei de Sud a declarat anterior parlamentarilor că bolile transmise prin apă, cum ar fi febra tifoidă, erau deja răspândite în ţară înainte de a anunţa epidemia de coronavirus.

    „Bolile intestinale, cum ar fi tifosul şi shigeloza, nu sunt deosebit de noi în Coreea de Nord, dar ceea ce este îngrijorător este că vine într-un moment în care ţara se luptă deja cu COVID-19”, a declarat profesorul Shin Young-jeon de la Colegiul de Medicină al Universităţii Hanyang din Seul.

    Coreea de Sud este dispusă să coopereze cu Nordul pentru a face faţă epidemiei, dar Pyongyangul rămâne insensibil la orice ofertă de dialog, inclusiv la propunerea anterioară a Seulului de a furniza vaccinuri COVID, a declarat un oficial din cadrul Ministerului sud-coreean al Unificării care se ocupă de afacerile intercoreene, care a refuzat să îşi decline identitatea.

    În plus, provincia Hwanghae de Sud, în care se află oraşul Haeju, este regiunea agricolă cheie a Coreei de Nord, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la posibilul impact asupra situaţiei alimentare deja grave a ţării, cauzată de secetă.

    În timp ce posibilitatea ca boala nespecificată să se răspândească prin intermediul culturilor pare destul de redusă, cheia va fi dezinfectarea surselor de aprovizionare cu apă, deoarece este posibil să fie transmisă prin apă, a declarat Eom Joong-sik, expert în boli infecţioase la Centrul Medical al Universităţii Gachon Gil.

    Pyongyang a anunţat zilnic numărul de pacienţi cu febră, fără a preciza dacă sunt pacienţi cu COVID, aparent din cauza lipsei de kituri de testare. Experţii suspectează, de asemenea, o subraportare a cifrelor publicate prin intermediul mass-mediei controlată de guvern.

    Coreea de Nord a raportat joi încă 26.010 persoane cu simptome de febră, numărul total de pacienţi cu febră înregistrat în întreaga ţară de la sfârşitul lunii aprilie apropiindu-se de 4,56 milioane. Bilanţul deceselor legate de epidemie se ridică la 73.

    Nordul a declarat că valul COVID a dat semne de diminuare, dar Organizaţia Mondială a Sănătăţii a pus la îndoială afirmaţiile Pyongyangului la începutul acestei luni, spunând că, în opinia sa, situaţia se înrăutăţeşte.

  • Număr aproape dublu de cazuri de COVID-19, faţă de ziua precedentă

    Numărul cazurilor de COVID-19 diagnosticate în ultimele 24 de ore a fost de 404, cu peste 190 mai mare faţă de cel înregistrat anterior, potrivit statisticii realitate marţi de Ministerul Sănătăţii.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 404 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, cu 191 mai mult faţă de ziua anterioară.

    53 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 46 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 este de 465 cu 23 mai puţin faţă de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 52 persoane,cu 13 mai puţin faţă de ziua anterioară. Dintre cei 52 pacienţi internaţi la ATI, 47 sunt nevaccinaţi.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 37 sunt minori, toţi fiind internaţi în secţii, cu 7 mai mult decât în ziua anterioară şi 0 la ATI, la fel ca în ziua anterioară.

    Până marţi, 65.697 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SarsCov-2 au decedat.

    În ultimele 24 de ore INSP a raportat 4 decese ( 3 bărbaţi şi o femeie), fără decese raportate anterior intervalului de referinţă.

    Decesele au fost înregistrate unul la categoria de vârstă 40-49 de ani şi trei la categoria de vârstă 70-79 de ani.

    Toţi pacienţii decedaţi erau nevaccinaţi şi prezentau comorbidităţi.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 4.091 teste RT-PCR ( 2,219 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 1.872 la cerere) şi 11.824 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate
    13.138.186 teste RT-PCR şi 10.135.599 teste rapide antigenice.

  • Bilanţ COVID marţi, 31 mai! Câte cazuri şi decese au fost înregistrate în ultima zi a lunii?

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 491 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, cu 303 mai mult faţă de ziua anterioară. 74 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 50 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 este de 533, cu 14 mai puţin faţă de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 76 persoane, la fel ca în ziua anterioară. Dintre cei 76 pacienţi internaţi la ATI, 61 sunt nevaccinaţi.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 34 sunt minori, toţi fiind internaţi în secţii, cu 3 mai puţin decât în ziua anterioară.

    Până marţi, 65.684 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SarsCov-2 au decedat.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate de către INSP 6 decese (4 bărbaţi şi două femei), dintre care un deces raportat anterior intervalului de referinţă.

    Dintre cele 6 decese, unul a fost înregistrat la categoria de vârstă 50-59 de ani, 3 la categoria 70-79 de ani şi două la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi.

    Din totalul de 6 pacienţi decedaţi, 5 au fost nevaccinaţi şi unul vaccinat. Pacientul vaccinat care a decedat avea vârsta peste 80 de ani.

  • Aproape jumătate din cazurile COVID din ultima săptămână, în Bucureşti, Cluj, Timiş, Braşov şi Iaşi

    Institutul Naţional de Sănătate Publică informează că, în săptămâna 9 – 15 mai, 42.5% din cazuri înregistrate în Bucureşti, Cluj, Timiş, Braşov şi Iaşi.

    43.7% din cazurile confirmate s-au înregistrat la nevaccinaţi.

    Dintre cei vaccinaţi care s-au îmbolnăvit, 50% erau fie imediat după vaccinare, fie la mai mult de 6 luni de la ultima doză.

    48.8% din totalul deceselor s-au înregistrat în Dolj, Galaţi, Bacău, Călăraşi şi Bucureşti.

    65.9% din decesele înregistrate au fost la persoane nevaccinate.

    De la începutul pandemiei până în prezent, 86.4% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani.

    54.6% din decese s-au înregistrat la bărbaţi.

    93.6% din decedaţi aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

  • Fondatorul Microsoft, Bill Gates, a anunţat că are coronavirus. El este vaccinat şi starea sa este bună.

    Bill Gates a scris pe Twitter că a fost testat pozitiv pentru COVID-19, dar are simptome uşoare.

    „Am fost testat pozitiv pentru COVID-19. Am simptome uşoare şi urmez sfatul experţilor, izolându-mă până când voi fi din nou sănătos”, a scris Bill Gates.

    Fondatorul Microsoft a mai spus că este recunoscător că a puttu face toate vaccinurile la timp şi are parte de cele mai bune îngrijiri medicale.

     

  • ULTIMA ORĂ. Începe adminstrarea celei de a patra doze de vaccin anti-Covid, în România

    Din 16 mai 2022, în centrele de vaccinare şi în cabinetele de medicină de familie se poate efectua, la cerere, cea de-a patra doză de vaccin Comirnaty – Pfizer BioNTech, anunţă, miercuri, Ministerul Sănătăţii.

    Potrivit MS, administrarea dozei a 4-a de vaccin Comirnaty – Pfizer BioNTech este posibilă, după recomandările EMA şi ECDC.

    Astfel, începând din 16 mai 2022, în centrele de vaccinare şi în cabinetele de medicină de familie se poate efectua, la cerere, cea de-a patra doză de vaccin Comirnaty – Pfizer BioNTech.

    „Pot solicita vaccinarea cu doza a 4-a persoanele peste 18 ani care au fost vaccinate împotriva COVID-19 cu 3 doze de vaccin de tip ARN mesager. Vaccinarea cu doza a 4-a se poate efectua la minimum 4 luni după efectuarea celei de a 3-a doze. Se recomandă efectuarea dozei a patra de vaccin în special persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani”, anunţă MS.

    Dovada vaccinării cu doza a patra va fi reprezentată de adeverinţa de vaccinare, generată din Registrul Electronic Naţional de Vaccinări, sau de certificatul digital.

  • Studiu: Cazurile severe de COVID dau tulburări cognitive echivalente cu îmbătrânirea cu 20 de ani

    „Este foarte posibil ca unele dintre aceste persoane să nu se mai recupereze niciodată pe deplin”, a avertizat un profesor din Cambridge. Potrivit acestuia, aproximativ 400.000 de persoane din Marea Britanie ar putea fi afectate.

    Pacienţii care depăşesc infecţiile severe cu COVID suferă de aceeaşi deteriorare cognitivă prin care trec în general oamenii între 50 şi 70 de ani, a constatat noul studiu. Acest lucru este echivalentul pierderii a 10 puncte de IQ, potrivit echipei de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Cambridge şi Imperial College din Londra.

    Descoperirile lor sugerează că efectele infecţiei cu coronavirus sunt încă detectabile la mai mult de şase luni după boală, că recuperarea cognitivă este, în cel mai bun caz, treptată şi că poate avea impact chiar şi asupra persoanelor care au avut doar cazuri uşoare.

    Există tot mai multe dovezi că COVID-19 provoacă probleme cognitive şi de sănătate mintală de durată, pacienţii recuperaţi prezentând încă simptome la câteva luni după infectare.

    Simptomele pe care aceştia le raportează includ „oboseală”, „ceaţă cerebrală”, probleme de reamintire a cuvintelor, tulburări de somn, anxietate şi chiar tulburare de stres posttraumatic (PTSD), spun cercetătorii.

    Un studiu anterior realizat în Marea Britanie a constatat că aproximativ una din şapte persoane a raportat că are simptome care includ dificultăţi cognitive la 12 săptămâni după un test pozitiv.

    Deşi chiar şi cazurile uşoare pot duce la simptome cognitive persistente, până la trei sferturi dintre pacienţii spitalizaţi raportează că încă suferă de probleme cognitive şase luni mai târziu.

    Cercetătorii au analizat datele de la 46 de persoane care au primit îngrijiri spitaliceşti pentru COVID-19 la Spitalul Addenbrooke din Cambridge.

    „Persoanele au fost supuse unor teste cognitive computerizate detaliate la o medie de şase luni după boala lor acută, folosind platforma Cognitron, care măsoară diferite aspecte ale facultăţilor mentale, cum ar fi memoria, atenţia şi raţionamentul”, au declarat cercetătorii. Rezultatele au fost comparate cu cele ale unui grup de control.

    Studiul a constatat că aceşti supravieţuitori au fost mai puţin precişi şi au avut timpi de răspuns mai lenţi decât grupul de control, iar rezultatele erau încă detectabile şase luni mai târziu.

    Acest impact a fost cel mai puternic în cazul celor care au avut nevoie de ventilaţie mecanică, dar echipa de cercetători avertizează că şi pacienţii care nu au fost suficient de bolnavi pentru a fi spitalizaţi pot prezenta semne evidente de uşoară deficienţă.

    „Prin compararea pacienţilor cu 66.008 membri ai publicului larg, cercetătorii estimează că amploarea pierderii cognitive este similară, în medie, cu cea suferită în urma îmbătrânirii cu 20 de ani, între 50 şi 70 de ani, şi că aceasta este echivalentă cu pierderea a 10 puncte de IQ”, au spus ei.

    Supravieţuitorii au obţinut scoruri deosebit de slabe la sarcinile de raţionament analogic verbal, un rezultat despre care cercetătorii spun că vine în sprijinul problemei raportate în mod obişnuit, şi anume dificultatea de a găsi cuvinte.

    „De asemenea, ei au prezentat viteze de procesare mai lente, ceea ce se aliniază cu observaţiile anterioare post COVID-19 de scădere a consumului de glucoză cerebrală în cadrul reţelei frontoparietale a creierului, responsabilă de atenţie, de rezolvarea problemelor complexe şi de memoria de lucru, printre alte funcţii”.

    Profesorul David Menon de la Universitatea din Cambridge, autorul principal al studiului, a declarat: „Deteriorarea cognitivă este comună unei game largi de afecţiuni neurologice, inclusiv demenţa, şi chiar şi îmbătrânirea de rutină, dar tiparele pe care le-am observat – „amprenta” cognitivă a COVID-19 – era distinctă de toate acestea”.

    Profesorul Menon a adăugat: „Am urmărit unii pacienţi până la zece luni după infecţia lor acută, astfel încât am putut observa o îmbunătăţire foarte lentă. Deşi acest lucru nu a fost semnificativ din punct de vedere statistic, cel puţin se îndreaptă în direcţia corectă, dar este foarte posibil ca unele dintre aceste persoane să nu se recupereze niciodată complet”, a avertizat el.

  • Scad noile cazuri de coronavirus şi decesele

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.146 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID –19), cu 318 mai puţin faţă de ziua anterioară.

    155 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 104 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 este de 1.220 cu 31 mai puţin faţă de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 193 persoane, cu 19 mai puţin faţă de ziua anterioară.

    Dintre cei 193 pacienţi internaţi la ATI, 174 sunt nevaccinaţi.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 72 sunt minori, toţi fiind internaţi în secţii, cu 6 mai puţin decât în ziua anterioară. Niciun minor nu este internat la ATI.

    Până astăzi, 65.471 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SarsCov-2 au decedat.

    În intervalul 27.04.2022 (10:00) – 28.04.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 15 decese (7 bărbaţi şi 8 femei).

    Dintre cele 15 de decese, 3 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 4 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 6 la categoria de vârstă 70-79 de ani şi 2 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care prezentau comorbidităţi.

    Din totalul de 15 pacienţi decedaţi, 10 au fost nevaccinaţi, 4 vaccinaţi cu schemă completa şi 1 cu schemă incompletă. 1 dintre pacienţii vaccinaţi avea vârsta cuprinsă între 50-59 de ani, 1 avea vârsta cuprinsă între 60-69 de ani, şi 3 aveau vârsta cuprinsă 70-79 de ani. Toţi pacienţii vaccinaţi care au decedat prezentau comorbidităţi.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 7.059 teste RT-PCR (3.824 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 3.235 la cerere) şi 15.773 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 12.969.783 teste RT-PCR şi 9.694.058 teste rapide antigenice.

  • Cresc cazurile noi de coronavirus şi decesele. Un copil a murit din cauze asociate COVID

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.464 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 740 mai mult faţă de ziua anterioară.

    159 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 134 persoane au fost reconfirmate pozitiv

    În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 este de 1.251 cu 21 mai puţin faţă de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 212 persoane, cu 12 mai puţin faţă de ziua anterioară.

    Dintre cei 212 pacienţi internaţi la ATI, 192 sunt nevaccinaţi.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 79 sunt minori, 78 fiind internaţi în secţii, cu 2 mai mult decât în ziua anterioară şi 1 in ATI, la fel ca în ziua anterioară.

    Până astăzi, 65.456 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SarsCov-2 au decedat.

    În intervalul 26.04.2022 (10:00) – 27.04.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 26 decese (14 barbaţi şi 12 femei).

    Dintre cele 26 de decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 0-9 ani, 1 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 2 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 8 la categoria de vârstă 70-79 de ani şi 14 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    25 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care prezentau comorbidităţi, iar 1 dintre pacienţii decedaţi nu a prezentat comorbidităţi.

    Din totalul de 26 pacienţi decedaţi, 22 au fost nevaccinaţi şi 4 vaccinaţi. 2 dintre pacienţii vaccinaţi aveau vârsta cuprinsă între 70-79 de ani şi 2 aveau peste 80 ani. Toţi pacienţii vaccinaţi care au decedat prezentau comorbidităţi.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 7.903 teste RT-PCR (4.116 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 3.787 la cerere) şi 17.680 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 12.962.724 teste RT-PCR şi 9.678.285 teste rapide antigenice.

  • Situaţie alarmantă în Beijing din cauza coronavirusului. În Shanghai creşte numărul cazurilor

    Un focar de COVID-19 s-ar fi răspândit în capitala Chinei şi a pus autorităţile în alertă, în timp ce în Shanghai, după un lockdown de săptămâni întregi numărul de cazuri şi de decese continuă să crească, potrivit CNN.

    Beijingul încearcă să depisteze un focar de Covid-19 care s-ar fi răspândit în capitală de o săptămână, au declarat autorităţile oraşului în weekend. Există perspectiva ca în curând să fie puse în aplicare restricţii mai stricte, aşa cum este deja în alte oraşe chineze.

    Chaoyang, unul dintre cele mai mari districte ale Capitalei, a anunţat duminică faptul că va lansa trei runde de testare în masă a locuitorilorşi celor care lucrează în district, aproximativ 3,5 milioane de rezidenţi, conform ultimului recensământ.

    Anunţul a fost făcut după ce 11 cazuri au fost depistate într-o perioadă de 24 de ore, ceea ce a făcut ca oamenii să intre în panică şi să înceapă cumpărături, de teamă că se apropie un lockdown. Cartierul include centrul de afaceri şi o serie de ambasade străine, iar locuitorii se grăbesc să se aprovizioneze cu bunuri de bază, în ciuda asigurărilor date de autorităţi că există provizii suficiente.

    Oficialii din Beijing au declarat în weekend că urmăresc cazuri în mai multe districte. Capitala a înregistrat duminică 19 noi cazuri, ceea ce a făcut ca din 22 aprilie să fie 60 de cazuri, potrivit datelor de sănătate publicate luni dimineaţă.

    „Oraşul a cunoscut recent mai multe focare care au implicat mai multe lanţuri de transmitere, iar riscul de transmitere continuă şi nedetectată este ridicat. Situaţia este urgentă şi sumbră”, a declarat sâmbătă un oficial municipal, Tian Wei, reporterilor. „Întregul oraş trebuie să acţioneze imediat”.

    Presiunea pentru a limita focarul din capitală vine în timp ce cazurile continuă să crească în Shanghai, în ciuda lockdown-ului de săptămâni întregi care a dus la oprirea centrului financiar, însă fără niciun efect. Oraşul a raportat peste 19.000 de cazuri noi şi 51 de decese duminică, potrivit cifrelor oficiale publicate luni dimineaţă.

    Numărul zilnic de decese marchează un record de când oficialii oraşului au raportat pentru prima dată luna trecută decesele din epidemia în curs din oraş, deşi au fost ridicate întrebări cu privire la faptul că cifrele reprezintă toate decesele.

    În Beijing, autorităţile s-au mobilizat pentru a limita transmiterea, plasând mai multe comunităţi rezidenţiale din Chaoyang sub „management de control”, potrivit presei de stat., Acest termen înseamnă, de obicei, că rezidenţilor li se interzice să părăsească zona, ei fiind supuşi unor teste. Duminică, un oficial de district a avertizat că întreruperile în afaceri şi la locul de muncă sunt inevitabile în lupta împotriva epidemiei.

    Controlul va fi intensificat în grupurile de turişti din oraş, după ce au fost detectate cazuri în rândul unui grup de turişti, în principal vârstnici, care se află acum în carantină, au declarat sâmbătă oficialii. Cel puţin un sat dintr-un district din Beijing a fost închis.

    Graba de a stăpâni focarul vine în contextul în care în China cresc temerile că ar putea apărea măsuri mai severe, deoarece ţara menţine o politică strictă de „zero-Covid” pentru a elimina răspândirea virusului în fiecare focar.

    Această politică s-a confruntat cu cea mai mare provocare de la 1 martie, când varianta Omicron, extrem de transmisibilă, a declanşat mai multe focare simultane. Numărul de cazuri a crescut la niveluri fără precedent în China, din cauza unor focare mari în provincia Jilin din nord-estul ţării şi în Shanghai.