BusinessMagazin

Tag: comisioane

  • Pachetul de măsuri economice ale Guvernului, pregătit să fie aprobat săptămâna viitoare

     Premierul Victor Ponta a declarat că modificările vor fi discutate, miercuri, în primă lectură, în şedinţa de guvern, şi ar urma să fie adoptate săptămâna viitoare.

    “E vorba de modificarea sistemului de penalităţi, de limitarea comisioanelor interbancare, de planfonarea la plăţile în numerar, introducerea caselor de marcat cu jurnal economic şi îmbunătăţiri la rambursarea TVA”, a precizat Ponta.

    El a remarcat, în context, că Direcţia Antifraudă începe să facă lucruri importante şi i-a solicitat ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu, să “stea cu biciul” pe angajaţii instituţiei în vederea combaterii evaziunii fiscale şi creşterii veniturilor la buget.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul limitează la 0,2 şi 0,3% comisioanele interbancare percepute la plăţile cu carduri

     “Instituţiile emitente nu pot aplica instituţiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit”, se arată într-un proiect de ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor Publice.

    De asemenea, Guvernul vrea să introducă clauze minime în contractele dintre băncile care instalează terminale electronice de plată sau operează plăţi electronice şi comercianţii care le utilizează, pentru ca firmele să cunoască în detaliu costurile pe care le vor suporta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisioane bancare şi rata dobânzilor la banca Italo Romena

     

  • Banca americană JP Morgan vrea să patenteze un sistem de plăţi similar cu bitcoin

     La fel ca bitcoin, sistemul JPMorgan ar permite utilizatorilor să efectueze plăţi electronice anonime pe internet, fără să fi nevoiţi să-şi dezvăluie numele, numărul contului sau să plătească comisioane, arată documentele depuse pentru obţinerea patentului, potrivit cotidianului Financial Times.

    Cererea JPMorgan pune în lumină cursa dintre marile bănci, operatorii de carduri şi companii precum Google, Apple şi PayPal, toate dornice să obţină un profit cât mai mare pe piaţa în expansiune a serviciilor de plăţi online.

    Companiile active în mod tradiţional în sectorul financiar trebuie să concureze cu monede virtuale, pe care unele persoane le consideră sisteme alternative de plată viabile, capabile să rivalizeze în viitor marile bănci şi companii de carduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NETOPIA şi GarantiBank lansează o campanie cu 0% comisioane pentru Black Friday

    Scopul campaniei este să promoveze plăţile prin intermediul cardului în rândul comercianţilor online. Conform estimărilor realizate de cele două companii, peste 150 de comercianţi online se vor înscrie pe platforma de plăţi mobilPay.

    Comercianţii online care vor implementa sistemul de procesare plăţi NETOPIA pe platformele lor şi care vor deschide un cont curent la GarantiBank în perioada 20 noiembrie – 31 decembrie 2013 vor beneficia de ofertă.

    “Parteneriatul cu NETOPIA mobilPay face parte din strategia noastră de a oferi tehnologii şi produse utile clienţilor noştri, făcându-le disponibile cât mai multe alternative de plată, facile şi eficiente. Prioritatea noastră este să avem clienţi mulţumiţi, iar această campanie se adresează segmentului de comercianţi online”, a declarat Anca Motcă, Director General Adjunct GarantiBank.

    GarantiBank România face parte din grupul financiar-bancar Garanti România, universal deţinut de către Turkiye Garanti Bankasi A.S. (TGB), cea mai profitabilă bancă privată din Turcia după active. Compania a început parteneriatul cu NETOPIA în 2010, an în care NETOPIA mobilPay a devenit primul produs românesc premiat în cadrul uneicompetiţii din Silicon Valley. Aplicaţia românească s-a situat în top 3 cele mai votate tehnologii în cadrul primei expoziţii dedicate start-up-urilor prezente în centrul mondial al giganţilor din domeniul IT şi a stat la baza lansării mobilPay MasterCard Mobile.

  • CEC Bank a lansat tokenul în formă de card pentru clienţii de internet banking

    Pentru serviciul Internet Banking CEConline, comisioanele pentru tranzacţii sunt reduse cu 30% faţă de cele percepute în unităţile băncii.

    “Prin introducerea acestui dispozitiv, CEC Bank marchează o nouă etapă în evoluţia serviciilor bancare derulate prin canale alternative. Ne dorim ca tokenul sub formă de card bancar să fie un instrument modern de autentificare, uşor de folosit şi transportat de către clienţii nostri”, a declarat Radu Gheţea, presedintele CEC Bank. 

    Numărul clienţilor CEC beneficiari de carduri de debit şi de credit active a ajuns la sfârşitul anului trecut la 984.000, iar al celor care utilizează internet bankingul este de 20.872. Banca avea la finele anului trecut 3,3 milioane de clienţi persoane fizice şi 147.000 clienţi persoane juridice, 1.128 de agenţii si sucursale (faţă de 1.173 în 2011) şi 6.548 salariaţi (faţă de 6.552 în 2011). În 2012, CEC Bank a reuşit să îşi crească numărul de clienţi persoane fizice cu aproximativ 100.000 şi cel al clienţilor persoane juridice cu aproximativ 15.000.

    În iunie, CEC Bank şi-a majorat capitalul social cu 32.518.500 lei, prin capitalizarea profitului obţinut în 2012. Banca şi-a mărit anul trecut portofoliul de credite acordate persoanelor juridice cu 32%, în timp ce activele au crescut cu 8,5% (faţă de 3,4% creştere a activelor în sistemul bancar). Această evoluţie s-a bazat, potrivit băncii, în special pe creşterea surselor atrase din piaţ internă (10,2%), ceea ce a permis ca soldul creditelor acordate clienţilor să urce cu 15,5%, faţă de o medie de 1,5% în sistemul bancar.

    CEC Bank, singura mare bancă rămasă sub controlul statului român, a terminat anul trecut pe locul al patrulea în clasamentul băncilor după active, cu o cotă de piaţă de 7,35%. Profitul brut în 2012 a fost de 33,5 milioane lei.

  • Comisia Europeană propune limitarea comisioanelor la plata cu cardul

     Astfel, Comisia vizează reducerea costurilor suportate de retaileri pentru plăţile cu cardul, în speranţa că economiile vor fi transferate mai departe, către consumatori, prin reducerea preţurilor la vânzarea cu amănuntul.

    “Astăzi, piaţa plăţilor din UE este fragmentată şi presupune un cost ridicat, de mai mult de 1% din PIB-­ul UE, şi anume 130 de miliarde de euro pe an. Este vorba de un cost pe care economia noastră nu şi-l poate permite. Propunerea noastră va promova piaţa unică digitală prin garantarea de plăţi pe internet mai ieftine şi mai sigure, atât pentru comercianţii cu amănuntul, cât şi pentru consumatori. Modificările propuse pentru comisioanele interbancare vor elimina o barieră importantă între pieţele naţionale ale plăţilor şi vor pune capăt, în cele din urmă, nivelului nejustificat de ridicat al acestor comisioane”, a declarat comisarul european pentru piaţa internă şi servicii, Michel Barnier, într-un comunicat publicat miercuri de Comisia Europeană (CE)

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dobânzile mai mici şi lipsa comisioanelor încurajează împrumuturile de la CAR-uri

    Numărul şi valoarea creditelor acordate de casele de ajutor re­ciproc (CAR) au crescut în ultimii ani, românii fiind atraşi de do­bânzile mai mici la credite care încep de la 6-7% pe an, de lip­sa comi­sioa­nelor, dar şi de fle­xibilitatea acordării de împrumuturi.

    Totuşi ponderea acestora pe piaţa creditelor rămâne foarte mică.

    „Instituţiile finan­cia­re nebancare reprezintă puţin din toată piaţa cre­ditelor. Aproxi­ma­tiv 90% din piaţă este aco­perită de bănci, iar restul de 10% de instituţii fi­nan­ciare ne­ban­care (IFN). Iar din acest 10%, 2-3% reprezintă CAR-uri­le, atât cele pentru sa­la­riaţi, cât şi pentru pen­sionari“, a de­clarat Florin Simion, direc­torul exe­cutiv al Federaţiei Case­lor de Ajutor Reciproc (FEDCAR) în cadrul lansării lu­crării „O cronologie a Caselor de Ajutor Reciproc“, care îl are ca autor pe Cristian Florin Bota.

    În România sunt în prezent apro­xi­ma­tiv 3.000 de case de ajutor reciproc, atât pentru salariaţi, dar şi pentru pen­sionari, după ce la începutul anilor ’90 nu­mărul CAR-urilor pentru salariaţi depăşea 6.000.

    „Scade din păcate numărul de case de ajutor reciproc, fie pentru că se unesc, fie dintr-o lipsă de coerenţă a acti­vităţii, pentru că legislaţia este în con­tinuare depăşită, dar şi pentru că ast­fel de instituţii nu au avut o pro­mo­vare foarte bună“, mai spune Simion.

    Alte stiri pe zf.ro

     

     

  • Investigaţie Consiliul Concurenţei: Comisioanele interbancare aplicate în România la carduri, printre cele mai mari din Europa

     Astfel, în România, comisionul interbancar în sistemele VISA şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări ca Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu chip).

    Declanşată de Consiliul Concurenţei în 2011, investigaţia sectorială pe piaţa serviciilor de plăţi bancare a urmărit patru direcţii principale: modul de determinare a comisioanelor interbancare pe piaţa cardurilor de plată; modul de determinare a nivelului comisioanelor şi taxelor plătite de comercianţi către banca acceptantă (care deţine POS-ul aflat la comerciant) pentru serviciile prestate în cazul tranzacţiilor cu carduri; profitabilitatea sectorului cardurilor de plată şi gradul de concentrare a pieţei serviciilor de plată cu carduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investigaţie Consiliul Concurenţei: Comisioanele interbancare aplicate în România la carduri, cele mai mari din Europa

     Astfel, în România, comisionul interbancar în sistemele VISA şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări ca Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu chip).

    Declanşată de Consiliul Concurenţei în 2011, investigaţia sectorială pe piaţa serviciilor de plăţi bancare a urmărit patru direcţii principale: modul de determinare a comisioanelor interbancare pe piaţa cardurilor de plată; modul de determinare a nivelului comisioanelor şi taxelor plătite de comercianţi către banca acceptantă (care deţine POS-ul aflat la comerciant) pentru serviciile prestate în cazul tranzacţiilor cu carduri; profitabilitatea sectorului cardurilor de plată şi gradul de concentrare a pieţei serviciilor de plată cu carduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro