BusinessMagazin

Tag: Constitutie

  • Comisia de revizuire a Constituţiei, în impas. Chelaru: Fără înţelegere politică, activitatea inutilă

    Deputatul PNL Eugen Nicolăescu a a spus că acum este o altă conjunctură politică şi trebuie reluate discuţiile de la principiile şi temele revizuirii Constituţiei, în timp de senatorul PSD Ion Chelaru a arătat că, în prezent, comisia se află în faza de redactare a raportului asupra proiectului de revizuire.

    “Suntem într-o altă conjuctură politică şi în acest moment dorim să modificăm Constituţia, dar în nişte condiţii în care să ne putem afirma tezele şi credinţele noastre”, a afirmat Nicolăescu.

    “Suntem în faza de redactare a raportului pe reviziuire, dumneavoastră propuneţi să o luăm înapoi”, a replicat Chelaru.

    Membrii comisiei au decis, în final, să se întâlnească în 12 mai, pentru a vedea care sunt temele principale agreate de partide pentru a vedea dacă există un consens, sau dacă activitatea comisiei îşi mai are rostul.

    După şedinţă, preşedintele comisiei de revizuire a Constituţiei, Ion Chelaru a declarat că a constat o schimbare de opinie a parlamentarilor liberali şi nu crede că, în perioada următoare, se va putea desfăşura activitatea normală a comisiei.

    “Din păcate, am constatat o anumită schimbare a colegilor de la PNL, care probabil au o altă opinie în privinţa actulalului proiect, deşi împreună am lucrat doi ani şi jumătate.Intuind acest lucru ieri, la întâlnirea de la preşedinte, am ridicat această chestiune. Dumnealui a spus că susţine, în cadrul unui proces de modernizare a României, procesul de revizuire a Constituţiei. Am rugat să pună în discuţia colegilor liberali. Efectele le-am văzut astăzi, în sensul în care nu cred că, în perioada următoare, vom putea desfăşura activitatea normală a comisiei, colegii liberali urmând să aibă o opinie, după ce vor reanaliza textele asupra cărora au lucrat împreună cu noi. Sunt dezamăgit, dar o să-mi treacă, asta este în politică, întotdeauna părereile de la început nu sunt cele de la sfârşit”, a explicat Chelaru.

    El a adăugat că, în condiţiile în care nu există înţelegere politică, este discutabilă activitatea comisiei în continuare.

    “În această comisie nu se pot lua decizii decât cu votul a două treimi, în condiţiile în care nu există şi o înţelegere politică, este discutabilă activitatea în continuare a comisiei. Îmi pare rău, este o activitate de doi ani şi jumătate, a trecut un proiect de CC, Comisia de la Veneţia, încă sper la bunele intenţii şi la ideea de a face o Constituţie revizuită. Dacă nu, o să vedem la şedinţa pe care am convocat-o în 12 mai care este şi poziţia colegilor liberali, dacă mai agrează din textele adoptate, dacă mai continuăm procedura. Am dorit un proces de revizuire să aşeze Constituţia pe baze solide, să limpezească raporturile între instituţiile statului, pentru a nu apela mereu la CC, să introducem şi noţiunea de regiune în cadrul Constituţiei”, a adăugat Chelaru.

     

  • Zegrean: Modificarea perioadei de reţinere nu poate face obiectul revizuirii Constituţiei

    Augustin Zegrean a fost întrebat, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu preşedinţii Curţilor Constituţionale din Lituania şi Republica Moldova, despre propunerile privind mărirea duratei reţinerii, la revizuirea Constituţiei, el spunând că va răspunde la întrebare, deşi este sigur că va fi acuzat că s-a antepronunţat.

    “În Constituţia noastră, acum, se spune că durata reţinerii nu poate depăşi 24 de ore. Aceasta este o garanţie a dreptului la libertate, iar articolul 152 din Constituţie spune că nu pot face obiectul revizuirii, printre altele, garanţiile drepturilor fundamentale”, a declarat Zegrean.

    La rândul său, preşedintele Curţii Constituţionale a Lituaniei, Dainius Žalimas, a afirmat că în ţara sa măsura reţinerii este în acord cu legislaţia europeană şi poate fi de maxim 48 de ore, până când o persoană trebuie dusă în faţa unui judecător care să stabilească dacă se continuă măsura sau dacă aceasta încetează.

    Preşedintele Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, Alexandru Tănase, a precizat că în această ţară măsura reţinerii este de până la 72 de ore, după care un magistrat poate dispune prelungirea măsurii pentru maxim 30 de zile.

    “În Moldova avem o istorie mai tristă la acest capitol întrucât Guvernul a fost condamnat printr-o multitudine de dosare la CEDO şi ca finalitate avem o jurisprudenţă internă destul de clară: arestul preventiv se aplică in extremis. Atâta timp cât este posibil şi nu există pericolul ca o persoană să nu se prezinte la organul de urmărire penală, să furnizeze acele informaţii şi nu există riscul eschivării, instanţele, de regulă, mai mult de 60 de zile nu aplică arestul preventiv”, a spus Alexandru Tănase.

    Plenurile Curţilor Constituţionale din România, Lituania şi Republica Moldova s-au întrunit la Suceava, iar marţi au participat la conferinţa internaţională “Jurisdicţia constituţională”, organizată la Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava.

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susţine că perioada de reţinere ar trebuie să fie majorată de la 24 la 48 de ore, perioadă de timp considerată rezonabilă şi care ar permite o ingerinţă minimă în ceea ce priveşte libertatea persoanei.

    Propunerea CSM se numără printre recomandările de modificare şi completare a iniţiativei legislative pentru revizuirea Constituţiei României, obţinute de MEDIAFAX.

  • Ponta: Proiectul noii Constituţii ar trebui să fie “teoretic” finalizat într-o săptămână

    ”Teoretic, ar trebui să putem să terminăm într-o săptămână dacă nu s-au răzgândit liberalii, dacă ceea ce au zis anul trecut nu mai e valabil anul ăsta. Atunci cred că sunt într-o situaţie destul de penibilă. Noi nu ne-am răzgândit cu nimic din ce am propus în 2013 şi 2014, cu excepţia acelor articole care nu pot fi incluse în urma opiniei celor două instituţii extra-parlamentare”, a comentat Ponta.

    Social-democratul a spus că, teoretic, majoritatea este absolută dacă nu s-au răzgândit liberalii.

    ”De când au devenit pedelişti, s-ar putea să fi preluat opiniile PDL, pentru că, în 2013-2014, doar PDL s-a opus modificării Constituţiei, iar acum s-ar putea ca şi PNL să se racordeze cu poziţia PDL. E singurul impediment pe care îl văd. Altfel, în anul ăsta ar trebui să avem inclusiv referendum”, a susţinut Ponta.

    Întrebat dacă mai susţine sancţionarea migraţiei, plus articolul privind numirea premierului, el a răspuns: ”Evident că, dacă există obiecţii majore fie din partea Comisiei de la Veneţia, fie din partea CCR, acestea trebuie avute în vedere”.

    Întrebat ce şanse dă noului demers de modificare a Constituţiei, Victor Ponta a invocat faptul în acest sens este ”o problemă un pic ciudată”.

    ”Aici este o problemă un pic ciudată, în sensul în care noi ne-am cam înţeles pe toate textele cu colegii liberali, după aceea au fost nişte articole pe care CCR sau Comisia de la Veneţia le-a respins”, a explicat premierul.

    ”Am discutat (în şedinţa Coaliţiei – n.r.) din nou lucrurile pe care le avem în derulare în această săptămână, anume Comisia pentru revizuirea Constituţiei care de azi a repornit activitatea, în sensul în care PNL, până la urmă, şi-a desemnat oameni în comisie. Colegii noştri, şi domnul Chelaru şi ceilalţi, le-au spus: «Acesta este proiectul USL, care a trecut şi de CCR şi de Comisia de la Veneţia, luaţi-vă un mandat, aruncaţi o ultimă privire ca săptămâna viitoare să putem să finalizăm»”, a adăugat social-democratul.

     

     

  • Iohannis, despre revizuirea Constituţiei: Este obligatorie, e un parcurs complicat dar trebuie făcut

    ”Este chiar obligatoriu, fiindcă anumite lucruri care de facto există, nu sunt prinse în Constituţie, şi din acest punct de vedere, Constituţia trebuie revizuită. Dar, cu această ocazie, dacă toate partidele se înţeleg, ea poate fi chiar modernizată”, a spus preşedintele Iohannis, întrebat dacă revizuirea Constituţiei este un demers care ar trebui făcut.

    Şeful statului a arătat că, în ultimii ani, am învăţat foarte multe lucruri în democraţia noastră şi am avut situaţii complicate. ”Ar fi foarte păcat ca aceste principii pe care le-am învăţat, unele cu sacrificii mari, să nu le încludem într-o Constituţie mai bună decât cea pe care o avem acum. Nu vreau să vine eu acum să spun ce trebuie schimbat”, a mai declarat Iohannis, precizând că multe lucruri au fost discutate în vechea comisie, dar şi între specialişti şi societatea civilă.

    ”Merită reluată discuţia pe revizuirea Constituţiei, şi dacă există înţelegere între actorii politici, cu siguranţă, rezultatul poate să fie o Constituţie mai bună. Simplu nu este”, a mai menţionat Iohannis, precizând că primul pas este unul parlamentar, care se poate face numai cu o majoritate consistentă, deci un consens politic, şi pasul prin referendum, când oamenii trebuie să aceepte noua Constituţie.

    El a mai spus că este un ”parcurs relativ complicat, dar care trebuie făcut”.

  • Tăriceanu: La revizuirea Constituţiei trebuie să limităm posibilităţile de interpretare ale CC

    Tăriceanu a făcut referire, într-o conferinţă de presă, la revizuirea Constituţiei, care ar putea fi o prioritate a anului 2015, menţionând că trebuie eliminate ”seminţele scandalului şi disputei interinstituţionale” din legea fundamentală.

    În acest context, el a precizat că trebuie găsite ”acele formulări care să nu mai permită Curţii Constituţionale să intervină şi să legifereze pe lângă Constituţie şi eventual chiar în afara spiritului ei”.

    Ulteior, Tăriceanu a fost întrebat despre afirmaţia făcută, fiind solicitat să precizeze la ce anume se referă.

    ”Cred că mi-aţi pus în gură cuvinte pe care eu nu le-am rostit. Nu am spus că nu trebuie să i se permită Curţii Constituţionale… eu regret faptul că în câteva ocazii Curtea a legiferat în plus faţă de ce era legiferat în Constituţie şi ca acest lucru să nu trebuiască să se mai întâmple, Curtea rămânând în continuare să fie arbitrul final în condiţii în care apar conflicte de natură constituţională. Dar anumite precizări suplimentare pare-se că nu ar strica în viitoarea Constituţie în aşa fel încât să nu ne mai găsim în situaţii de interpretare excesivă sau aşa cum a spus domnul Băsescu, «la limita Constituţiei»”, a spus Tăriceanu.

    El a fost întrebat dacă propunerea sa în mod concret vizează revenirea la posibilitatea rectificării deciziilor Curţii Constitiţionale de către Parlament.

    ”Nu, nu la acest lucru m-am referit, ci Constituţia se pare că, aşa cum este ea redactată, dă multe bătăi de cap şi actorilor politici, dar şi membrilor Curţii Constituţionale. Împreună va trebui să găsim o formă care să limiteze posibilităţile de interpretare care depăşesc cadrul Constituţiei şi intenţia legiuitorului”, a mai afirmat preşedintele Senatului.

    De asemenea, Tăriceanu a fost rugat să precizeze la ce decizii se referă atunci când susţine că ar fi fost hotărâri ale Curţii care au excedat cadrul legislativ.

    ”În principal, am să vă spun foarte pe scurt, ştiţi foarte bine posibilităţile care nu erau prevăzute în Constituţie, date preşedintelui, de a bloca anumite decizii ale altor instituţii”, a mai spus preşedintele Senatului.

  • Iohannis: Revizuirea Constituţiei trebuie făcută în perioada următoare. Sunt şi texte care au permis interpretări forţate

    ”Tocmai de aceea procesul de revizuire a Constituţiei, de modernizare şi clarificare trebuie desăvârşit în perioada următoare, iar modificările vor avea rolul de a o face mai puternică, de a construi un edificiu statal mai eficient, de a întări statul de drept, dar şi libertăţile cetăţeneşti”, adaugă preşedintele ales.

    Respectul faţă de Constituţie ”priveşte nu doar textul legii fundamentale şi conformarea faţă de acesta în toate acţiunile şi deciziile”, se remarcă în mesajul lui Iohannis, care consideră că ”spiritul Constituţiei” trebuie să fie un reper permanent, care se regăseşte ”în principii precum separarea puterilor în stat, domnia legii, respectarea drepturilor cetăţenilor”.

  • Ponta: Modificarea Constituţiei trebuie să devină o prioritate în 2015, an fără presiuni electorale

    El arată, într-un mesaj transmis la aniversarea a 23 de ani de la aprobarea Constituţiei României, că este este important să fie privit retrospectiv, cu obiectivitate, simţ critic şi responsabilitate, şi afirmă că modificarea Constituţiei poate fi, în actuala conjunctură politico-instituţională, o oportunitate în vederea remodelării instituţionale şi restructurării vieţii politice, sociale şi economice româneşti.

    În opinia sa, multiplicarea artificială a crizelor politico-instituţionale din ultimul deceniu a adus România într-un blocaj politic şi instituţional care afectează întreaga societate, iar conflictul instituţional de la nivelul Executivului a degenerat, antrenând întreaga societate, tensiunile dintre diferitele puteri şi autorităţi publice având drept consecinţă dereglarea mecanismului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.

    În locul promovării unor forme de echilibrare a puterilor a fost stimulat conflictul instituţional dintre acestea, este opinia premierului.

    “Modificarea Constituţiei este un proiect de care avem nevoie si vizează atât transformări în raporturile dintre instituţiile politice, cât şi întărirea condiţiilor participării cetăţeneşti la luarea deciziilor pe toate nivelurile administraţiei. O discuţie de revizuirea/reformarea Constituţiei este absolut necesară, iar Ziua Constituţiei este cadrul potrivit pentru a reaminti această necesitate, care trebuie să devină o prioritate în anul politic 2015, degrevat de presiuni electorale”, precizează Ponta.

    El enumeră, pe scurt, direcţiile revizuirii Constituţiei, cerute de societate şi de evoluţiile ultimilor ani, şi anume definirea clară a puterilor executive şi crearea cadrului pentru o bună colaborare instituţională în interiorul Executivului, asigurarea independenţei justiţiei şi consolidării statului de drept, eliminarea abuzurilor permise în prezent şi protejarea mai bună a cetăţenilor în faţa noilor forme de imixtiune în viaţa privată, dezvoltarea democraţiei participative, care să completeze armonios democraţia reprezentativă, întărirea mecanismelor de dialog între instituţiile politice şi societatea civilă, continuarea descentralizării, inclusiv prin înfiinţarea regiunilor, ca unitate administrativ-teritorială.

    “Statul social puternic, drepturile şi libertăţile fundamentale, economia de piaţă, echilibrul şi separaţia puterilor, independenţa justiţiei – sunt elemente fundamentale pe care ni le dorim, cu toţii, consolidate şi respectate tot mai mult”. adaugă Ponta.

    El arată totodată că revizuirea Constituţiei trebuie, în acelaşi timp, să fie completată de o reformă electorală autentică (printr-un nou Cod Electoral, reducerea numărului de parlamentari şi “revenirea la un sistem electoral corect”), dar şi de o modernizare şi reformare autentică a administraţiei locale (pentru diminuarea aparatului birocratic şi eficientizarea administraţiei).

    Ponta îşi încheie mesajul afirmând că este esenţial ca toţi cetăţenii României, dar si pentru toţi actorii politici responsabili, în special cei care îşi asumă roluri de reprezentare politică, să conştientizeze că Legea fundamentală este atât un act juridic menit să instituie reguli de organizare şi funcţionare a societăţii, cât şi un adevărat Pact social, care oferă cetăţenilor garanţia unei bune guvernări şi protecţie în faţa abuzurilor de orice fel.

  • Klaus Iohannis a fost validat de către Curtea Constituţională în funcţia de preşedinte al României

    La finalul ceremoniei, Klaus Iohannis a declarat că “a fost un vot puternic şi foarte clar” şi i-a asigurat pe români că a înţeles mesajul electoratului. “Este un moment festiv, dar aş vrea să remarc că după 25 de ani de la revoluţie se încheie o etapă. Românii au spus, prin votul lor, stop şi de la capăt”, a declarat Iohannis. “Viziunea pe care eu am prezentat-o în campania electorală s-a împletit foarte frumos cu aşteptările românilor. Le spun românilor, astăzi şi aici, că se poate. Se poate construi o Românie puternică. […] Vom construi România lucrului bine făcut în timp şi pas cu pas.”

    “Vreau să vă spun cu toată fermitatea că voi fi preşedintele care respectă Constituţia în litera şi spiritul ei. Cred că preşedintele României trebuie, prin viziunea cu care vine, să inspire naţiunea, iar prin comportamentul său public să devină un etalon al societăţii române.”

    Preşedintele în funcţie Traian Băsescu a declarat, la rândul său, că acesta este un moment extrem de important. “Vă doresc, domnule preşedinte ales, ca după primul mandat să fiţi singur la această ceremonie”, a spus Traian Băsescu, referindu-se la faptul că îi urează lui Iohannis să rămână la Cotroceni timp de două mandate (în cadrul ceremoniei sunt prezenţi atât preşedintele în funcţie cât şi cel ales – n.red.). “Cine crede că transformarea României este un proces de cinci ani se înşeală. Este misiunea fundamentală a preşedintelui ca, utilizând toate instrumentele pe care Constituţia i le pune la dispoziţie, să facă astfel încât să se meargă înainte pe drumul fixat.”

    “Am constatat, în două mandate, că se vor găsi întotdeauna în societatea şi în mass media germenii pasului înapoi. Uneori, trebuie să forţezi la limită Constituţia pentru a te impune. Avem prea multe instituţii care, datorită jocului politic, încă nu sunt reformate.”

    Traian Băsescu a încheiat discursul mulţumindu-i lui Klaus Iohannis pentru căştigarea alegerilor. “Vreau să vă felicit pentru un lucru care ţinea de o problemă personală. N-aş fi vrut ca la finalul mandatului meu stânga să domine toate puterile statului. Astfel, las moştenire o ţară care are o opţiune de dreapta.”

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Care sunt atribuţiile preşedintelui României

    În acest scop, preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate (art. 80 din Constituţia României).

    I. Atribuţii în raport cu guvernul (art. 85-87 din Constituţia României)

    @ Desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte guvernul pe baza votului de încredere acordat de parlament;
    @ În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai guvernului;
    @ Poate consulta guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită;
    @ Poate lua parte la şedinţele guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea prim-ministrului, în alte situaţii;
    @ Prezidează şedinţele guvernului la care participă.

    II. Atribuţii în raport cu parlamentul (art. 89-90 din Constituţia României)

    @ Adresează parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;
    @ După consultarea preşedinţilor celor două camere parlamentare şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învesţtură;
    @ După consultarea parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la problemele de interes naţional;
    @ Promulgă legile adoptate de parlament.

    III. Atribuţii în domeniul politicii externe (art. 91 din Constituţia României)

    @ Încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de guvern, şi le supune spre ratificare parlamentului;
    @ La propunerea guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
    @ Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă preşedintele României.

    IV. Atribuţii în domeniul apărării (art. 92-93 din Constituţia României)

    @ Este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
    @ Poate declara, cu aprobarea prealabilă a parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare;
    @ În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă parlamentului, printr-un mesaj;
    @ Dacă parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

    V. Alte atribuţii (art. 94 din Constituţia României)

    @ Conferă decoraţii şi titluri de onoare;
    @ Acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
    @ Numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
    @ Acordă graţierea individuală.

    Foto: Administraţia Prezidenţială.
     

  • Kelemen: E dificil să vorbim de relaţii de încredere cât timp articolul 1 din Constituţie ne exclude

    Kelemen Hunor a afirmat la dezbaterea “Voci Maghiare Locale”, de la Târgu Mureş, că sintagma de “stat naţional” din articol 1 al Constituţiei “îi exclude, cumva, pe cei care nu sunt români”.

    El a adăugat că, de fapt, minorităţile, printre care şi cea maghiară, ar trebui să fie recunoscute ca elemente constitutive ale ţării, pentru că “realitatea este că în România trăiesc mai multe minorităţi”.

    “România, în sens etnic, nu poate fi stat naţional. E dificil să vorbim de relaţii de încredere între societatea majoritară şi minoritatea maghiară, cât timp articolul 1 din Constituţie ne exclude”, a spus Kelemen Hunor.

    El a adăugat că acest “capital de încredere” este foarte important şi că, într-o Românie puternică, trebuie rezolvată, pe termen mediu şi lung, şi această situaţie a minoritarilor.

    Ulterior, acesta a declarat presei că, până acum, nu s-a dat “o definiţie foarte exactă, corectă, a sintagmei stat naţional”.

    “Aşa cum simţim noi, înseamnă stat naţional din punct de vedere etnic, ceea ce, am spus de foarte multe ori, din punctul nostru de vedere, nu este în regulă. Fiindcă, până la urmă, există 10, 12, după unii, 15 la sută din populaţia României, care aparţine de altă o etnie, nu contează, maghiari, romi, saşi, sârbi, ruşi lipoveni şi aşa mai departe. Dacă se dă o definiţie din punct de vedere politic, atunci lucrurile devin mult mai nuanţate. Dar, în acest moment, ceea ce simţim noi, această sintagmă înseamnă stat naţional din punct de vedere etnic şi toţi acei care nu sunt de etnie română se simt excluşi. Asta am spus şi, de aceea, noi de fiecare dată spunem, din 1993 până în 2014, că la un moment dat trebuie să ne gândim foarte serios cum putem redefini primul articol (din Constituţie – n.r.)”, a spus Kelemen Hunor.

    Acesta a adăugat că UDMR n-a avut niciodată probleme cu sintagma de stat unitar şi indivizibil din articolul 1 al Constituţiei, ci doar cu cea de “stat naţional”, pentru că maghiarii consideră că România e şi patria lor, în care vor să trăiască.

    “Ştiu că există un articol care interzice să modifici această sintagmă din Constituţie, de aceea, orice amendare a Constituţiei trebuie făcută în doi paşi, altfel nu se poate umbla la acest articol sau trebuie să ne gândim la o nouă Constituţie. Oricum, există o problemă cu acel articol care interzice modificarea”, a spus Kelemen Hunor, adăugând că, dacă s-ar face un referendum “şi 100 sau chiar 110 la sută” dintre români ar spune că vor monarhie constituţională, aceasta nu s-ar putea realiza, din cauza acelui articol constituţional.

    “Deci, din acest punct de vedere, nu este de acceptat să fie interzis pentru generaţiile viitoare să se gândească la viitorul lor, fiindcă nu e normal”, a conchis el.

    Kelemen Hunor a participat, vineri seară, la Târgu Mureş, la dezbaterea publică “Voci Maghiare Locale”, alături de fostul preşedinte al Uniunii, senatorul Marko Bela, vicepreşedintele politic Borbely Laszlo şi aproape 100 de invitaţi, personalităţi ale vieţii politice din judeţ.