Tag: continuare

  • Boala care continuă să afecteze copiii şi adolescenţii, chiar dacă sunt vaccinaţi. Se poate răspândi tuşind sau vorbind

    94% dintre persoanele infectate cu oreion din SUA erau deja vaccinate împotriva bolii
    Aproape 91% din populaţia Statelor Unite a făcut cel puţin o doză din cele două de vaccin împotriva pojarului, oreionului şi rubeolei sau de vaccin ROR
    O a treia doză a vaccinului ar putea fi introdusă ca să combată epidemiile de oreion
    Cazurile de oreion continuă să circule în Statele Unite, în special printre persoanele care erau deja vaccinate împotriva bolii. Aproximativ 94% dintre copiii şi adolescenţii care au contractat acest virus extrem de contagios fuseseră vaccinaţi. Cazurile de oreion au scăzut anul trecut, comparativ cu cei şase ani anteriori, dar boala a continuat să circule în SUA, relatează NBC News.

    „Înainte, epidemiile de oreion la persoanele vaccinate nu erau comune, inclusiv la copiii vaccinaţi. Dar simptomele bolii sunt de obicei mai uşoare, iar complicaţiile sunt mai rare la persoanele vaccinate”, a spus Mariel Marlow, epidemiolog la CDC.

    Experţii nu sunt siguri de ce oamenii vaccinaţi fac oreion, dar mai mulţi factori par să influenţeze imunitatea vaccinaţilor, inclusiv lipsa expunerii anterioare la virus, imunitatea scăzută şi circulaţia genotipurilor pe care vaccinul nu le conţine.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Incidenţa COVID-19 în Bucureşti este 3,34 la mie

    Rata de incidenţă a cazurilor de coronavirus din Bucureşti este, luni,  3,34 la mia de locuitori.  Incidenţă sub cea raportată luni nu a mai fost în Bucureşti din 22 septembrie, când a fost o rată de infectare de 3,3 la mie.

    Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică, incidenţa COVID în Bucureşti a scăzut luni la 3,34, după ce duminică fusese la 3,7 cazuri la mia de locuitori.

    Sâmbătă incidenţa era de 4,05 la mia de locuitori.

    Cea mai mare rată a fost înregistrată pe 22 octombrie – 16,54, iar de atunci este în continuă scădere.

    Incidenţa a coborât pe 8 noiembrie sub 10 la mia de locuitori, iar pe 15 noiembrie sub 6.

  • Comerţul continuă să transforme oraşele

    Zece noi centre comerciale au fost inaugurate în ultimii doi ani, iar unul a primit deja o extindere. Pe lângă acestea, consultanţii spun că alte 13 urmează a fi deschise în următorul an, fiind deja în construcţie. Pe lângă proiectele deja avansate din punctul de vedere al construcţiei, alte zece urmează a fi demarate în 2022.

    În 2020 a intrat pe piaţa locală un nou dezvoltator de centre comerciale – Scallier din Polonia, care vizează oraşe mai mici, ocolite până acum de dezvoltatori. Primul său proiect este Funshop Park Roşiori, unde a venit cu o nouă galerie comercială alături de un al doilea magazin Lidl.

    Tot în 2020 a fost anunţat şi urmează a demara proiectul Ceetrus din Reşiţa pe o suprafaţă de 36 de hectare şi pe o durată de 15 ani.

    Dezvoltarea Cartierului Coresi din Braşov, începută în 2013, este un model de regenerare comunitară şi urbană în România, fiind primul proiect multifuncţional de o asemenea anvergură, ce aduce  împreună, într-un interval de 8 ani, funcţiuni comerciale, rezidenţiale, birouri, divertisment, spaţii comunitare şi spaţii publice, care valorifică şi multiplică oportunităţile locale.

    Fazele de dezvoltare de retail, office, divertisment şi hotel sunt corelate cu 3 faze de dezvoltare de rezidenţial, cu o anvergură totală de 49.200 mp şi 582 de unităţi (studio, 2 camere, 3 camere). În dezvoltarea de rezidenţial este prevăzut şi un Apart Hotel (11.500 mp şi 177 unităţi).

    Proiectul de regenerare urbană amplasat pe platforma industrială Mociur-UCMR Reşiţa a necesitat o serie de achiziţii de teren anevoioase  din punct de vedere juridic (2017 – 2020), caree s-au încheiat în 3 ani cu o achiziţie totală de 36 de hectare.

    La Braşov, unde Ceetrus, dezvoltatorul Cartier Coresi, a realizat cel mai amplu proiect de regenerare urbană al României, are în plan acum proiectul Coresi Business Campus, cu o suprafaţă de 60.000 mp, care reprezintă astăzi unul dintre cele mai mari campusuri de birouri din ţară. Companiile au la dispoziţie sport cornere şi spaţii verzi generoase în suprafaţă de 20.000 mp, atât de necesare în contextul actual.

    La sfârşitul anului 2021, spaţiul total aferent proiectului va însuma aproximativ 3.000 mp şi peste 250 de spaţii de birouri de diverse dimensiuni, după o investiţie totală de peste 1,3 milioane de euro.  Acesta este amplasat la parterul clădirii de birouri H1, o clădire de clasa A cu o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi, parte din Coresi Business Campus Braşov, unde sunt găzduite companii atât naţionale, cât şi internaţionale.

    Un alt exemplu de proiect care a schimbat un oraş este Iulius Palas din Iaşi, unde în proximitatea Palatului Culturii Grupul Iulius a dezvoltat un mall alături de clădiri de birouri, iar zona respectivă a devenit noul pol de atracţie din Iaşi.

  • O întrebare la care nimeni nu răspunde: De ce şcolile private îşi continuă cursurile, iar cele de stat nu?

    Elevii şi preşcolarii din şcolile de stat intră în o vacanţă de două săptămâni începând de luni, din cauza creşterii numărului de cazuri de COVID-19 în România, după cum a hoţărât  Comitetul Naţional pentru Situaţîi de Urgenţă în şedinţa de vineri.

    Cu toate acestea, şcolile şi grădiniţele private pot rămâne deschise pentru că Ministerul Educaţiei nu are temeiul legal pentru a reglementa acest lucru, după cum spune ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

    Cîmpeanu spune că articolul din decizia CNSU referitor la suspendarea cursurilor faţă în faţă din şcolile private, inclusiv în cele 21 de şcoli care funcţionează după programa altor state, nu a fost preluat în Hoţărârea de Guvern în care sunt prevăzute restricţiile ce intră în vigoare de luni.

    ”Ministerul Educaţiei nu are niciun temei legal pentru a reglementa vacanţa în şcolile şi grădiniţele private! Doar Guvernul poate face asta. Activitatea unităţilor de învăţământ privat (inclusiv cele cuprinse în Registrul Special), precum şi activitatea de tip after-school, fac obiectul prevederilor articolului 8 din Hotărârea CNSU nr. 91, fără implicarea Ministerului Educaţiei. Articolul 8.2 care reglementează funcţionarea unităţilor de tip afterschool a fost preluat în HG, dar Art. 8.1 care reglementează suspendare prezenţei fizice în şcoli şi grădiniţe private nu a fost preluat în HG”, a explicat Sorin Cîmpeanu, duminică, pe un grup dedicat jurnaliştilor acreditaţi la Ministerul Educaţiei.

    Guvernul poate reglementa activitatea şcolilor privat  doar prin excepţie, din motive pandemice, adaugă Cîmpeanu.

    ”Şi când spun şcoli private mă refer şi la cele care funcţionează după curriculum  româneasc, aprobat de Ministerul Educaţiei, şi pentru celelalte şcoli din Registrul Special, care funcţionează pe curriculum-ul altor state”, spune el.

  • Rata de infectare a ajuns marţi în Bucureşti la 14,71 la mia de locuitori

    Rata de infectare a ajuns marţi în Bucureşti la 14,71 la mia de locuitori. Este cea mai mare incidenţă de la începutul pandemiei.

    Conform DSP Bucureşti, rata de infectare a ajuns luni la 14,71 la mia de locuitori.

    Duminică, incidenţa era 13,6 la mie, în creştere de la 12,65 sâmbătă, iar luni a fost de 14,2.

    CMBSU a instituit obligativitatea purtării măştii de protecţie în toate spaţiile publice închise şi deschise.

    De asemenea, potrivit prefectului Alexandra Georgiana Văcaru, angajatorii, la stat sau la privat, care au mai mult de 50 de salariaţi sunt obligaţi să organizeze programul de lucru pe grupe. În completare STB va pune mai multe maşini pe trasee.

  • Dobânzile pe piaţa interbancară continuă să crească: ROBOR la 3 luni a ajuns joi la 2,10%, maximul ultimului an

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, şi-a accelerat tendinţa de creştere fiind cotat joi la 2,10%, faţă de 2,07% miercuri şi peste nivelul de la începutul anului, când era 2,01%.

    De altfel, valoarea de astăzi a ROBOR la trei luni este cea mai mare din ultimul an, un nivel similar fiind înregistrat în 7 octombrie 2020, potrivit datelor agregate de la BNR.

    Dobânda interbancară ROBOR la trei luni a oscilat în lunile de vară preponderent în jurul nivelului de 1,5%, iar în ultimele zile din august şi în septembrie, în special în ultima săptămână, a intrat pe o pantă ascendentă.

    Astfel, începând cu data de 24 septembrie 2021, când ROBOR la trei luni a fost cotat la 1,65%, indicele a continuat să crească zilnic astfel că majorarea înregistrată în perioada 24 septembrie – 7 octombrie a fost de peste 27%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni. Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Tot astăzi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, s-a majorat la 2,18%, de la 2,16% miercuri, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a urcat la 2,25% de la 2,22%.

  • Tensiune pe piaţa monetară: ROBOR la 3 luni continuă să urce rapid şi ajunge joi la 1,77%, peste dobânda de 1,75% la care băncile se pot îm­pru­muta de urgenţă de la BNR

    ROBOR la 3 luni, folosit pentru cal­cularea dobânzilor variabile la cre­di­tele retail în lei de acordate înainte de lu­na mai 2019, îşi continuă creşterea şi a ajuns joi la 1,77%, de la 1,74% ieri.

    Indicele a stagnat în lunile de vară, oscilând uşor în jurul valorii de 1,5%, dar a intrat pe o pantă ascendentă în ultimele zile din august şi în septembrie. Săptămâna trecută, Robor a sarit la 1,65%, după ce stagnase timp de 7 şedinţe la 1,61%.

    Deocamdată, ROBOR la trei luni se menţine sub nivelul de la începutul anului 2021, când era cotat la 2,01% pe an.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR. Indicele IRCC a scăzut aproape la jumătate faţă de prima valoare calculată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Dobânda la care băncile se pot îm­pru­muta de urgenţă de la BNR, prin fa­ci­li­tatea de credit Lombard, este de 1,75%.

     

     

  • Veşti proaste pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi nu-şi doreau să îl audă

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a crescut vineri, 24 septembrie 2021, la 1,65% după 7 şedinţe de stagnare la pragul de 1,61%.

    Pe piaţa interbancară, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate înainte de luna mai 2019, a staţionat şi ieri la 1,61% pe an, valoare la care urcase în 15 septembrie.

    Deocamdată, ROBOR la trei luni este sub nivelul de la începutul anului 2021, de 2,01% pe an.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR. Indicele IRCC a scăzut aproape la jumătate faţă de prima valoare calculată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Cursul de schimb leu/euro a scăzut ieri, după recordul atins miercuri. Cotaţia de referinţă anunţată ieri la prânz de BNR a fost de 4,9490 lei/euro, cu 0,01% sub nivelul de miercuri, când s-a înregistrat un nou maxim istoric, de 4,9495 lei/euro. Creşterea cursului valutar leu/euro de la începutul anului este de circa 1,65%.

     

     

  • Ce spun reprezentanţii asigurătorilor despre falimentul City Insurance. UNSAR: Impactul falimentului este semnificativ, dar clienţii sunt protejaţi şi piaţa va continua să funcţioneze

    UNSAR, representant al companiilor de asigurări din România, vede falimentul City Insurance ca având un impact semnificativ în piaţa localtă de asigurări, dar consideră că piaţa va continua să funcţioneze, iar clienţii sunt protejaţi de lege, au transmis reperzentanţii Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare-Reasigurare din România (UNSAR).

    “UNSAR a luat notă de decizia Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară privind o societate de asigurări care nu este Membră a asociaţiei. Impactul situaţiei este cu siguranţă important, însă piaţa asigurărilor RCA din România va continua să funcţioneze şi va depăşi această situaţie, iar deţinătorii de poliţe RCA emise de către acea societate şi păgubiţii sunt protejaţi de lege prin mecanismele de protecţie construite în acest sens.”

    Vineri, ASF a anunţat intrarea iminentă în faliment a asigurătorului City Insurace, liderul pieţei locale de asigurări. Compania intră în faliment pentru că nu are fondurile necesare cerute de ASF pentru a continua să funcţioneze şi să acopere daunele pe care trebuie să le plătească clienţilor.

    City Insurance avea afaceri de aprope 500 mil. euro, şi o cotă de piaţă de 45% pe piaţa RCA.

  • Protestele continuă în El Salvador: O parte din populaţia ţării doreşte eliminarea Bitcoin ca mijloc legal de plată

    Mii de protestatari au ieşit în stradă în El Salvador, nemulţumiţi de introducerea Bitcoin ca mijloc legal de plată, relatează BBC News.

    Preşedintele Nayib Bukele spune că moneda virtuală îi va ajuta pe salvadorenii care lucerază în străinătate să trimită bani acasă.

    Dar manifestanţii se tem că introducerea criptomonedei va aduce instabilitate şi inflaţie ţării din America Latină.

    Unii protestatari au dat foc unei maşini Bitcoin, în timp ce alţii deţineau pancarte pe care scrie „Bukele Dictator”.

    Săptămâna trecută, El Salvador a devenit prima ţară care a folosit moneda virtuală ca mijloc legal de plată, alături de dolarul Statelor Unite.

    Protestatarii s-au adunat în capitala San Salvador la cea de-a 200-a aniversare a independenţei ţării, ridicând pancarte pe care scrie „Nu vrem Bitcoin” şi „Respectă Constituţia”.

    Aceştia îl acuză pe preşedinte că foloseşte mijloace autoritare pentru a-şi menţine puterea.

    Bukele a trecut la consolidarea controlului asupra sistemului judiciar, care a aprobat recent candidatura sa pentru un al doilea mandat succesiv, în pofida limitelor constituţionale.

    „Este important să spunem în această dimineaţă: Destul! Ceea ce face guvernul este plin de aroganţă şi autoritarism!”, a declarat protestatarul Dora Rivera pentru agenţia de ştiri Reuters.

    Bukele încă se bucură de un sprijin puternic în El Salvador. Un sondaj realizat recent arată că preşedintele se bucură de susţinerea a 85,7% din populaţia ţării.