BusinessMagazin

Tag: companii de stat

  • “Regele lemnului” scoate din România peste un milion de metri cubi pe an

    SEBEŞ, RĂDĂUŢI, SIRET ŞI COMĂNEŞTI. Cele patru fabrici din România ale lui Gerald Schweighofer, descendent al unei familii legate de mai bine de trei secole de prelucrarea lemnului, îi generează venituri totale de jumătate de miliard de euro. Prima investiţie, cea de lângă Alba Iulia, a fost inaugurată în 2003 pe o suprafaţă de 53 de hectare şi este destinată în totalitate lemnului de esenţă moale, respectiv molid.

    De atunci, afacerile cu cherestea au mers ca pe roate, grupul dezvoltând constant noi investiţii în punctele cheie ale industriei prelucrătoare de lemn: în 2008 la Rădăuţi şi în 2010 la Comăneşti, iar Carpaţii Orientali şi Meridionali, cunoscuţi pentru calitatea crescută a arborilor, erau şi mai aproape de fabricile regionale ale austriacului. 85% din lemnul prelucrat de Schweighofer în România ajunge în 60 de ţări, însemnând mai bine de un milion de metri cubi sau 30.000 de vagoane de tren.

     

    CEA MAI IMPORTANTĂ PIAŢĂ DE EXPORT ESTE JAPONIA, de unde s-au generat 40% din venituri, urmată de Orientul Mijlociu. „2012 a fost un an de succes pentru business. Industria prelucrării lemnului din Europa nu se descurcă prea bine, însă noi avem pieţe mai bune, unde nu trimitem doar material brut, ci unul prelucrat, de calitate superioară”, explică Schweighofer. În Europa de Vest materia primă nu e suficientă, dat fiind că sunt foarte mulţi proprietari de păduri care nu mai sunt interesaţi să taie lemnul, pe seama incertitudinii economice, iar pieţele de consum din Europa se descurcă „dezastruos„ de la startul crizei, cum cererea e mai mică.

    Nici Africa sau Statele Unite ale Americii nu mai au nevoie de lemn la fel ca altădată, iar singura cale de creştere în actualul context este găsirea de noi pieţe, ceea ce austriacul a făcut încă din 1992. „Am fost prima companie din Europa care a exportat în Japonia, când niponii nici nu ştiau că sunt copaci care cresc pe-aici, iar acum suntem al doilea cel mai mare exportator în Japonia de pe continent„, explică Scheweighofer. Mai bine de trei sferturi din exporturile României către arhipelagul nipon sunt realizate de compania sa. Cei mai importanţi clienţi din România sunt Egger şi Kronospan pentru tocătura de lemn, dar şi retailerii do-it-yourself pentru panourile încleiate din lemn, însă piaţa românească nu poate fi un mare consumator astăzi din cauza lipsei industriei.

  • Hidrolectrica a primit aproape 500 de CV-uri în prima zi de la anunţul pentru recrutarea managerilor

     “Poziţia de manager al Departamentului Achiziţii şi Logistică a generat, până acum, cel mai mare interes, fiind vizată de 46 de persoane, alte patru roluri din conducerea la nivel central a companiei avand peste 20 de aplicaţii înregistrate”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Perioada de recrutare a 67 de directori a începput pe 20 martie şi se va încheia în 10 aprilie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transgaz ar putea finanţa între 10 şi 20% din costurile Nabucco, în funcţie de numărul acţionarilor

     Adunarea Generală a Acţionarilor Transgaz va discuta, în 29 aprilie, “aprobarea stabilirii unei plaje în cadrul căreia să se regăsească nivelul participaţiei Transgaz în cadrul proiectului Nabucco, coroborată cu posibilitatea de finanţare a societăţii, între 15% şi 20% înainte de accederea potenţialilor investitori din consorţiul Şah Deniz, şi între 7% şi 10% după accederea potenţialilor investitori din consorţiul Şah Deniz, urmând ca procentul să fie aprobat de AGA”, potrivit unui comunicat al companiei transmis marţi Bursei de Valori Bucureşti.

    Conducerea Transgaz nu a putut fi contatactă pentru declaraţii.

    Transgaz are în prezent o participaţie de 16,67% din Nabucco. Ceilalţi acţionari ai proiectului sunt OMV (Austria), Botas (Turcia), Bulgarian Energy Holding, MOL (Ungaria) şi RWE (Germania).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pascariu, Tarom: În companiile de stat lipseşte buna guvernanţă, de aici lipsa performanţei

    În România sunt multe companii de stat cu oameni bine plătiţi, însă nu există performanţă pentru că lipseşte buna guvernanţă, care trebuie să vizeze reducerea costurilor, creşterea veniturilor şi respectarea unor valori, spune preşedintele consiliului de administraţie al Tarom Dan Pascariu. „N-am mai lucrat la stat de 20 de ani. Când am preluat poziţia la Tarom am avut impresia că m-am întors cu 20 de ani în urmă din toate punctele de vedere, cu toate că oamenii sunt bine plătiţi. Am calculat că venitul mediu în companie, cu toate avantajele, este în jur de 2.000 de euro pe lună, în condiţiile în care în banca în care sunt tot preşedinte al consiliului de administraţie (UniCredit Ţiriac Bank – n.r.) salariul mediu e mult mai mic. Există companii de stat în România în care oamenii sunt bine plătiţi şi nu există performanţă pentru că lipseşte buna guvernanţă“, a afirmat vineri Pascariu la Business Leaders Summit.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ambasadorul Marii Britanii cere României să nu facă ce-a făcut UK, adică să naţionalizeze, ci să vândă companiile de stat

    Guvernul de la Bucureşti trebuie să privatizeze anul acesta companiile stat, care sunt “ca o piatră de moară la gâtul României”, altfel nu va mai putea continua colaborarea cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) după expirarea acordului preventiv curent. Pe de altă parte, Marea Britanie naţionali­zează bănci precum Royal Bank of Scotland, unde a ajuns să deţină 82% din acţiuni, şi a în­fiinţat o bancă de stat pentru sprijnirea IMM-urilor. În acest caz, România va obţine o creş­tere economică de doar 1%-2%, “rămâ­nând în urmă” faţă de celelalte state membre ale Uniu­nii Europene, estimează Martin Harris, amba­sadorul Marii Britanii la Bu­cureşti. “Anul trecut România a procedat foarte bine pe partea de macroeconomie şi conso­lidare fiscală, ceea ce e bine, dar nu suficient. Creşterea economică a României este ţinută în spate de companiile de stat. Ele sunt ca o piatră de moară la gâtul României şi nu vă puteţi permite asta într-un climat economic global unde competitivitatea este cea mai importantă calitate pentru creştere”, a declarat pentru ZF ambasadorul.

    Mai multe pe zf.ro

  • Indemnizaţiile şefilor din companiile de stat rămân plafonate. Creşterea salariilor angajaţilor depinde de profit

    Executivul a decis totodată ca societăţile de stat să fie obligate şi în acest an să verse la bugetul de stat, dub formă de vărsăminte sau dividende, echivalentul a 85% din profit. În 2009, Guvernul a hotărât ca indemnizaţiile membrilor Consiliilor de Administraţie din companiile de stat şi regiile autonome să fie reduse drastic, la un nivel de 1% din salariul directorilor acestor societăţi. În acelaşi timp, salariile directorilor de companii de stat au fost diminuate la nivelul indemnizaţiei unui secretar de stat, de la 20.000-28.000 lei la 4.800 lei.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Guvernul amână cu încă un an, până în decembrie 2013, listarea unor acţiuni la companii de stat

    Printr-un proiect de lege adoptat în şedinţa de marţi, Guvernul a decis ca termenul în care procedurile de admitere la tranzacţionare trebuie finalizate să fie din nou amânat, de la 31 decembrie 2012 la 31 decembrie 2013. Potrivit angajamentelor cu Fondul Monetar Internaţional, Guvernul ar fi trebuit ca până la finalul acestui an sau începutul anului viitor să plaseze pe piaţa de capital pachete de acţiuni ale companiilor Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia, Elcen Bucureşti, CFR Marfă, Tarom, Hidroelectrica, Romgaz şi Nuclearelectrica.

    Mai multe pe zf.ro

  • Guvernul vrea să schimbe legislaţia guvernanţei corporatiste: şefi profesionişti, numiţi în 9 luni

    “Modificările vizate vor impune companiilor de stat să implementeze prevederile de numire a consiliilor de administraţie profesioniste şi a directorilor generali profesionişti şi să încheie acest proces în cel mult nouă luni. Mai mult, modificările vor specifica faptul că numirea consiliilor de administraţie interimare şi a directorilor generali interimari va fi făcută numai pe o perioadă limitată de timp”, se arată în memorandumul de politici economice şi fiscale semnat de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), document obţinut de MEDIAFAX. Reglementările actuale privind guvernanţa corporatistă în companiile de stat sunt prevăzute de o ordonanţă de urgenţă adoptată de Guvern în decembrie 2011.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Guvernul va extinde cu un an, până în decembrie 2013, perioada de listare a companiilor de stat

    “Procedurile de admitere la tranzacţionare vor fi finalizate cel târziu la 31 decembrie 2013”, se arată într-un proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de Ministerul Economiei. Potrivit angajamentelor cu FMI şi CE, Guvernul ar trebui ca până la finele acestui an sau începutul lui 2013 să plaseze pe piaţa de capital pachete de acţiuni ale companiilor Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia, Elcen Bucureşti, CFR Marfă, Tarom, Poşta Română, Hidroelctrica, Romgaz şi Nuclearelectrica. De asemenea, Guvernul s-a angajat să facă oferte publice secundare, până la aceeaşi dată, pentru Transelectrica (15% din acţiuni) şi Transgaz (15% din acţiuni). Oferta Transelectrica s-a încheiat cu succes la finele lunii martie.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Salariile personalului din companii de stat ar putea fi limitate

    El a criticat în acest context faptul că tatăl Robertei Anastase încasează din postul de consilier la Conpet un salariu lunat de de 320 milioane lei vechi. La finalul anului trecut, Executivul a decis să prelungească şi pentru acest an perioada de plafonare a indemnizaţiilor acordate directorilor din companiile de stat la nivelul remuneraţiei unui secretar de stat, de la 20.000-28.000 lei la 4.800 lei. În 2009, Guvernul a hotărât ca indemnizaţiile membrilor Consiliilor de Administraţie din companiile de stat şi regiile autonome să fie reduse drastic, la un nivel de 1% din salariul directorilor acestor societăţi.

    Mai multe pe mediafax.ro