BusinessMagazin

Tag: comisie

  • Decizie importantă luată de Comisia Europeană. Ce le interzice tuturor companiilor care vor fi salvate prin ajutor de stat pe perioada pandemiei

    Companiile care vor fi salvate de guvernele din Uniunea Europeană prin injecţii de capital nu vor avea voie să plătească dividende, să-şi răscumpere acţiunile sau să dea bonusuri, potrivit unui document oficial, citat de FT.

    Termenii şi condiţiile au apărut după ce presa internaţională a scris săptămâna trecută despre intenţia Comisiei de a relaxa regulile ajutorului de stat pentru companiile afectate de răspândirea pandemiei.

    De asemenea, companiilor salvate prin intermediul ajutorului de stat li se va interzice să îşi asume „riscuri excesive” sau să se implice în „expansiune comercială agresivă”, conform unui document al Comisiei Europene care aduce amendamente deciziei de a relaxa regulile.

    Firmele nu vor avea voie să cumpere rivali sau alţi operatori economici din acelaşi sector, cât timp au încă datorii de plătit către stat, conform documentului.

    Constrângerile sunt menite să prevină „perturbări nedorite la nivelul competiţiei”, şi oglindesc o serie de constrângeri similare impuse sectorului bancar în mijlocul crizei financiare globale de acum mai bine de 10 ani.

    După ce trece şocul pandemiei, businessurile europene care au primit o injecţie de capital prin care statul a preluat o participaţie de peste 20% vor fi obligate să prezinte o strategie clară pentru a-şi reveni din această situaţie şi a reduce participaţia statului.

    „Dacă până la 31 decembrie 2024 participaţia preluată de stat nu a fost redusă sub 15%, compania trebuie să trimită un plan de restructurare către Comisie. (…) Există mult mai multă flexibilitate faţă de principiile aplicate la criza financiară, unde companiile erau obligate să prezinte un plan de restructurare în maximum 6 luni de la recapitalizare”, potrivit documentului.

  • Planurile Europei de reluare a activităţilor economice încep să prindă contur, în ciuda avertismentelor Comisiei Europene cu privire la posibilitatea unui alt doilea val de infecţii cu coronavirus

    Liderii Europei plănuiesc să reia activităţile economice în ciuda avertismentelor cu privire la abandonarea măsurilor de urgenţă, fapt ce va genera cel mai probabil un al doilea val de infecţii cu coronavirus, scrie Bloomberg.

    Austria şi Danemarca încep uşor să redeschidă şcolile şi magazinele, iar preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat luni că doreşte să relaxeze restricţiile început cu 11 mai. Miercuri, cancelarul Angela Merkel trebuie să îşi discute planul cu autorităţile germane, în timp ce Comisia Europeană a elaborat un plan de coordonare a strategiilor.

    „Drumul către normalitate va fi foarte lung. Virusul continuă să circule şi orice relaxare graduală a restricţiilor va duce inevitabil la creşterea numărului de cazuri noi”, a declarat Comisia.

    Guvernele încearcă să pună în balanţă nevoia disperată de a reduce din efectele negative exercitate de virus asupra economiei cu riscul pe care îl reprezintă un nou val de infecţii. Numărul de cazuri noi s-a stabilizat în ultimele zile în ţările europene, în ciuda faptului că numărul de decese a depăşit 50.000 în Europa.

    Italia a extins măsurile până pe 3 mai, numindu-l pe fostul CEO al Vodafone Group în fruntea unei echipe care va ajuta firmele italiene să îşi reia activitatea. Între timp, Spania a raportat cel mai mic număr de cazuri noi din 20 martie încoace, fapt ce pune presiune tot mai mare pe guvern să relaxeze restricţiile de circulaţie.

    Chiar dacă liderii pun la cale ridicarea treptată a restricţiilor, Comisia Europeană a declarat că trebuie să fie pregătiţi să declare din nou stare de carantină dacă numărul de infecţii începe din nou să crească. În plus, Comisia a adăugat că ridicarea treptată a măsurilor va începe doar atunci când numărul de infecţii a scăzut pentru o perioadă lungă de timp. De asemenea, spitalele trebuie să aibă un număr suficient de paturi, medicamente şi echipamente de protecţie, iar testarea în masă şi identificarea persoanelor suspecte de COVID-19 trebuie să reprezinte o prioritate.

    Economia zonei euro va înregistra o scădere de circa 10% anul acesta, potrivit estimărilor Bloomberg. Ministrul francez al finanţelor, Bruno Le Maire, a estimat că economia ţării va înregistra o contracţie de 8%.

    În Austria, una dintre primele ţări care au renunţat la câteva dinte restricţiile impuse de starea de urgenţă, măştile faciale sunt obligatorii în magazine şi în mijloacele de transport în comun. Dacă numărul de infecţii nu va creşte, vor fi redeschise şi restul magazinelor, urmând să îşi reia activitatea şi şcolile.

    Miercuri, Danemarca va redeschide şcolile primare, iar spitalele vor relua procedurile a tratare a pacienţilor care suferă de boli uşoare.

    Italia ia în considerarea varianta în care le-ar permite unor companii să îşi reia activitatea la finalul lunii aprilie, însă prioritatea va rămâne în continuare starea de sănătate a angajaţilor, potrivit unor surse anonime citate de Bloomberg.

  • În sfârşit cei de la Bruxelles se mişcă: Comisia Europeană a aprobat de urgenţă o schemă de finanţare pentru România în valoare de 16 miliarde de lei, adică 3,3 miliarde de euro, pentru susţinerea companiilor mici şi mijlocii afectate de criză

    Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României în valoare de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) în contextul pandemiei de COVID-19. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar adoptat de Comisie la 19 martie 2020, astfel cum a fost modificat la 3 aprilie 2020.
     
    Vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei, a declarat: „Datorită acestei scheme de ajutoare în valoare de 3,3 miliarde EUR, România va putea ajuta IMM-urile să îşi acopere nevoile în materie de investiţii şi de capital de lucru în aceste vremuri care ne pun la încercare, prin acordarea de granturi directe şi de garanţii publice pentru împrumuturi. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu statele membre în încercarea de a găsi soluţii fezabile de atenuare a impactului economic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE.”
     
    Schema de ajutor de stat a României
     
    România i-a notificat Comisiei, în temeiul cadrului temporar, o schemă cu un buget de 16 miliarde RON (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susţinerea IMM-urilor afectate de pandemia de COVID-19.
     
    În cadrul acestei scheme, se va acorda sprijin sub formă de:
     
    – granturi directe şi
    – garanţii de stat ce vizează creditele de investiţii şi finanţarea capitalului de lucru.
     
    Sprijinul acordat în temeiul acestei scheme va fi accesibil IMM-urilor care se confruntă cu dificultăţi ca urmare a impactului economic al pandemiei de COVID-19. Scopul schemei este de a ajuta întreprinderile să îşi acopere nevoile imediate de capital de lucru sau de investiţii, astfel încât acestea să îşi poată continua activitatea.
     
    Comisia a constatat că măsurile notificate de România respectă condiţiile prevăzute în cadrul temporar. În special:
     
    – în ceea ce priveşte granturile directe, sprijinul per întreprindere nu va depăşi 800 000 EUR, astfel cum se prevede în cadrul temporar;
    -în ceea ce priveşte garanţiile de stat,
    (i) valoarea împrumuturilor subiacente per întreprindere acoperită de o garanţie este limitată astfel cum se prevede în cadrul temporar,
    (ii) garanţiile sunt limitate la maximum şase ani şi
    (iii) primele pentru comisioanele de garantare nu depăşesc nivelurile prevăzute de cadrul temporar.
     
    Comisia a concluzionat că măsurile notificate de România sunt necesare, adecvate şi proporţionale pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
     
    Pe acest temei, Comisia a aprobat măsurile în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

    În România sunt 500.000 de IMM-uri, cele mai multe fiind slab capitalizate şi fără susţinere financiară. Analizele indică că cel puţin jumătate dintre ele vor fi acectate major de căderea economică care va urma.

     

  • Comisia Europeană deblochează 8 mld. de euro, garanţii pentru credite acordate IMM-urilor

    Executivul european a anunţat că deblochează o sumă de 8 mld. de euro, bani care vor fi folosiţi pentru a oferi garanţii din Fondul European de Investiţii (FEI), parte din grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI).

    „Acest lucru va permite fondului european de investiţii să emită garanţii speciale pentru a stimula băncile şi alţi creditori să ofere lichidităţi pentru cel puţin 100.000 de IMM-uri europene şi pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie afectate de impactul economic al pandemiei de coronavirus, finanţarea disponibilă fiind estimată la 8 miliarde euro”, transmit reprezentanţii Comisiei Europene.

    Măsura Comisiei Europene vine în contextul în care întreprinderile mici şi mijlocii sunt afectate de criza Covid-19 şi se confruntă cu lipsă de lichiditate.

    „În această perioadă de criză fără precedent, este esenţial ca IMM-urile să primească sprijinul de care au nevoie. FEI depune eforturi intense pentru a asigura un răspuns rapid şi adecvat la pandemia de COVID-19 şi avem plăcerea de a lansa astăzi, împreună cu Comisia, această nouă iniţiativă în valoare de 8 miliarde EUR. Deşi acesta este un prim pas important, Grupul BEI va continua să depună eforturi în vederea găsirii unor soluţii suplimentare pentru a răspunde rapid nevoilor de finanţare ale antreprenorilor din întreaga Europă”, a declarat  Alain Godard, directorul executiv al programului FEI.

    Vedeţi mai jos comunicatul integral. 

    “Comisia Europeană a deblocat 1 miliard EUR din Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS), ce va servi drept garanţie pentru Fondul European de Investiţii (FEI), care face parte din Grupul Băncii Europene de Investiţii.

    Acest lucru va permite FEI să emită garanţii speciale pentru a stimula băncile şi alţi creditori să ofere lichidităţi pentru cel puţin 100.000 de IMM-uri europene şi pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie afectate de impactul economic al pandemiei de coronavirus, finanţarea disponibilă fiind estimată la 8 miliarde EUR. Anunţul de astăzi răspunde angajamentului asumat în comunicarea Comisiei din 13 martie de a oferi un ajutor imediat IMM-urilor care au fost grav afectate, cu fonduri care să poată fi deblocate deja în luna aprilie. Acest demers face parte din pachetul de măsuri anunţat de Grupul BEI la 16 martie, menit să mobilizeze rapid sprijinul pentru IMM-urile şi întreprinderile cu capitalizare medie din Europa.

    Una dintre consecinţele economice imediate ale pandemiei de coronavirus este lipsa bruscă de lichidităţi care afectează întreprinderile mici şi mijlocii. Aceste întreprinderi sunt, în general, cele mai afectate într-o situaţie de criză şi este esenţial să fie sprijinite cu lichidităţi suficiente pentru a putea supravieţui crizei. Cu toate acestea, într-o situaţie de penurie de lichidităţi, băncile nu sunt stimulate să acorde împrumuturi IMM-urilor, din cauza creşterii bruşte a riscului perceput. Acesta este motivul pentru care garanţiile UE care sprijină aceste împrumuturi sunt necesare. Începând de astăzi, FEI oferă pieţei garanţii specifice sprijinite de FEIS pentru a limita impactul pandemiei asupra întreprinderilor mici şi mijlocii şi asupra întreprinderilor mici cu capitalizare medie.

    Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene pentru o economie în serviciul cetăţenilor, a declarat: „Peste tot în Europa, întreprinderile se confruntă cu dificultăţi. UE reacţionează rapid pentru a contribui la atenuarea şocului şi pentru a ajuta întreprinderile mici şi mijlocii, care sunt deosebit de vulnerabile. Astăzi, Comisia şi Fondul European de Investiţii pun la dispoziţie finanţare în valoare de 8 miliarde EUR, oferind astfel un ajutor imediat sub formă de lichidităţi pentru IMM-urile din Europa afectate de pandemia de coronavirus. Fondurile vor fi alocate deja în această lună prin intermediul băncilor locale şi al creditorilor locali pentru a ajuta întreprinderile cele mai afectate de criză.”

    Directorul general al FEI, Alain Godard, a declarat: „În această perioadă de criză fără precedent, este esenţial ca IMM-urile să primească sprijinul de care au nevoie. FEI depune eforturi intense pentru a asigura un răspuns rapid şi adecvat la pandemia de COVID-19 şi avem plăcerea de a lansa astăzi, împreună cu Comisia, această nouă iniţiativă în valoare de 8 miliarde EUR. Deşi acesta este un prim pas important, Grupul BEI va continua să depună eforturi în vederea găsirii unor soluţii suplimentare pentru a răspunde rapid nevoilor de finanţare ale antreprenorilor din întreaga Europă.”

    Suma de 1 miliard EUR deblocată din FEIS în temeiul mecanismului de garantare a împrumuturilor din cadrul programului COSME şi prin componenta InnovFin – Garanţii pentru IMM-uri din cadrul programului Orizont 2020 permite FEI să ofere garanţii în valoare de 2,2 miliarde EUR intermediarilor financiari, deblocând finanţări disponibile în valoare de 8 miliarde EUR. Garanţiile vor fi oferite prin intermediul FEI pe piaţă, printr-o cerere de exprimare a interesului publicată astăzi către mai multe sute de intermediari financiari, inclusiv bănci şi creditori alternativi. Principalele caracteristici ale acestor garanţii vor fi:

    un acces simplificat şi mai rapid la garanţia FEI;
    o acoperire mai mare a riscurilor – până la 80 % din pierderile potenţiale aferente împrumuturilor individuale (spre deosebire de acoperirea-standard de 50 %);
    accentul pus asupra împrumuturilor pentru capital circulant în întreaga UE;
    acordarea unor condiţii mai flexibile, inclusiv amânarea, reeşalonarea sau suspendările temporare ale obligaţiei de rambursare a împrumuturilor.
    Noile caracteristici vor fi accesibile noilor intermediari financiari, precum şi intermediarilor financiari existenţi care colaborează deja cu FEI, care vor oferi la rândul lor condiţii speciale pentru peste o sută de mii de întreprinderi care beneficiază de garanţii în cadrul programelor COSME LGF şi InnovFin SMEG.

    Etapele următoare

    Ca urmare a cererii de exprimare a interesului publicate astăzi, intermediarii financiari care au acorduri în vigoare cu FEI în cadrul programelor COSME şi InnovFin vor avea acces imediat la noile garanţii, la cerere. Alţi intermediari financiari pot avea acces la garanţii în urma unei proceduri de cerere rapidă. În acest mod, noile fonduri pot fi deja direcţionate către întreprinderile grav afectate în luna aprilie. IMM-urile vor putea să depună cereri direct la băncile locale şi la creditorii locali ce participă la program, care vor figura pe lista www.access2finance.eu(link is external).

    Comisia şi Grupul BEI vor continua să depună eforturi în vederea adoptării unor măsuri suplimentare şi vor utiliza toate instrumentele pe care le au la dispoziţie pentru a contribui la limitarea pandemiei de coronavirus şi la atenuarea consecinţelor economice ale acesteia.”

     

  • România primeşte peste 1 miliard de euro de la Comisia Europeană pentru lupta împotriva COVID-19

    Comisia Europeană va direcţiona peste 1 miliard de euro către România, în contextul luptei cu virusul COVID-19. România va primi peste 1 miliard de euro de la Comisia Europeană pentru a putea gestiona criza coronavirusului. Măsura a fost anunţată într-o scrisoare adresată autorităţilor de la Bucureşti şi semnată de comisarii europeni Elisa Ferreira şi Nicolas Schmit.

    Miliardul de euro va fi împărţit astfel:

    483.000.000 euro – prin renunţarea în acest an la obligaţia de a solicita României rambursarea prefinanţărilor neutilizate din fondurile structurale

    637.000.000 euro – prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020 în cursul lunilor martie şi aprilie.

  • Măsuri nemaivăzute, în toate cele 27 de state membrie ale UE, timp de 30 de zile

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană va introduce restricţii temporare pentru călătorii neesenţiale cãtre UE timp de 30 de zile pe durata pandemiei cu coronavirus, potrivit metro.co.uk.
    Von Der Leyen a declarat că va ţine o videoconferinţă cu toţi membrii UE pentru a stabili detaliile legate de propunerile sale.
    „Cu cât călătorim mai puţin, cu atât ajutăm la oprirea virusului. Prin urmare, propun ca şefii statelor şi guvernele să introducă restricţii temporare ale călătoriilor neesenţiale în UE”, a spus ea intr-o videoconferinta.

  • Vicepreşedintele Comisiei SRI: Nu vom scăpa de pătrunderea coronavirusului în România

    Vicepreşedintele Comisiei SRI, Marian Cucşa, a declarat, marţi, că e doar o chestiune de timp până când coronavirusul va ajunge în România, acesta precizând că pericolul este la frontierele terestre, feroviare şi maritime.

    Marian Cucşa a declarat, într-o conferinţă de presă, că în unele aeroporturi nu sunt respectate măsurile de control, însă pericolul este la frontierele terestre, feroviare şi maritime, deoarece nu există personal specializat şi substanţe necesare pentru identificarea virusului.

    „Dacă ne uităm la evoluţia virusului, trebuie să fim pregătiţi şi noi pentru această epidemie. (…) Din păcate, nu cred că vom scăpa de pătrunderea pe teritoriul României”, a spus vicepreşedintele Comisiei SRI.

    Comisia SRI din Parlament a avut, marţi, o şedinţă pe tema coronavirusului.

    Doi reprezentanţi ai Serviciului au fost audiaţi mai bine de o oră, iar concluzia este că România are nevoie inclusiv de o legislaţie pentru achiziţionarea medicamentelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai MODEST POLITICIAN . Preferă să locuiască într-o garsonieră pentru a economisi banii publici

    Ursula von der Leyen, noul preşedinte al Comisiei Europene intenţionează să locuiască într-un mic studio în interiorul sediului instituţiei pe care o va conduce, a spus purtătorul de cuvânt al acesteia, citat de Bloomberg.

    Chiar dacă Ursula von der Leyen va câştiga mai mult de 25.000 de euro pe lună, a decis să nu închirieze un apartament în Bruxelles. În schimb, va locui într-o garsonieră de aproximativ 25 de metri pătraţi situată în clădirea de birouri Berlaymont, care găzduieşte Comisia Europeană.

    Mişcarea este menită să evite cheltuielile suplimentare pentru securitate, a spus purtătorul de cuvânt al acesteia, ceea ce ar fi necesar dacă ar închiria un apartament sau o cameră într-un hotel, cum a făcut predecesorul său, Jean-Claude Juncker. Aranjamentul este, de asemenea, practic, deoarece şeful Comisiei germane nu va fi prinsă în blocajele de trafic infame ale capitalei belgiene, a spus asistenta acesteia.

    În trecut, Juncker s-a plâns în trecut că preşedintele Comisiei nu are dreptul la o reşedinţă oficială şi că, în schimb, trebuie să îşi folosească salariul pentru a-şi plăti cazarea la Bruxelles.

  • Previziunile Comisiei de Prognoză pentru 2020: 5,26 milioane de salariaţi, o rată a şomajului de 3% şi un salariu mediu brut de 5.400 de lei, adică 3.159 lei net. Numărul de salariaţi va înregistra o creştere de circa 2% pe an şi va ajunge la aproape 5,6 milioane în 2023

    Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează că economia României a avut un număr de 5,17 milioane de salariaţi în 2019, cu 2% mai mulţi decât în 2018. În 2020, numărul de angajaţi va ajunge la 5,268 milioane, în creştere cu 1,9% comparativ cu 2019, conform previziunilor Comisiei Naţionale de Prognoză. Până în 2023, numărul de salariaţi din economia locală va ajunge la aproape 5,6 milioane.

    „Este foarte posibil să fi trecut pragul de 5 milioane de angajaţi în 2019. Este foarte interesant că în ultimii ani anumite comportamente de pe piaţă precum munca la negru au scăzut şi au dus cu sine şi la scăderea ratei şomajului. Angajatul a început să îşi cunoască drepturile şi să le ceară. De asemenea, în multe industrii precum HoReCa sau construcţii a crescut mult numărul de angajaţi, în mare parte şi datorită cadrului legislativ. Este foarte posibil să ajungem la 5.3 milioane de angajaţi în 2020, dar este greu de prognozat“, spune Florin Godean, country manager al Adecco România şi Ungaria, liderul pieţei locale de recrutare.

    Topul regiunilor cu cei mai mulţi angajaţi în 2019 a fost condus de regiunea Bucureşti – Ilfov cu 1,1 milioane de salariaţi, în creştere cu 2,3% comparativ cu 2018, conform estimărilor făcute de Comisia Naţională de Prognoză.

    Numărul de angajaţi din economie este important pentru creşterea populaţiei ocupate şi pentru creşterea ratei de activitate. România are doar circa 5 milioane de salariaţi la o populaţie de 20 de milioane de locuritori, în timp ce Bulgaria şi Cehia au o populaţie de 10 milioane de locuitori şi un număr de angajaţi similar cu al României. Creşterea numărului de angajaţi din economie aduce mai multe venituri la buget prin plata unor contribuţii sociale şi impozite mai mari şi încetineşte migrarea românilor peste hotare.

    „O altă componentă în creşterea numărului de angajaţi este efortul crescut al angajatorilor de a atrage mai mulţi angajaţi. Nu am văzut investiţii noi care să contribuie la creşterea numărului de angajaţi anul trecut, ci mai degrabă acum doi ani, în 2018. În 2019, extinderile unor companii mari deja existente pe piaţa locală au fost frânate de lipsa forţei de muncă“, adaugă Florin Godean.

    Noile angajări făcute în sectoarele construcţii, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, sănătate şi asistenţă socială, hoteluri şi restaurante, transport şi depozitare, real estate şi IT&C au condus la creşterea numărului de salariaţi din economie cu 41.000 între septembrie 2018 şi septembrie 2019, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    Rata şomajului va fi de 3% la sfârşitul anului 2020 şi va atinge 2,6% în 2023, conform sursei citate. Numărul de şomeri înregistrat la sfârşitul anului 2019 a fost de 287.000 de persoane, iar la sfârşitul anului 2020 va ajunge la 275.000. Până în 2023, rata şomajului va ajunge la 2,6%, iar numărul de şomeri va fi de 250.000, conform previziunilor CNSP. „Cred că şomajul va rămâne la o rată foarte mică. Oricum, nivelul şomajului din prezent nu este unul sănătos, este unul cauzat de deficitul de forţă de muncă de pe piaţă“, concluzionează Godean. Salariul mediu brut va fi de peste 5.400 de lei anul acesta, adică 3.159 lei net, în creştere cu aproape 10% comparativ cu anul precedent. În 2023, CNSP preconizează că angajaţii români vor primi un salariu mediu brut de 6.700 de lei. Cele mai mari salarii medii brute sunt cele ale angajaţilor din regiunea Bucureşti – Ilfov, cu o medie de 6.600 de lei în 2019 şi de aproape 7.200 previzionată pentru anul 2020.

     

    Florin Godean, country manager al Adecco România şi Ungaria:

    • Este foarte interesant că în ultimii ani anumite comportamente de pe piaţă precum munca la negru au scăzut şi au dus cu sine şi la scăderea ratei şomajului. Angajatul a început să îşi cunoască drepturile şi să le ceară.

    • O altă componentă în creşterea numărului de angajaţi este efortul crescut al angajatorilor de a atrage mai mulţi angajaţi. Nu am văzut investiţii noi care să contribuie la creşterea numărului de angajaţi anul trecut, ci mai degrabă acum doi ani, în 2018. În 2019, extinderile unor companii mari deja existente pe piaţa locală au fost frânate de lipsa forţei de muncă

  • Comisia de muncă a făcut primul pas pentru eliminarea pensiilor speciale. Cele două excepţii prevăzute de proiect

    Proiectul PNL are în vedere eliminarea pensiilor de serviciu pentru deputaţi şi senatori, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitare al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, funcţionari publici cu statul special, funcţionari publici parlamentari, membrilor corpului diplomatic şi consular al României, membrilor Curţii Constituţionale şi a personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România.

    Pensiile speciale nu au fost eliminate în cazul militarilor şi poliţiştilor.

    Dezbaterile au avut loc pentru ambele iniţiative privind eliminarea pensiilor, atât a PNL, cât şi a USR, însă raportul favorabil a fost dat pentru propunerea PNL.

    Preşedintele comisiei pentru muncă a Camerei Deputaţilor, Adrian Solomon, a afirmat că „nimeni în Europa, nu este la fel de drastic cum suntem noi”.

    “Şi doamna Monica Macovei are pensie specială de la Parlamentul European, că nu i-a plătit-o Junker, tot românii o plătesc”, a mai spus Adrian Solomon.

    Camera Deputaţilor este forul legislativ decizional în acest caz.