BusinessMagazin

Tag: comisioane

  • Scandal între restaurante şi firmele de livrare. Cum au păcălit firmele de livrare restaurantele să plătească chiar şi cu 30% peste comisionul normal

    Restaurantelor din Marea Britanie li s-a impus să intre în blocaj pe 23 martie şi nu au voie să primească clienţi la masă până cel puţin pe 4 iulie.

    Multe lanţuri şi restaurante independente au apelat în schimb la livrări online, care sunt permise. Dar există îngrijorări legate de faptul că, din cauza comisioanelor prea mari aplicate de platformele de livrare, micile afaceri s-ar putea să fie nevoie să îşi întrerupă activitatea şi pe zona de delivery, scrie The Sun.

    În Marea Britanie, platformele de livrare continuă să perceapă comisioane de până la 30%, precum şi taxele de livrare. De pildă, cu toate că reprezentanţii Deliveroo nu au spune ce comisioane aplică, menţionând doar că nu au tarife stabilite şi că acestea variază în funcţie de restaurant, reprezentantul unui restaurant a declarat pentru Daily Mail că firma percepe 33%.

    Andrew Goodacre, directorul executiv al British Independent Retailers Association (BIRA), a declarat pentru The Sun: „Este dezamăgitor faptul că aceste platforme nu au facilitat colaborarea cu companiile reducând comisioanele în perioada respectivă. Comisioanele reduse ar fi fost compensate din plin prin volumul mai mare de comenzi.”

    La rândul său, preşedintele FSB, Mike Cherry, a adăugat: „Blocajul înseamnă că multe restaurante se bazează acum pe platformele online pentru a ajunge la clienţi şi este de înţeles că plătesc comisionul pentru acest serviciu. Dar este important ca platformele de livrare online să nu profite de pandemia de COVID-19, mărind preţurile într-un moment în care restaurantele nu au de ales decât să se aboneze. Taxele trebuie să fie justificate, corecte şi proporţionale.”

    Deliveryroo, Just Eat şi Uber Eats au declarat deopotrivă celor de la The Sun că nu e atât de simplu să reducă taxele, deoarece acestea sunt folosite pentru a acoperi alte costuri conexe, cum ar fi salariile şoferilor, asigurările şi marketingul.

    Au spus că au redus în schimb au renunţat la taxele de înscriere pentru restaurantele care s-au listat pe site-urile lor în timpul crizei, iar unora dintre firmele mici cu care există asocieri chiar le-au fost donate anumite sume de bani pentru a face faţă crizei. În mod normal, Deliveryroo percepe aproximativ 200 de lire sterline taxă de înscriere pentru restaurantele de orice mărime, dar s-a renunţat la aceasta în cazul restaurantelor independente şi mici, în timp ce firmelor mai mari li s-a redus taxa la 50 de lire. Just Eat a renunţat la taxa obişnuită de înscriere de 295 lire sterline plus TVA iar Uber Eats a renunţat la rândul său la taxa de înscriere – deşi nu se ştie care era aceasta.
     

  • Care este povestea tânărului care a fondat compania evaluată astăzi la 5,5 miliarde de dolari

    Nikolay Mironovich Storonsky s-a născut pe 21 iulie 1984, la Moscova, unde a urmat un master în fizică la Institutul de Fizică şi Tehnologie şi un altul în economie la New Economic School. De asemenea, a fost campion naţional la înot.
    Înainte de a fonda Revolut, Storonsky a fost trader la Credit Suisse şi Lehman Brothers. Alături de Vlad Yatsenko, fost dezvoltator al Credit Suisse şi Deutsche Bank, el a înfiinţat, pe 1 iulie 2015, la Londra, compania Revolut Ltd. „Obişnuiam să călătoresc mult şi pierdeam sute de lire pe tranzacţiile în monede străine şi comisioane de curs valutar, lucru care pur şi simplu nu mi se părea corect. Ca cineva care avea un trecut în domeniul financiar, ştiam exact ratele pe care ar trebui să le obţin. Ca soluţie, am încercat să găsesc un card cu mai multe monede, dar mi s-a spus că nu este posibil. Însă am hotărât să reuşesc”, şi-a descris antreprenorul motivaţia de a pune bazele Revolut într-un interviu acordat publicaţiei internaţionale Forbes.
    Pe 26 aprilie 2018, Revolut a anunţat că a strâns 250 de milioane de dolari într-o rundă de finanţare condusă de DST Global cu sediul în Hong Kong, ajungând la o evaluare totală de 1,7 miliarde de dolari şi devenind astfel un unicorn.
    Aplicaţia Revolut oferă retragerea a aproximativ 120 de valute de la orice bancomat, circa 29 dintre acestea  putând fi trimise altor utilizatori direct din aplicaţie, care acceptă, de asemenea, schimbul de criptomonede cu 20 de monede fiduciare diferite. Criptomonedele pe care le suportă includ Bitcoin (BTC), Ethereum (ETH), Litecoin (LTC), Bitcoin Cash (BCH) şi XRP. Aplicaţia are propriul portofel care poate fi utilizat pentru a efectua plăţi online.
    Sediul central al Revolut se află în continuare la Londra, iar Nikolay Storonsky ocupă funcţia de director general. În prezent, echipa businessului numără în jur de 1.600 de angajaţi, însă în octombrie 2019 compania a anunţat că va mai angaja aproximativ 3.500 de persoane, pentru a acoperi cele 24 de pieţe noi pe care a intrat în urma noului acord global cu Visa.
    În 2018 compania a fost clasată pe locul trei în lista de start-up-uri de top din Marea Britanie de către LinkedIn. A câştigat şi premiul pentru cel mai bun start-up fintech din 2018 acordat de Europa Awards şi Innovator of the Year 2018 acordat de Amazon Growing Business Awards, fiind desemnată şi compania fintech a anului 2018 de către CityAM Awards.
    În 2018 businessul a raportat venituri de 58,2 milioane de lire sterline. Revolut este fintech-ul cu una dintre cele mai rapide creşteri. În decembrie 2019, reprezentanţii companiei au declarat că au ajuns la 10 milioane de utilizatori. Averea netă a lui Storonsky este estimată la 510 milioane dolari.

  • Ţara care se ia la trântă cu băncile şi le acuză că se concentrează doar pe profiturile lor: Guvernul taie numărul comisioanelor din piaţă de la 2.400 la 51

    Turcia pune presiune pe băncile comerciale din piaţă şi le cere să crediteze mai mult, prin reducerea sau chiar eliminarea numeroaselor comisioane pe care băncile le încasează – şi care le alimentează profiturile în creştere în ultimii ani.

    Decizia, care a fost deja publicată, luni, în Monitorul Oficial din Turcia, reduce drastic numărul comisioanelor pe care băncile le pot percepe, precum şi tipul acestora, potrivit Bloomberg.

    Reglementările vin ca răspuns la plângerile clienţilor legat de suprataxare şi de lipsa de transparenţă, transmite banca centrală din Turcia.

    Sectorul de bănci din Turcia a scăzut pe bursă cu 1,6% la începutul şedinţei de tranzacţionare de luni.

    Printre schimbările majore pe care le aduce legislaţia se numără reducerea numărului de taxe şi comisioane pentru clienţii comerciali de la 2.400 la doar 51. De asemenea, pentru clienţii de retail numărul comisioanelor se reduce de la 20 la 16.

    Mai mult, pentru transferurile de bani s-a stabilit un comision de maximum o liră turcească (0,72 lei) pentru sumele de până în 1.000 de lire (723 lei).

    Efectele noii legislaţii intră în vigoare de la data de 1 martie şi vor fi corelate cu alte decizii pe care l-au luat autorităţile asupra sectorului, într-o încercare de a stimula creditarea.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Ţara care se ia la trântă cu băncile şi le acuză că se concentrează doar pe profiturile lor: Guvernul taie numărul comisioanelor din piaţă de la 2.400 la 51

    Turcia pune presiune pe băncile comerciale din piaţă şi le cere să crediteze mai mult, prin reducerea sau chiar eliminarea numeroaselor comisioane pe care băncile le încasează – şi care le alimentează profiturile în creştere în ultimii ani.

    Decizia, care a fost deja publicată, luni, în Monitorul Oficial din Turcia, reduce drastic numărul comisioanelor pe care băncile le pot percepe, precum şi tipul acestora, potrivit Bloomberg.

    Reglementările vin ca răspuns la plângerile clienţilor legat de suprataxare şi de lipsa de transparenţă, transmite banca centrală din Turcia.

    Sectorul de bănci din Turcia a scăzut pe bursă cu 1,6% la începutul şedinţei de tranzacţionare de luni.

    Printre schimbările majore pe care le aduce legislaţia se numără reducerea numărului de taxe şi comisioane pentru clienţii comerciali de la 2.400 la doar 51. De asemenea, pentru clienţii de retail numărul comisioanelor se reduce de la 20 la 16.

    Mai mult, pentru transferurile de bani s-a stabilit un comision de maximum o liră turcească (0,72 lei) pentru sumele de până în 1.000 de lire (723 lei).

    Efectele noii legislaţii intră în vigoare de la data de 1 martie şi vor fi corelate cu alte decizii pe care l-au luat autorităţile asupra sectorului, într-o încercare de a stimula creditarea.

    Până acum, pe segmentul comercial creditul a crescut cu 20% în 2020, după ce s-a micşorat cu 15% în 2019. În acelaşi timp, sectorul creditelor de consum a crescut cu 50% de la începutul anului.

    Noua legislaţie este în linie cu discursul critic al guvernului faţă de băncile din piaţă. Guvernul turc a acuzat în mod repetat băncile că pun accent pe propriile profituri şi nu ţin pasul cu băncile deţinute de stat în ceea ce priveşte creşterea creditării.

    Decizia de a reduce taxele şi comisioanele pe care băncile le pot percepe vine după ce autorităţile de concurenţă din Turcia au derulat o investigaţie preliminară asupra a 20 de bănci pentru a determina dacă acestea au încălcat sau nu legile de concurenţă prin modul în care au deservit clienţii.

    Taxele şi comisioanele reprezintă 12% din veniturile totale ale industriei bancare, potrivit datelor autorităţii de supraveghere. Veniturile din dobânzi au crescut cu 33% în 2019.

     

  • BCR reduce comisioanele pentru plăţile interbancare în euro, în Comunitatea Europeană

    Astfel, comisionul perceput de BCR pentru plăţile interbancare în lei efectuate la ghişeul bancar (15 lei în cazul persoanelor fizice şi maximum 13 lei pentru persoane juridice, în funcţie de valoarea plăţii), precum şi cel aplicat la tranzacţiile prin internet banking (3 lei pentru persoane fizice şi cel mult 12 lei pentru persoane juridice) va fi valabil şi pentru transferurile interbancare în euro efectuate către ţări din Comunitatea Europeană (zona SEPA) realizate prin aceleaşi canale de plată.  
     
    “Reducerea comisioanelor pentru plăţile interbancare în euro are în vedere punerea în aplicare a Regulamentului UE care prevede alinierea, pâna la 15 decembrie 2019, a costurilor plăţilor transfrontaliere în euro la cele aferente plăţilor naţionale corespondente”, transmit oficialii instituţiei financiare.
     

  • Bogdan Dumitrescu, profesor ASE: OUG 114 a generat scăderea cu 50% a veniturilor Pilonului II. „Noile comisioane par nerezonabile“

    „Din perspectiva nivelului general de risc asumat de administratori, legarea comisionului de administrare de nivelul randamentului real ar putea avea drept consecinţă nedorită o sporire a gradului de risc al portofoliilor administrate. Din această perspectivă, varianta anterioară în care nivelul comisionului de admi­nistrare era fix apare drept superioară“, spune Bogdan Dumitrescu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Mastercard şi Visa reduc comisioanele pentru cardurile utilizate în străinătate

    Firmele cărţilor de credit vor percepe taxe comercianţilor reduse cu aproximativ 40% pentru plăţile efectuate cu cardurile de credit şi de debit din afara UE.

    Comisia Europeană a declarat că această înţelegere ar putea conduce la „costuri mai mici pentru retailerii europeni în ceea ce priveşte afacerilor lor”. De asemenea, Comisia Europeană a spus că acest lucru ar putea duce şi la o scădere a preţurilor pentru turişti în Uniunea Europeană.

    Comisia Europeană, preocupată de zece ani de taxe cardurilor de credit, consideră că aşa-numitele plăţi interbancare, pe care firmele de servicii financiare le percep companiilor pentru acceptarea plăţilor de la consumatori, conduc la creşterea preţurilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Magazinele de aplicaţii ale Apple şi Google percep comisioane mai mari decât plătesc fondurile de investiţii de tip hedge

    În timp ce angajaţi din HoReCa se bucură de bacşisuri de 10-20%, fondurile de investiţii de tip hedge direcţionează 2% taxă de management plus 20% din câştigurile din urma investiţiei, companii precum Apple şi Alphabet percep 30% din bani de fiecare dată când un utilizator cumpără o aplicaţie sau un instrument într-o aplicaţie/joc sau când, de exemplu, îşi face abonament HBO prin intermediul magazinelor de aplicaţii de pe telefoanele Google sau iPhone.
     
    De la lansarea App Store în 2008, companii precum Spotify Technology şi Amazon.com şi-au exprimat nemulţumirea faţă de companiile care, conform acestora, percep comisioane nedrept de mari. În noiembrie, Curtea Supremă din Statele Unite a ascultat argumentele mai multor deţinători de iPhone care au încercat să acţioneze Apple în judecată pentru crearea unui monopol în ceea ce priveşte magazinul de aplicaţii şi creşterea preţurilor aplicaţiilor. Răspunsul Apple a fost că atât timp cât dezvoltatorii plătesc aceste comisioane, consumatorii nu îşi pot susţine poziţia.
     

  • Cum îşi vor plăti românii TAXELE şi IMPOZITELE începând cu 2019. Anunţul ministrului Finanţelor Publice

    „Când omul plăteşte către stat o obligaţie de plată, nu va percepe comision nici măcar o bancă către altă bancă. (…) Va fi o înţelegere foarte clară cu băncile. Ca principiu, băncile n-au voie să perceapă comisioane la ceea ce înseamnă plăţi către stat. Că eu ca stat pot să decid să îţi las ţie ca bancă, într-un interval mai lung de timp, banii pe care tu trebuie să mi-i dai mie după ce i-ai încasat, tu îi foloseşti. Asta mă reglez eu (n.red. – statul) cu banca. Ca principiu, nu ai voie să îi iei bani românului, când el plăteşte la stat obligaţiile sale”, a spus Teodorovici, la Antena 3.
     
    Ministrul a susţinut faptul că statul ar putea permite ca băncile să nu vireze imediat banii plătiţi online, prin intermediul băncilor, pentru taxe şi impozite, ci după o anumită perioadă, băncile putând însă derula operaţiuni cu aceste sume între momenul plăţii de către contribuabil şi momentul în care ajung în contul instituţiei vizate.
     
    „Lucrurile de la 1 ianuarie se vor schimba foarte mult în bine. Vor fi multe modificări, până la final de an. Calea de comunicare între noi şi piaţă, că sunt persoane fizice sau juridice, va fi calea online. Adică nu mai plătim, nu mai cheltuim, nu mai trimitem tot felul de plicuri”, susţine Teodorovici.
     
    În plus, toate structurile publice vor fi obligate să fie parte a Patrim Ven, sistemul informatic al Companiei de Informaţii Financiare care vizează patrimoniul şi veniturile.
     

  • Afacerile Remax România au crescut cu peste 35% în primul semestru din 2018

    „În primul semestru din 2018, Remax România a cunoscut o creştere constantă a afacerilor, tendinţă ce a marcat evoluţia companiei în ultima vreme. Suntem de părere că aceasta se va menţine şi în perioada următoare şi se va reflecta în toate direcţiile de dezvoltare a companiei, de la volumul, respectiv valoarea tranzacţiilor intermediate, până la extinderea reţelei cu noi birouri şi agenţi”, a declarat Răzvan Cuc, director regional Remax România.

    Cele mai multe intermedieri au avut loc în aceleaşi oraşe aflate şi în topurile precedente, Bucureşti, Cluj şi Braşov, pieţe cu un potenţia crescut în domeniul imobiliar. Dintre acestea, birourile din Bucureşti, Cluj, Braşov au intermediat cel mai mare număr de tranzacţii, urmate în clasament de cele din Sibiu, Arad şi Piatra Neamţ.

    În ceea ce priveşte tipul de proprietăţi tranzacţionate de către companie, ponderea celor de pe segmentul rezidenţial a fost de 72%, urmate de cele comerciale (11%), industriale (9%) şi terenuri (8%). În total, în perioada menţionată, birourile Remax au intermediat 84% vânzări şi 16% închirieri.

    Reprezentanţii Remax estimează până la finele lui 2018 o cifră de afaceri de până la 2,8 milioane de euro, în creştere cu aproximativ 40% comparativ cu rezultatele raportate anul trecut. De asemenea, compania îşi propune să extindă reţeaua Remax cu până la 40 de birouri până la finalul lui 2018 (în creştere cu peste 80% faţă de perioadă anterioară) şi cu până la 300 de agenţi, în ceştere cu 50% faţă de 2017.