BusinessMagazin

Tag: companie

  • Într-o ordine globală care pe Pământ se destramă, sateliţii din spaţiul cosmic devin indispensabili pentru guverne

    Ţări din Europa, Orientul Mij­lo­ciu şi Asia investesc în proprii sateliţi sau plătesc pentru acces ex­clusiv la sateliţi privaţi. Obiectivul lor: asigurarea unor comunicaţii, date şi informaţii stabile, vitale pentru se­cu­ritatea naţională odată cu extinde­rea conflictelor şi tensiunilor geopoli­tice, scrie The Wall Street Journal.

    „Reţelele de sateliţi sunt mâinile ascunse din spatele vieţii noastre de zi cu zi“, declara ministrul german al apărării Boris Pistorius în septembrie cu ocazia anunţării unor planuri de investiţii de 35 miliarde de euro în proiecte spaţiale incluzând sateliţi până în 2030.

    MB Group, un conglomerat din Oman, a anunţat recent încheierea unui acord cu compania americană Astranis pentru un satelit de internet. Acordul alcătuit din nouă cifre va con­feri Omanului control suveran asupra infrastructurii sale digitale şi a­jută MB să susţină obiectivele de dez­voltare ale ţării, potrivit executivilor.

    Chungwa Telecom, un furnizor taiwanez parţial deţinut de guvern, a achiziţionat anul trecut acelaşi design de satelit de la Astranis. Taiwanul încearcă să-şi securizeze accesul la internet.

    „Ţările vor infrastructură de­dica­tă rezilientă pe care să o con­troleze“, potrivit CEO-ului Astranis John Gedmark. „Lumea este un loc mai complicat şi mai periculos decât cu câţiva ani în urmă“.

    Eforturile ţărilor de a-şi înfiinţa propriile active în sectorul sateliţilor se înscriu adesea în tendinţa mai amplă de creştere a cheltuielilor pen­tru apărare. Sateliţii sunt de multă vreme active strategice pentru guver­ne, iar importanţa lor pentru securi­ta­tea naţională a fost şi mai mult scoa­să în evindenţă de rolul lor cen­tral în lupta Ucrainei împotriva Rusiei.

    Mulţi lideri vor control asupra sateliţilor pentru că se tem că firmele private ar putea limita accesul, potri­vit executivilor din industria spaţială.

    Experienţa Ucrainei cu flota de sateliţi Starlink a companiei SpaceX deţinută de Elon Musk a influenţat decizia Europei de a plănui o reţea de 290 de sateliţi. Constelaţia este me­nită să furnizeze comunicaţii sigu­re pentru guverne, adresându-se în acelaşi timp unor probleme ca zonele moarte din punct de vedere a conec­tivităţii la internet.

    Cheltuielile pe proiecte legate de spaţiu sunt aşteptate să crească în multe ţări, oferind companiilor noi oportunităţi de a-şi vinde produsele şi serviciile.

    Compania spaţială Blue Origin a lui Jeff Bezos a anunţat că va dezvolta o nouă reţea de internet prin satelit pentru guvern şi clienţi corporate.

    Planet Labs, o companie specializată în sateliţi de imagistică a Pământului, a anunţat în 2025 acorduri cu o companie japoneză, cât şi cu guvernul german.

    Luna aceasta, Planet Labs a anunţat semnarea unui nou acod cu Forţele Armate Suedeze, care implică furnizarea de sateliţi şi date armatei ţării.

    Guvernele încearcă să susţină companiile locale, considerându-le strategice pentru obiective de securitate sau de altă natură. Compania de sateliţi Eutelsat de exemplu, cu sediul în apropiere de Paris, a atras fonduri din partea guvernelor britanic şi francez anul trecut.

    „A devenit clar că oricând ţi-ai dori şi evident ar trebui să cooperezi cu aliaţii, este înţelept să ai şi propriile resurse în caz de urgenţă sau în caz de complicaţii în sferele geopolitice“, a declarat Hermann Ludwig Moeller, director al European Space Policy Institute.

     

     

  • Când miliardele, planetele şi ego-ul se aliniază perfect: Elon Musk pregăteşte listarea istorică a SpaceX într-un moment cosmic rar, chiar în luna propriei aniversări

    Elon Musk, cel mai bogat om din lume, îşi pune din nou amprenta asupra unei decizii istorice: listarea la bursă a SpaceX. Potrivit unor surse apropiate situaţiei, miliardarul ar dori ca oferta publică iniţială (IPO) a companiei să coincidă cu un eveniment astronomic rar, o aliniere spectaculoasă a planetelor, dar şi cu propria sa aniversare, raportează Financial Times.

    SpaceX ar viza mijlocul lunii iunie pentru debutul pe bursă, perioadă în care Jupiter şi Venus vor apărea extrem de apropiate pe cer, într-un fenomen cunoscut sub numele de conjuncţie, care nu a mai avut loc de peste trei ani. Cinci persoane familiarizate cu planurile companiei susţin că acest detaliu nu este deloc întâmplător.

    Ambiţiile sunt pe măsură: SpaceX ar intenţiona să atragă până la 50 de miliarde de dolari, la o evaluare colosală de aproximativ 1.500 de miliarde de dolari. Dacă aceste cifre se confirmă, IPO-ul ar deveni cel mai mare din istorie, depăşind cu mult recordul stabilit de Saudi Aramco în 2019, când compania a strâns 29 de miliarde de dolari. Sursele avertizează însă că datele sunt încă preliminare şi pot suferi modificări.

    Financial Times a relatat recent că SpaceX poartă discuţii cu giganţi ai lumii financiare, cum ar fi Bank of America, Goldman Sachs, JPMorgan Chase şi Morgan Stanley, pentru a conduce această listare de proporţii istorice.

    Conform organizaţiei non-profit The Planetary Society, pe 8 şi 9 iunie Jupiter şi Venus vor fi despărţite de puţin peste un grad pe cer, o distanţă comparabilă cu lăţimea unui deget mare ţinut la lungimea braţului. Câteva zile mai târziu, Mercur se va alinia şi el, completând un spectacol cosmic rar.

    Un alt motiv simbolic pentru alegerea lunii iunie este chiar ziua de naştere a lui Elon Musk, pe 28 iunie, spun sursele. Alegerea momentului subliniază influenţa profund personală pe care Musk o exercită asupra SpaceX, unde deciziile strategice majore reflectă adesea convingerile, pasiunile şi stilul neconvenţional al fondatorului, de la obiective de producţie extrem de ambiţioase până la practici manageriale atipice.

    De altfel, Musk nu este străin de gesturi excentrice în lumea afacerilor. În 2018, el a stârnit controverse după ce a scris pe Twitter că intenţionează să retragă Tesla de la bursă la preţul de 420 de dolari pe acţiune, o sumă interpretată de mulţi drept o glumă cu trimitere la data de 4/20, asociată culturii consumului de marijuana.

    Dacă planul se va concretiza, IPO-ul SpaceX nu va fi doar un eveniment financiar fără precedent, ci şi o demonstraţie spectaculoasă a modului în care Elon Musk continuă să îmbine tehnologia, simbolismul şi propriul mit personal într-un singur spectacol global.

  • De la criză la miliarde: povestea investiţiei incredibile care a multiplicat acţiunile cu 54.000%

    În 2009, pe fondul turbulenţelor crizei financiare globale, Pro Medicus., o firmă australiană relativ necunoscută în domeniul health-tech, a cumpărat Visage Imaging — o companie de imagistică medicală aflată aproape de faliment— pentru doar 3,5 milioane dolari. Astăzi, această mişcare strategică s-a dovedit una dintre cele mai inspirate decizii din peisajul tehnologic australian.

    Acţiunile companiei au crescut cu peste 54.000% în ultimii 15 ani, o performanţă care depăşeşte chiar şi ascensiunea Nvidia, una dintre vedetele industriei de inteligenţă artificială. Evoluţia spectaculoasă a ridicat averea fondatorilor — Sam Hupert şi Anthony Hall — la circa 4,7 miliarde dolari fiecare, potrivit Bloomberg.

    Povestea Pro Medicus începe în anii ’70, în Australia, unde Hupert, medic de familie, şi Hall, programator, s-au cunoscut la o degustare de vinuri. Din pasiunea comună pentru vinurile franţuzeşti a luat naştere o colaborare care a început cu digitalizarea administrativă a cabinetelor medicale printr-un software dezvoltat de fondatorii companiei. Prima versiune a software-ului Pro Medicus automatiza facturarea şi programările.

    Achiziţia Visage Imaging în 2009 a reprezentat momentul în care totul avea să se schimbe. Hupert, care revenise în funcţia de CEO în 2010, afirmă că tranzacţia a fost încheiată în doar şase săptămâni:

    „Era o altă lume atunci, iar Mercury (compania-mamă a Visage) era într-o poziţie extrem de dificilă.”

    Astăzi, Pro Medicus furnizează software de diagnostic oncologic în cloud, fiind partener pentru 11 dintre cele mai prestigioase 20 de institute medicale de formare din SUA. În semestrul încheiat în decembrie, compania a înregistrat o creştere de 30% a veniturilor din contracte.

    Evaluarea bursieră a companiei a atras atenţia analiştilor. Pro Medicus este evaluată la un nivel de peste 8 ori mai mare decât media Nasdaq 100 şi cu mult peste Nvidia sau Netflix.

    Comparativ, indicatorul price-to-sales este apropiat de cel al MicroStrategy, compania lui Michael Saylor, cunoscută pentru deţinerile sale masive în Bitcoin.

    „Valoarea pe care investitorii o atribuie acestei acţiuni este extraordinară,” afirmă John Hester, analist la Bell Potter, care recomandă achiziţia acţiunilor Pro Medicus.

    „Optimismul nostru se bazează pe capacitatea companiei de a câştiga noi contracte şi de a ţine la distanţă concurenţa.” Mai spune el

    Totuşi, analiştii avertizează asupra riscurilor, în special apariţia unor competitori precum Sectra AB, care a înregistrat o creştere de 1.400% în ultimul deceniu. În ciuda acestor provocări, până în prezent nu au apărut soluţii tehnologice comparabile.

    Potrivit directorului financiar Clayton Hatch, Pro Medicus deţine în prezent aproximativ 9% din cele 650 milioane de examene imagistice realizate anual în SUA, obiectivul fiind extinderea acestei cote, cu potenţial şi în cardiologie şi Europa.

    „Investitorii nu ne evaluează pe baza celor 9%, ci presupun că vom ajunge la 15% sau chiar 20% din piaţă,” afirmă Hatch.

    Un moment definitoriu a fost câştigarea contractului cu Sutter Health în 2014, care a deschis drumul către clienţi de prestigiu precum Mayo Clinic, Mercy Health, Yale University, Duke University sau Northwestern University. De atunci, acţiunile au crescut de la mai puţin de 1 dolar la peste 36.000% faţă de acel nivel.

    Deşi Hupert şi Hall deţin împreună aproape jumătate din companie, ambii au vândut constant câte un milion de acţiuni fiecare în ultimii ani. Vânzările cumulate, potrivit calculelor din documente financiare depuse din 2021 încoace, le-au adus peste 800 de milioane de dolari australieni.

    „Scopul a fost diversificarea, având în vedere că aproape toată averea noastră este legată de acţiunile companiei,” a declarat Hupert.

     

  • Acţiunile companiei de stat Hidroelectrica ating un nou maxim istoric la Bursa de Valori Bucureşti

    Valoarea acţiunii Hidroelectrica (simbol bursier H2O) a atins un nou maxim intra-day de 138,4 de lei în cursul şedinţei de tranzacţionare din 27 ianuarie, reprezentând cel mai ridicat nivel de la listarea societăţii la Bursa de Valori Bucureşti din data de 12 iulie 2023. La aceasta cotaţie de pret, capitalizarea Hidroelectrica ajunge la 62,3 miliarde lei.

    „În perioada 1 septembrie 2025 – 27 ianuarie 2026, acţiunea Hidroelectrica a înregistrat o apreciere de aproximativ 14%, evoluţie care reflectă interesul constant şi în creştere al investitorilor faţă de strategia de investiţii şi dezvoltare a companiei, stabilitatea financiară şi perspectivele favorabile pe termen mediu şi lung”, scriu reprezentanţii companiei de stat într-un comunicat.

    Producătorul de energie electrică verde este controlat în proporţie de 80% de statul român prin Ministerul Energiei. Acţiunile H2O înregistrează un avans de 13% în ultimele 12 luni şi 11,4% de la început de 2026, pe rulaje de 1,9 mld. lei, respectiv 233 mil. lei, conform datelor BVB.

    „Evoluţia pozitivă a acţiunii reflectă atât performanţa Hidroelectrica, cât şi încrederea pieţei în planul investiţii şi dezvoltare propus. De la preluarea mandatului de CEO, în septembrie 2025, valoarea acţiunii Hidroelectrica s-a apreciat semnificativ, confirmând că deciziile asumate, proiectele strategice demarate şi angajamentul pentru o guvernanţă responsabilă şi transparentă creează valoare tangibilă atât pentru acţionari, cât şi pentru sistemul energetic naţional”, a declarat Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica.

    Această evoluţie a cotaţiei bursiere este susţinută de aprobarea unor demersuri strategice importante în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 27 ianuarie 2026. Printre acestea se numără decizia de înfiinţare de către SPEEH Hidroelectrica S.A., împreună cu EDF Power Solutions International, a unei societăţi mixte, sub forma unei asocieri în participaţie (Joint Venture Company), cu participare egală, de 50% pentru fiecare parte. Totodată, a fost aprobat Acordul Acţionarilor care urmează a fi încheiat între cele două companii, document ce va reglementa modul de funcţionare şi guvernanţă al societăţii mixte, constituită în vederea dezvoltării proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj Tarniţa, un obiectiv strategic de importanţă majoră pentru sistemul energetic naţional, mai reiese din comunicat.

    În cadrul aceleiaşi şedinţe, au fost aprobate şi achiziţii de servicii avocaţiale de consultanţă juridică, atât în legătură cu procesul de majorare a capitalului social al SPEEH Hidroelectrica S.A., cât şi în contextul obiectivului companiei de achiziţionare, la punerea în funcţiune, a centralei CHEAP Frasin–Pângăraţi, cu o putere instalată de 300 MW, proiect ce urmează a fi dezvoltat şi construit de Hidro Blue Energy SRL.

    Astfel, în intervalul menţionat (1 septembrie 2025 – 27 ianuarie 2026), capitalizarea bursieră a companiei a crescut cu aproximativ 14%, de la 54,7 miliarde lei la 62,3 miliarde lei, poziţionând Hidroelectrica ca a doua cea mai mare companie românească din punct de vedere al valorii de piaţă, după OMV Petrom (SNP).

     

  • Bolojan: Directorii neperformanţi ai companiilor de stat cu contracte „blindate” „trebuie alergaţi”

    Premierul Ilie Bolojan a spus, la RFI, că o parte din directorii de companii din România nu au performat pe măsura funcţiei pe care o deţin, pe măsura câştigurilor pe care le-au avut, din cauza abordărilor greşite ale ministerelor, care, „probabil, dorind să-l susţină pe un personaj sau altul pe aceste poziţii, le-au creat contracte de management în care criteriile de performanţă sunt la un nivel foarte redus şi aproape la o activitate mediocră îşi îndeplinesc criteriile de performanţă”.

    Bolojan afirmă că aceşti manageri sunt încă în funcţie, dar le-a tăiat drepturile salariale care depăşau o anumită limită. Le0au fost tăiate sumele variabile în anumite zone în aşa fel încât să se ajungă la un nivel decent.

    „Aici sunt două categorii de manageri. Sunt managerii care îşi fac datoria, care trebuie plătiţi la valoarea rezultatelor lor şi sunt aceşti manageri, dar v-am spus, cu contracte blindate, făcute prost în anii anteriori, pe care dacă ministerele nu îi presează, dacă nu le stabilesc noi indicatori de performanţă în aşa fel încât să-i alerge puţin, să-şi facă datoria, nu o să-i schimbe din aceste funcţii. Şi reforma companiilor de stat nu poate fi făcută de pe o zi pe alta, trebuie înţeles asta, dar am început acest lucru, am luat aceste măsuri. Şi prin ceea ce se face, prin presiunea care se pune asupra lor, prin faptul că bugetele lor vor fi aprobate în primul trimestru, iar în aceste bugete vom pune presiune să-şi îmbunătăţească activitatea în aşa fel încât la finalul anului să se poată face o evaluare, sunt convins că va fi o presiune pusă pe ei. Sunt două posibilităţi, să-şi respecte aceşti noi indicatori, situaţiw în care vor rămâne în funcţie, sau să nu-l respecte, situaţie în care, într-adevăr, pot fi schimbaţi”, a spus Ilie Bolojan.

    Premierul a mai spus căp salariile managerilor companiilor de stat „chiar şi acum reduse, sunt mari”.

    „Dar gândiţi-vă cât erau înainte. Şi aici ai anumite posibilităţi pentru a le reduce în condiţii legale. Dacă încerci să faci alte lucruri, risca prin procese, prin sentinţe care sunt ulterior adoptate de un complet sau altul, să trebuiască nu doar să le reduci salariul, ci să le dai şi banii înapoi. Şi cred că acest lucru trebuie să-l facem în aşa fel încât să generăm o minimă echitate de salarizare, atât în sectorul public, dar şi între public şi privat”, a mai spus premierul.

  • Bolojan: Directorii neperformanţi ai companiilor de stat cu contracte „blindate” „trebuie alergaţi”

    Premierul Ilie Bolojan a spus, la RFI, că o parte din directorii de companii din România nu au performat pe măsura funcţiei pe care o deţin, pe măsura câştigurilor pe care le-au avut, din cauza abordărilor greşite ale ministerelor, care, „probabil, dorind să-l susţină pe un personaj sau altul pe aceste poziţii, le-au creat contracte de management în care criteriile de performanţă sunt la un nivel foarte redus şi aproape la o activitate mediocră îşi îndeplinesc criteriile de performanţă”.

    Bolojan afirmă că aceşti manageri sunt încă în funcţie, dar le-a tăiat drepturile salariale care depăşau o anumită limită. Le0au fost tăiate sumele variabile în anumite zone în aşa fel încât să se ajungă la un nivel decent.

    „Aici sunt două categorii de manageri. Sunt managerii care îşi fac datoria, care trebuie plătiţi la valoarea rezultatelor lor şi sunt aceşti manageri, dar v-am spus, cu contracte blindate, făcute prost în anii anteriori, pe care dacă ministerele nu îi presează, dacă nu le stabilesc noi indicatori de performanţă în aşa fel încât să-i alerge puţin, să-şi facă datoria, nu o să-i schimbe din aceste funcţii. Şi reforma companiilor de stat nu poate fi făcută de pe o zi pe alta, trebuie înţeles asta, dar am început acest lucru, am luat aceste măsuri. Şi prin ceea ce se face, prin presiunea care se pune asupra lor, prin faptul că bugetele lor vor fi aprobate în primul trimestru, iar în aceste bugete vom pune presiune să-şi îmbunătăţească activitatea în aşa fel încât la finalul anului să se poată face o evaluare, sunt convins că va fi o presiune pusă pe ei. Sunt două posibilităţi, să-şi respecte aceşti noi indicatori, situaţiw în care vor rămâne în funcţie, sau să nu-l respecte, situaţie în care, într-adevăr, pot fi schimbaţi”, a spus Ilie Bolojan.

    Premierul a mai spus căp salariile managerilor companiilor de stat „chiar şi acum reduse, sunt mari”.

    „Dar gândiţi-vă cât erau înainte. Şi aici ai anumite posibilităţi pentru a le reduce în condiţii legale. Dacă încerci să faci alte lucruri, risca prin procese, prin sentinţe care sunt ulterior adoptate de un complet sau altul, să trebuiască nu doar să le reduci salariul, ci să le dai şi banii înapoi. Şi cred că acest lucru trebuie să-l facem în aşa fel încât să generăm o minimă echitate de salarizare, atât în sectorul public, dar şi între public şi privat”, a mai spus premierul.

  • De ce cresc acţiunile Digi? Dar cele ale MedLife? Cine sunt investitorii care mişcă astăzi piaţa – retail sau instituţionali? Şi ce potenţial de creştere este?

    La ZF Deschiderea de Astăzi, Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare la Goldring, explică dinamica din spatele celor mai urmărite acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti.

    Invitatul care a semnalat printre primii potenţialul de creştere al Digi şi a anticipat raliul Premier Energy analizează ce susţine aceste evoluţii, unde intră banii noi şi la ce sectoare se uită investitorii în această perioadă.

    Emisiunea integrală poate fi accesată în corpul ataşat acestei ştiri.

     

  • De ce cresc acţiunile Digi? Dar cele ale MedLife? Cine sunt investitorii care mişcă astăzi piaţa – retail sau instituţionali? Şi ce potenţial de creştere este?

    La ZF Deschiderea de Astăzi, Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare la Goldring, explică dinamica din spatele celor mai urmărite acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti.

    Invitatul care a semnalat printre primii potenţialul de creştere al Digi şi a anticipat raliul Premier Energy analizează ce susţine aceste evoluţii, unde intră banii noi şi la ce sectoare se uită investitorii în această perioadă.

    Emisiunea integrală poate fi accesată în corpul ataşat acestei ştiri.

     

  • Start-up-ul german de AI Parloa, care s-a concentrat pe automatizarea bazată pe voce, şi-a triplat evaluarea la 3 miliarde de dolari într-o rundă de finanţare de 350 de milioane de dolari. Compania concurează cu Sierra, fondată de preşedintele OpenAI

    ◆ Europa câştigă teren în aplicaţiile AI pentru business, în timp ce SUA şi China domină dezvoltarea modelelor „frontier” ◆ Printre clienţii Parloa se numără Booking.com, Allianz, Swiss Life şi IKEA, iar compania a generat peste 50 de milioane de dolari venituri anuale recurente în 2025 ◆ În SUA, Parloa concurează cu Sierra, start-up-ul cofundat de Bret Taylor, preşedintele consiliului de administraţie al OpenAI, evaluat la 10 miliarde de dolari


    Start-up-ul german Parloa, specializat în agenţi AI pentru automatizarea serviciilor de customer service, a atras o finanţare de 350 de milioane de dolari la o evaluare de 3 miliarde de dolari, triplându-şi valoarea faţă de mai 2025, potrivit Financial Times.
    Runda a fost condusă de firma americană de venture capital General Catalyst şi aduce totalul capitalului atras de Parloa la peste 560 de milioane de dolari în ultimii patru ani.

    „Customer service-ul devine una dintre primele arii ale AI care livrează rezultate financiare clare. Organizaţiile mari au nevoie de sisteme în care pot avea încredere în producţie, nu de experimente”, a declarat Malte Kosub, CEO şi cofondator Parloa, pentru Financial Times.
    Fondurile vor fi utilizate pentru accelerarea expansiunii în SUA şi Europa, precum şi pentru creşterea investiţiilor în dezvoltarea de produs şi inginerie.

    SUA şi China conduc cursa pentru dezvoltarea AI generativ, cu companii precum OpenAI, Anthropic şi Google care construiesc modele „frontier”. Însă start-up-urile europene au succes concentrându-se pe aplicaţii şi servicii AI destinate companiilor.

    Parloa este unul dintre mai multe grupuri germane de AI care au atras atenţia investitorilor în ultimul an, alături de n8n (automatizare workflow) şi DeepL (traduceri). De asemenea, start-up-ul german Black Forest Labs şi-a triplat recent evaluarea la 3,25 miliarde de dolari, devenind unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori de generare de imagini prin AI.

    „Adoptarea rapidă a agenţilor AI a creat un teren de joc rar egalitar pentru companiile europene de software”, a declarat Jeannette zu Fürstenberg, preşedinte şi managing director la General Catalyst.

    Parloa, cu birouri în Berlin, Londra şi New York, a generat peste 50 de milioane de dolari în venituri anuale recurente (ARR) în 2025, impulsionate de noi contracte din SUA.

    În trimestrul trei, creşterea veniturilor în SUA a depăşit-o pentru prima dată pe cea din Europa, subliniind orientarea grupului către cea mai mare piaţă de software enterprise din lume.

    Printre clienţii companiei se numără Booking.com, Allianz, Swiss Life, IKEA, SAP şi TeamViewer.

    În SUA, Parloa concurează cu Sierra, start-up-ul cofundat de Bret Taylor, preşedintele consiliului de administraţie al OpenAI şi fost co-CEO al Salesforce. Sierra a atins o evaluare de 10 miliarde de dolari în septembrie 2025 şi a ajuns la 100 de milioane de dolari ARR în doar 21 de luni de la lansare.

    Taylor a cofundat Sierra în 2023 alături de Clay Bavor, fost executiv Google care a condus Google Labs şi a lansat proiecte precum Google Lens şi Project Starline (AR/VR). Printre clienţii Sierra se numără WeightWatchers, Sirius XM, Deliveroo, Discord, Ramp şi Rivian.

    Parloa s-a concentrat pe automatizarea bazată pe voce, o arie pe care o descrie ca fiind cel mai critic şi mai solicitant din punct de vedere tehnic canal pentru companiile globale, unde interacţiunile cu clienţii sunt adesea complexe şi puternic reglementate.
    Platforma integrează multiple modele lingvistice mari (LLM), permiţând clienţilor să comute între furnizori în funcţie de nevoi.

    Parloa a fost cofundată în 2018 de Malte Kosub (CEO) şi Stefan Ostwald (CPO), care s-au cunoscut la o conferinţă în Berlin în 2016.

    Înainte de Parloa, cei doi au fondat Future of Voice, una dintre primele agenţii din Europa dedicate experienţei vocale, care a avut clienţi precum Red Bull, Vodafone şi Deutsche Bahn. În 2017, Kosub vânduse deja primul său start-up, Wandnotiz, o companie de e-commerce.

    Agenţia Future of Voice a fost vândută în 2022, iar fondatorii s-au concentrat exclusiv pe dezvoltarea platformei Parloa ca ofertă SaaS. În mai 2022, compania a atras o rundă seed de 4 milioane de euro, urmată de Serie A (20 milioane euro, condusă de EQT Ventures) în martie 2023, Serie B (66 milioane dolari, condusă de Altimeter Capital) în aprilie 2024 şi Serie C în 2025.


     

  • ​De la agenţie de turism la companie de tehnologie. Christian Tour accelerează investiţiile în tehnologie şi în inteligenţa artificială. „Avem proiecte de inteligenţă artificială pe toate diviziile, nu pentru a înlocui oamenii, ci pentru a creşte productivitatea”

    Christian Tour, unul dintre cei mai mari jucători din turismul românesc, apasă pedala de acceleraţie pentru transformarea digitală şi îşi propune să integreze tot mai mult inteligenţa artificială în fluxurile companiei.

    „2025 a fost cel mai bun an al nostru din ultimii 30. Firma s-a consolidat, a crescut mult în zona digitală, iar AI-ul este o direcţie strategică pe care o aprofundăm din ce în ce mai mult. Avem proiecte de inteligenţă artificială pe toate diviziile, nu pentru a înlocui oamenii, ci pentru a creşte productivitatea”, afirmă Cristian Pandel.

    Fondată în urmă cu aproape 30 de ani, Christian Tour vrea să se poziţioneze ca o companie de tehnologie.

    „Avem mai mulţi programatori decât agenţi de turism şi, în următorii ani, vom fi o companie de tehnologie cu aplicaţii în turism, travel şi aviaţie”, precizează Cristian Pandel.

    Anul trecut, agenţia de turism a înregistrat peste 400.000 de turişti, dintre care 83% revin. În acest context, compania a lansat în 2025 Travel Prime, un program de loializare sub formă de abonament, prin care turiştii au parte de oferte speciale şi de un call center dedicat, printre altele.

    Compania se aşteaptă la o creştere în acest an, iar la această dezvoltare va contribui şi zona digitală. Christian Tour va lansa o platformă în primăvara acestui an numită Vuelo.ro, în care vor fi ofertele a peste 600 de companii aeriene şi peste 1 milion de cazări din toată lumea, astfel încât oamenii să îşi rezerve singuri vacanţele prin intermediul acestei platforme.​​​